9,864 matches
-
abătuți. "O să începem cu un pahar de șampanie, spuse ea. Filip a făcut totul di granda, Nicolae. În sănătatea ta!" O să mă răsfăț. N-am băut în viața mea șampanie! "Tocmai de-aia, trebuia să începi odată, zise locotenentul foarte vesel. În sănătatea ta și pentru succesul pedagogiei tale, din care, sper, Nel va trage cel mai mare folos!" Nel zâmbi cu gura până la urechi și ridică paharul, cu un deget de șampanie, în sănătatea iubitului ei învățător. "Acum, adăugă ea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care dăduse ușa de perete și, după obiceiul lui, îi salută pe toți, în dreapta și stânga, dând din coadă. "Stăpânul tău nu e aici, îi spuse Grigore, du-te să-l cauți în altă parte." Dar câinele continua să dea vesel din coadă. Ah, scuze, ai venit să-i anunți sosirea." Într-adevăr, șeful de gară, care își făcuse plimbarea de seară, își ivi aproape imediat în cadrul ușii căciula ascuțită, în vreme ce jucătorii bombăneau deja la adresa "jigodiei murdare" care răcise camera. "Vezi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în nord și se băteau în vest. Se băteau în toate colțurile pământului și se vor tot bate... Masive concentrări de trupe erau semnalate în regiunile Kievului și Odessei, iar dincolo de frontieră demonstrațiile de forță militară se înmulțeau. Un lătrat vesel îl aduse pe locotenent spre realități mai apropiate. Hector! Întors din depărtări, o văzu pe Nel care alerga spre el, în urma câinelui. Se opri. Ajunsă în fața lui, îl privi cu capul dat pe spate, surâzătoare. Purta rochia roz cu pătrățele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
culoarea nisipului, unde numai mugurii de salcâm puneau o bănuială de verde tandru, îi purtau pe cei doi prieteni, legați printr-un pact indestructibil, în miezul celei mai pure frumuseți. Tăceau înmărmuriți. Doar Hector făcea, lătrând în fața lor, un du-te-vino vesel. Fericirea nu are nevoie de cuvinte, îi este destul un surâs. Bugazul atingea culmea lui însuși. De neuitat! V Bătăile în ușa gării, la miezul nopții, căpătară, străbătând sala de așteptare, o rezonanță lugubră. Trâmbițele Apocalipsei n-ar fi stârnit
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o pereche de unguri, ea balerină, el ziarist, care se întorceau, foarte însuflețiți, dintr-o călătorie la Budapesta, unde fata dăduse un recital de dans. A început o discuție animată și optimismul tinerei perechi se dovedi molipsitor. Seara deveni foarte veselă. Ziaristul spuse bancurile care făceau furori în capitala ungară. O tânără actriță, care tocmai debuta în film, interpretă cântece de mahala. Angela îl invită la dans pe directorul editurii, sfâșiat între slăbiciunea pentru persoanele de sex feminin și morala proletară
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aceleași versuri în rusă, tradusese poemul cu Margareta! "Aaa, tătar șiret, Eminescu este calul tău troian!" O patrulă alcătuită dintr-un gradat și patru soldați tăbărî pe ei. "Actele dumneavoastră, vă rugăm!" "E război?" se informă Ahile cu o voce veselă, oarecum încleiată. Hârtiile dumneavoastră, am zis!" "Ce hârtii? Nu facem decât asta, mâzgălim hârtie!" Arcadi își ridică indexul în dreptul nasului și bombăni ceva care trebuia să se refere la baza teoretică a interpelării. Actele! urlă sergentul. Se întoarseră unul spre
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
da din mână familiar: "A plecat băiatul, și a și venit." Într-adevăr, în mai puțin de două minute, țuica e dinaintea lor. Ridică paharul în sănătatea fetei, soarbe o înghițitură: "Excelentă, unde or fi găsind-o?" Cântăreața își tremură veselă, cu capul dat pe spate, sânii înapoia microfonului. El îi aruncă o privire amuzată: "Are temperament!" Încă o sorbitură. Trăsăturile i se destind, semn de relaxare lăuntrică. Clatină paharul cu licoarea subtilă care îi lucrează deja sufletul: "Vezi, Maria-Tereza..." Aplauzele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
1935, în perioada de reînarmare a Germaniei și a crizei etiopiene, întreaga Franță fredonează cîntecul lui Paul Misraki Totul este bine, doamnă marchiză popularizat de orchestra lui Ray Ventura, iar peste trei ani, în ajunul evenimentelor de la München, Totul e vesel, care îl va face cunoscut pe Charles Trenet în aproape întreaga Europă. "Criza spirituală" și noile concepții estetice Războiul a marcat profund generația de combatanți în a căror memorie acesta continuă să persiste. Timp de cel puțin zece ani, acesta
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aici sprijinul unei tradiții și a unei experiențe care continuă fără mari modificări cinematograful anilor 30 și pe cel din timpul Ocupației. Filmele "roze" (în stilul lui Berthomieu) sau cele "negie" (în maniera lui Yves Allegret sau Marcel Carné), comedii vesele sau dramatice (René Clair, René Clément) filme istorice recreative (seria "Caroline chérie" cu "sex simbolul" epocii, Martine Carol) sau instructive (cu lungi plimbări în timp filmate de Sacha Guitry), filme poetice (Jean Cocteau), filme tematice (André Cayatte) etc., se îndepărtează
