10,007 matches
-
În volumul Sfinxul, sunt incluse două nuvele (Ibolya și Nebunia lui Dugrès), având în centru personaje la limita patologicului, precum și dezvoltări ale unor episoade biblice (Maria din Magdala, Femeile), câteva povestiri fantastice (Zâna din fundul lacului, Nitokris cu obrajii de trandafir), un eseu epic (Duhovnicul și Don Quichotte), fizionomii și pagini dintr-un jurnal de campanie. Același eclectism caracterizează și antologia Crima din Strada Nopții, căreia i se adaugă nuvela de atmosferă poescă ori cea istorică, pe un motiv biblic (Patriarhală
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
lanțuri. În 1978, îi apare prima carte, romanul Doi ori doi. În intervalul de aproape trei decenii de la debutul publicistic, până la apariția romanului Doi ori doi, D. a publicat versuri, a practicat gazetăria și a scris două librete de operă: Trandafirii Doftanei (1961, muzica de Norbert Petri) și Idolul sfărâmat (1968). Tatonările în căutarea formulei scrisului și probabilele „accidente” de parcurs ale ziaristului ar putea explica amânarea (întârzierea) debutului editorial propriu-zis cu aproape două decenii față de congenerii săi, căci, după apariția
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
Inima și timpul”, IL, 1963, 3; Laurențiu Bourceanu, Un volum de versuri, GL, 1963, 25; Haralambie Țugui, „Inima și timpul”, O, 1963, 8; Laurențiu Bourceanu, „Orfeu trece punțile”, IL, 1968, 2; Dumitru Micu, „Apoca[ta]stază”, GL, 1968, 40; C. Trandafir, Autobiografie și ficțiune, VR, 1975, 9; Piru, Poezia, I, 280-282; Lit. rom. cont., I, 268-270; Buculei, Prezențe, 97; Dicț. scriit. rom., II, 436-437; Popa, Ist. lit., II, 593. M.Dț.
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
discreție aproape în toată opera, rondelul monopolizează în Măslinul lui Platon (1977) un întreg ciclu. Ponderea notei simboliste diferă de la o piesă la alta, această notă făcându-se mai distinct auzită în versurile de tonalitate elegiacă: „S-au scuturat toți trandafirii, / Se mai aude aiurând / Povestea tristă-n care mirii / Se întâlniră la comând. // [...] S-au scuturat toți trandafirii.” Dar simbolismul, cât există, nu angajează însăși simțirea poetică adâncă a lui H., care în esență e o formă de romantism, ușor
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
diferă de la o piesă la alta, această notă făcându-se mai distinct auzită în versurile de tonalitate elegiacă: „S-au scuturat toți trandafirii, / Se mai aude aiurând / Povestea tristă-n care mirii / Se întâlniră la comând. // [...] S-au scuturat toți trandafirii.” Dar simbolismul, cât există, nu angajează însăși simțirea poetică adâncă a lui H., care în esență e o formă de romantism, ușor modernizat în latura tehnică. A parafraza este o procedură ce amintește de clasici, de cei greci și latini
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
elita, București, 1973; Lev Tolstoi, Jurnal (1847-1910), I-II, îngr. și pref. Ion Ianoși, București, 1975-1976, Moartea lui Ivan Ilici, pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 2003; G.V. Plehanov, Studii de teoria artei, îngr. și Pref. Ion Ianoși, București, 1972; K. Paustovski, Trandafirul de aur, pref. Ion Ianoși, București, 1981; Marina Țvetaeva, Proză, pref. Ion Ianoși, București, 1986; Herzen, Bielinski, Cernâșevski, Dobroliubov, Pisarev, Despre cultura estetică, valorile artistice, creația literară, îngr. și introd. Ion Ianoși, București, 1987; A. Adamovici, D. Granin, Cartea blocadei
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
Protopopescu, Romanul, 115-174; Manolescu, Arca, II, 161-188; Mihai Zamfir, Structura semi-absenței, VR, 1982, 8; Aurel Sasu, Anton Holban: o filosofie a refuzului, DFC, 241-262; Al. Călinescu, Holbaniana, CL, 1983, 12; Anania, Rotonda, 84-102; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983, 132-165; Trandafir, Dinamica, 205-220; Silvia Urdea, Anton Holban sau Interogația ca destin, București, 1983; Mariana Vartic, Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Vlad, Lectura rom., 60-64; Nicolae Manolescu, Holbaniana, RL, 1984, 12; Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
versuri Riria (Adela Xenopol), N. Mihăescu-Nigrim, G. Bacovia (Pulvis, Seară tristă, Serenadă), Cridim, Mircea Demetriade, D. Karnabatt, Ioan I. Pavelescu, I. Gr. Periețeanu, Mihail Sorbul, cu proză - V. Demetrius, Oreste, N. Rădulescu-Niger, O. Tafrali, Al. Macedonski (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor), Zoe Verzea. Cronicile literare și dramatice sunt semnate de Caion. Rubrica „Păreri literare” aparține lui Mihail Sorbul (despre Mihai Săulescu) și lui Mihail Dragomirescu (despre Carmen Sylva). În numărul 5/1916 apare o recenzie asupra romanului Thalassa de Al. Macedonski
ILUSTRAŢIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
anilor ’50. Ficțiunea joacă un rol secundar, autorul pornind de la întâmplări adevărate, în jurul cărora brodează cu ușurință. Firul evenimentelor urmărește, de regulă, maturizarea unui personaj în „focul luptei de clasă”, în pofida unor grave accidente biografice. Tipul predilect de erou, Alexandru Trandafir din povestirea Primii pași, va suferi mai multe „transformări” până să capete „profilul” inginerului Emil Caratașu din romanul Sub aripa timpului (1988). Acesta duce o luptă dublă, îndeplinirea cincinalului și ridicarea conștiinței muncitorilor, în timp ce în viața personală trecutul este un
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
Euphorion”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Unu” (Oradea), unde susține rubrica de eseuri „Acolade subiective”. În 1974, la Oradea, în cadrul Festivalului Național de literatură studențească, este distins cu Premiul pentru poezie. Primul volum de versuri, Intermundii, îi apare în 1975. Pentru volumul Trandafirul și clepsidra (1985) este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. În 1993 primește Premiul pentru poezie al Festivalului „Lucian Blaga”. Pentru volumul Atotsfârșitul (1995) i se conferă Premiul pentru poezie la Salonul Național de Carte de la Oradea. Va refuza
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Soviany), D. și-a asigurat, prin timbrul său singular, un loc aparte în poezia actuală, ca un elegiac al malignului, vibrând tragic și captând rezonanța unui nesfârșit martiraj al ființei. SCRIERI: Intermundii, București, 1975; Reculegeri și alte poeme, București, 1981; Trandafirul și clepsidra, București, 1985; A cincea esență, Cluj-Napoca, 1989; Kaspar Hauser, Cluj-Napoca, 1991; Atotsfârșitul, Oradea, 1995; Cartea expierilor, București, 1996; Poveștile lui Moș Crăciun, Cluj-Napoca, 1998; Îndurările și alte poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: „Revista Cercului Literar”, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Cluj-Napoca, 1998; Îndurările și alte poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: „Revista Cercului Literar”, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Intermundii”, AFT, 1976, 2; I. Negoițescu, „Intermundii”, VR, 1976, 5; Marian Papahagi, Despre „inocență”, RL, 1986, 18; Al. Cistelecan, „Trandafirul și clepsidra”, F, 1986, 5; N. Steinhardt, Un poet luciferic, VR, 1986, 9; Ioan Milea, Poetul între ființă și timp, ECH, 1987, 10; Virgil Podoabă, „A cincea esență”, F, 1989, 10; I. Negoițescu, „Trandafirul și clepsidra”, T, 1990, 3; George