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sau în mijlocul vicisitudinilor istoriei nu vor căpăta grandoare decât în măsura pe care o merită. De la agonie la extaz, neacceptând voit și drumul invers. Ne vom arunca privirile și în manieră montaigneană, țintuite asupra Cetății surprinzând-o când tristă și veselă, lirică și dramatică, când cuprinsă de strălucirea solară sau acoperită de vălul nopții. În orice ipostază ar fi, o acceptăm și o îndrăgim fără rezerve. Amintirile rămân fie și ca niște slabe umbre închise între coperțile unei cărți. I. FASCINAȚIILE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
altele (în Iașul de azi ar fi peste 120 de mănăstiri și biserici!) configurează ansamblul unui melanj constructiv cu amprentă clasică, neoclasică, neogotică, neoromânească și modernă. Noi, ieșenii, ne-am obișnuit cu mirajul marelui spectacol urban, reflectat într-o lumină veselă sau într-un crepuscul compact, pogorâtor din sutele de ani. Parcă totul rămâne ca o taină agățată pe cerul fantastic al orașului, în cântecul clopotelor cu sunet de catedrală. Vizitatorii străini nu pot rămâne indiferenți la formele și stilurile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sunt trăiri ale acelora care pot pătrunde nu în formule superlative, ci în tainele orașului moldav. Pelerini ai frumosului, veniți să redescoperiți Iașul! Grupuri de tineri vioi, exuberanți urcă panta lină a Copoului spre Universitate, conversând în ritmul pașilor elastici. Vesele și elegante, studentele urcă dezinvolt spre izvoarele înțelepciunii, neștiind că fac parte din arta vie. Dacă asupra operelor plutește binecuvântarea, artiștii înșiși fiind înzestrați cu duhul cerului, asupra vieții proaspete care pulsează exploziv planează misterul, enigma, altfel perfecțiunea nu ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
prezent. Viitorul va mări sau va micșora diferențele. Rafinat și subtil, distinct și religios, uneori sărac și superficial, ascet și adânc, contradictoriu și cu personalitate, mentor și sfătuitor, uneori vanitos și snob, dinamic și lânced, mirific și nebulos, dramatic și vesel, uneori de compătimit și ocolit, virtuos și imoral, enigmatic și glorios, Iașul se comportă ca după un fel de catehism și norme numai de el știute. Niciodată însă ridicol și dușmănos. Uneori iresponsabil și șovăitor, hermetic și necontrolabil, epatant și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ai scriitorului mirat se opresc asupra universului de esență sacro-cosmică din care Luna iese umbrită sau luminoasă, eclipsată sau clară, ca un diamant rece sau cu razele trimise spre a mângâia și încuraja îndrăgostiții. Are puterea să zâmbească când e veselă, aninată deasupra muntelui, codrului și râului limpede. În răcoarea cerului de primăvară scriitorul simte doar freamătul slab al nopții cu Lună. Lumina palidă cade peste tot ce-i în jur și conferă poezie până și celor mai banale lucruri. Parafrazându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
înscrisul pe nisip în bătaia vântului. Fiecare clipă poate aduce ceva nou, cu multe accente și reprezentări necunoscute. Ne va lumina un alt soare, cu alte lumini și umbre, cu altă căldură, capabilă de a regenera multiple stări. Putem fi veseli dimineața, triști la amiază, obosiți și chiar nefericiți seara. Există un soare al clipei, al zilei, al anotimpului. Ieșeanul îl caută, sedus de puterea-i copleșitoare, mai ales pe cel al luminii, metafizic strecurată în toată ființa lui. ZILE DE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de lumină domoală. Dar starea de suferință și neliniște l-a părăsit demult pe cercetătorul nostru, corpul lui întins la pământ era neînsuflețit, nu mai putea să vadă că a apărut curcubeul, că era albastru cerul și că păsările ieșiseră vesele din ascunzișuri. Mult mai târziu, un trecător îi luase hârtiile din buzunare, le uscase bine și cu o lupă reconstituise textul miraculos. După lectură, posesorul manuscrisului era fericit, aflase unele taine pe care nu le-ar fi știut niciodată. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
avut norocul că nimeni din familie nu a rămas în 1940 sub ocupție, altfel ar fi dispărut prin îndepărtata Siberie, cum din păcate s-a întâmplat cu alte familii. Din păcate, se apropia frontul. Ultimul Crăciun nu a fost prea vesel. Eu am plecat la școală. Familia a mai rămas până în martie, plecând cu căruța în ultima zi. Aceeași familie Șuțu ne-a ajutat în continuare. Tata a lucrat ca administrator până în primăvara lui 1948 când familia Șuțu a părăsit (fugit