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
inocență”, RL, 1986, 18; Al. Cistelecan, „Trandafirul și clepsidra”, F, 1986, 5; N. Steinhardt, Un poet luciferic, VR, 1986, 9; Ioan Milea, Poetul între ființă și timp, ECH, 1987, 10; Virgil Podoabă, „A cincea esență”, F, 1989, 10; I. Negoițescu, „Trandafirul și clepsidra”, T, 1990, 3; George Popescu, Lirismul între două extaze, R, 1990, 4; Octavian Soviany, Kaspar Hauser la curțile lui Dracula, APF, 1991, 12; Nicolae Oprea, Timpul crizei, „Calende”, 1992, 1; Diana Adamek, Cămașa albastră de alcool, TR, 1992
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
dezinvolt, cu o anume ironie, dar și cu un umor deseori facil, cartea face concesii evidente unui gust îndoielnic. În Tase cel Mare (1964), este abordată una dintre temele de largă circulație la noi: soarta îmbogățiților de război. Eroul, Tase Trandafir, pornit de jos și ajuns unul dintre potentații României interbelice, nu este, cum se credea, norocosul posesor al unei comori ascunse, ci un escroc lipsit de scrupule, care trimite la ocnă oameni nevinovați. Renunțând la introspectiva psihologică, scriitorul sondează medii
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
de sinonimie, adversativ, contrastant sau de opoziție, cumulativ sau de enumerație și progresiv sau de gradație. În transfigurarea poetică sunt prezente diferite trepte, de la simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București, 1866; ed. îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
din lirica lui C. au realizat, în traducere românească, Nina Cassian și Petre Solomon, în volumul Versuri (1973), antologând poeme din Mohn und Gedächtnis [Mac și memorie], Von Schwelle zu Schwelle [Din prag în prag], Sprachgitter [Zăbrelele cuvântului], Die Niemandsrose [Trandafirul nimănui], Atemwende [Meandrele respirației], Fadensonnen [Sori de fire] și Schneepart [Partea zăpezii], cărți apărute la Stuttgart și Frankfurt pe Main, între 1952 și 1971. O altă versiune românească este semnată de Luminița Graur și Ion Papuc, în Poeme (1998). Un
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
ori „stau triști pe lângă sobă / Și-și freacă aripile de rugină”, când cade „ora toamnei, pe pământ și-n cer” (Tăcere). Chipuri vii ale zbaterilor vieții și morții - de aceea, „fără pace” - tind să fie florile-simbol ale lui C. Unele - trandafirii galbeni, în care se ghicesc apuneri în durere, crizantemele, „val de-argint, ochi de-argint fulgerat”, făclii ale adormirii, nufărul, „luntrașul” ce bate la porțile nopții, macul, „rug” al sângelui jertfit, violetele martirajului - sunt martori ai Tainelor din adânc, altele
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
și studii critice dedicate autorilor transpuși în românește, o contribuție substanțială la promovarea în țara noastră a culturii italiene moderne și contemporane. Reușitele sale majore în acest domeniu sunt reprezentate de traducerea, în 1984, a romanului lui Umberto Eco Numele trandafirului, precum și de transpunerea în românește a uneia dintre cele mai dificile cărți de poezie ale lui Eugenio Montale, Quaderno di quattro anni (Caiet pe patru ani, 1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), pentru care a fost invitat, în 1981, să țină o
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
bate pământul!, București, 1976; Viktor Lazarev, Istoria picturii bizantine, București, 1980; Eugenio Montale, Quaderno di quattro anni. Caiet pe patru ani, pref. trad., București, 1981; Salvatore Settis, „Furtuna” interpretată (Giorgione, comitenții, subiectul), pref. Grigore Arbore, București, 1982; Umberto Eco, Numele trandafirului, Cluj-Napoca, 1984; Francesco Arcangeli, Giorgio Morandi, București, 1987 (în colaborare cu Mara Chirițescu); Fernanda Pivano, Hemingway, București, 1988; Teresa Maria Moriglioni Drăgan, Poeme, București, 1989; Dan Petrașincu, Gândirea vedanta, București, 1996 (în colaborare cu Mara Chirițescu), Mituri indiene, București, 1998
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre adolescenții mai multor generații a fost enorm, comparabil numai cu cel al romanului Toate pânzele sus de Radu Tudoran. Trilogia în alb (Premiul Uniunii Scriitorilor în 1971 și 1974), reunind trei narațiuni polițiste (Trandafirul alb, 1966, Pescărușul alb, 1969, Îngerul alb, 1969), nu reușește să creeze nici suspansul, nici turul de forță al gândirii deductive care au dat strălucire genului. Romanul Cireșarii (Premiul Uniunii Scriitorilor în 1965) a avut numeroase ediții și a fost
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
Oameni din orașul nostru, București, 1951; Cireșarii, București, 1956; Castelul fetei în alb (A doua aventură a Cireșarilor), București, 1958; Întâlnirea, I-II, București, 1959; Oțelul, București, 1960; Drum bun, Cireșari!, București 1963; Pasiuni, București, 1964; Roata norocului, București, 1965; Trandafirul alb, București, 1966; Teroarea albă, București, 1968, Cireșarii, I-V, București, 1972; ed. București, 1976; Pescărușul alb, București, 1969; Îngerul alb, București, 1969; Trilogia în alb, ed. 2, I-III, București, 1974; Adâncimi, București, 1974; Romantica, București, 1986. Repere bibliografice
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
1961, 14, 15; Ion Vitner, Prozatori contemporani, II, București, 1962, 210-235; G. Naidin, „Drum bun, Cireșari!”, VR, 1963, 10; Mircea Anghelescu, „Pasiuni”, GL, 1964, 40; Liviu Călin, „Pasiuni”, CNT, 1964, 49; Vartan Arachelian, „Pasiuni”, „Scânteia tineretului”, 1965, 4865; Sânziana Pop, „Trandafirul alb”, LCF, 1965, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 305-318; Nicolae Velea, „Trandafirul alb”, CNT, 1966, 12; Marian Popa, Aventurile existenței și aventurile ficțiunii, LCF, 1967, 26; Victor Ivanovici, Mitul superbei adolescențe, LCF, 44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
bun, Cireșari!”, VR, 1963, 10; Mircea Anghelescu, „Pasiuni”, GL, 1964, 40; Liviu Călin, „Pasiuni”, CNT, 1964, 49; Vartan Arachelian, „Pasiuni”, „Scânteia tineretului”, 1965, 4865; Sânziana Pop, „Trandafirul alb”, LCF, 1965, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 305-318; Nicolae Velea, „Trandafirul alb”, CNT, 1966, 12; Marian Popa, Aventurile existenței și aventurile ficțiunii, LCF, 1967, 26; Victor Ivanovici, Mitul superbei adolescențe, LCF, 44; Nichita Stănescu, Constantin Chiriță - un realist romantic, CNT, 1971, 45; Lucian Alexiu, Utopia adolescenței, O, 1975, 11; Dan Cristea
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
și teoretician al poeziei, București, 1982; Marcea, Varietăți, 77-81; Iorgulescu, Ceara, 95-103; Aurel Sasu, Romanele lui G. Călinescu: o negație a formelor, DFC, 290-331; Grigurcu, Între critici, 102-106; Cotruș, Meditații, 472-488; Sângeorzan, Anotimpurile, 90-98; Dimisianu, Lecturi, 13-40; Faifer, Dramaturgia, 31-37; Trandafir, Dinamica, 220-236; Țeposu, Viața, 108-117; Raicu, Fragmente, 113-118; Cioculescu, Itinerar, IV, 372-384; Ciopraga, Propilee, 253-265; Scarlat, Ist. poeziei, II, 129-132, 176-180, III, 14-16; Leonte, Prozatori, I, 60-78; Adam, Planetariu, 112-134; Ungureanu, Proza rom., I, 91-116; Tihan, Apropierea, 93-100; Cosma, Romanul
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]