CRÂMPEIE DE AMINTIRI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ghenadi (născută Krupenski) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1685]
-
o "amețitoare diversitate"), cu sarcini interpretative, nicidecum o stare de fapt. Supraîncărcarea termenului nu face decît să sporească "zăpăceala postmodernă". Iar "legătura agresivă" cu postmodernismul, beneficiind de o conceptualizare dubioasă, cu exemple discutabile întreține, prin multiplicarea discursurilor în conflict, această veselă confuzie. Dar febra postmodernă, chiar în absența consensului (sau poate din această pricină), se prelungește. Pentru Kellner postmodernismul înseamnă doar o bizară marcă semiotică. Cum îl știm, el cere și aici prudență în manevrarea termenului (supralicitat, bineînțeles) și nu subscrie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de exemplu, expune o ideologie de nuanță feminist-liberală; astfel, Erika (Jill Clayburgh) devine capabilă să se dezvolte pe deplin atît profesional, cît și afectiv, abia după ce soțul o părăsește pentru o femeie mai tînără. În finalul filmului, o vedem mergînd veselă pe o stradă din Manhattan, ducînd un tablou uriaș primit în dar de la iubitul ei (Alan Bates), a cărui cerere de a-l însoți în statul New Hampshire o respinsese anterior pentru a se putea dedica propriei cariere. În momentul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Oprescu, perceptorul Culoarei de Galben. Oprescu propune să prelungim petrecerea la Herăstrău, dar Panu refuză, obiectând că trebuie să plece neapărat la Iași cu trenul de ora 9 seara. Pe la 7 plecăm spre oraș; afară burnița și vremea nu era veselă deloc. La ora 8 jum., Panu pleacă la gară, însoțit de administratorul ziarului, Alexandru Lefteriu. A doua zi, la ora 9 dimineața, mă aflam în redacție, unde lucram. Redacția era instalată în strada Nouă, astăzi Edgar Quinet, în două mici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
i se scria numele în l’Indépendance Roumaine), fără a fi prinț, erea din protipendadă, fusese ginere de domnitor și erea socrul Câmpineanului. Dar conul Fănică erea acum în declin, fiindcă ajunsese la 70 de ani. În plus, alimenta cronica veselă a Capitalei. Dânsul fusese un bărbat foarte frumos și afemeiat; cheltuise cu femeile vreo patru moșteniri însemnate, afară de averea sa, care fusese și ea o avere mare. La adânci bătrânețe avea încă amante, pe una din acestea o supranumise „Sufletul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu era nici elector, nici organizator și nici partid nu avea în urma lui. De aceea fu bătut. De dimineață, în ziua alegerii, agitația era mare, agenții electorali treceau pe străzi aclamând candidații. Pe Calea Victoriei întâlnesc un grup de comercianți foarte veseli. În treb cum merge alegerea, iar unul din ei, agentul de schimb Teodor Niculescu, răspunde aclamând: — Fleva! Fleva! Dar la despuierea scrutinului lista lui Fleva d-abia însumează vreo 300 de voturi, pe când lista lui Pache Protopopescu este aleasă cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
doi copii de șapte, respectiv zece ani. Au o relație solidă, deși a fost supusă unei presiuni considerabile din cauza traumei. Are multe cunoștințe, dar puțini prieteni apropiați (sau chiar niciunul). Personalitatea premorbidă Dl D. se autocaracterizează ca fiind o persoană veselă și deschisă înainte de traumă, deși întrebările mai precise relevă faptul că contactele sale sociale par să fie legate exclusiv de domeniul sportului. Fără a fi preocupat de chestiuni psihologice, reiese că modul său obișnuit de a face față stresului se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
capitole) se poate dovedi foarte eficient. Depresia Depresia este o stare generală de apatie și de pierdere a interesului sau a plăcerii legate de activități considerate cîndva atractive. Viața devine monotonă și cenușie, nimic nu mai pare amuzant, incitant sau vesel. Stările de depresie pot fi foarte intense, conducînd la o izolare completă de ceilalți și la o stare de amorțeală, sau pot avea o intensitate mai slabă sentimentul de a fi la pămînt. Durata acestora variază de la cîteva ore la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
alte vremuri, un fel de strigoi care redeștepta în minți o epocă de înjosire și de toate umilințele naționale. Când omul acesta, îmbrăcat în uniforma străinului, trecea pe străzi, îți trecea pe dinaintea ochilor trecutul. Dar Bucureștii aveau și nota lor veselă. Un om al zilei era și poetul State Prudănescu. Acest poet (?) era de origine bulgar, un fel de maniac, nu departe de a fi cretin, dar om cu trecere printre mahalagiii lui. Este destul să spun că State Prudănescu era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]