24,313 matches
-
punct de vedere psihologic, boala este percepută ca o stare negativă. Conștiința sănătății se exprimă prin sentimentul de siguranță, iar conștiința bolii prin cel de suferință și slăbiciune. Boala este însoțită de anxietatea dată de posibilitatea complicațiilor sale, precum și de amenințarea unei disoluții a corpului sau chiar de periclitarea vieții. În ceea ce privește boala psihică, referitor la configurația sa avem de-a face cu câteva aspecte particulare: schimbarea pe care bolnavul o resimte în sfera conștiinței sale, un mod de a se autopercepe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
identitate, de autopercepere sau reprezentare a propriei persoane; i) tulburări de percepție (iluzii, halucinații). În raport cu structura organismului persoanei și cu natura patologiei generale, distingem trei categorii de bolnavi: a) bolnavul somatic, care acuză senzația de rău fizic, asociată cu sentimentul amenințării propriei vieți de perspectiva infirmității sau a morții; b) bolnavul psihic, care manifestă tulburări de adaptare, stranietate, disperare, pierderea autocontrolului, închiderea în sine, derealizarea, schimbarea emoțional-afectivă; c) bolnavul psihosomatic, care prezintă suferințe mixte, atât din sfera somatică, cât și din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare directă la adresa stării de sănătate mintală a individului sau a grupului de indivizi, ducând la apariția unor tulburări psihice de diferite forme și niveluri de gravitate. Victimele violului, ale tentativelor de omor, ale accidentelor de circulație sau de muncă, ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-un context de insuficiență a mijloacelor de apărare, incapabile a face față agresivității psihice, și în absența ajutoarelor venite din afară. Surpriza, frica, revelația vulnerabilității și sentimentul de neputință, de incapacitate de a reacționa, de a se apăra față de amenințare sunt corelate traumatismului psihic. De regulă, traumatismul psihic nu este reprezentat de un eveniment unic, ci de conjuncția sau însumarea unor factori situaționali cu valoare morbigenetică multiplă. În sensul acesta, pot fi descrise mai multe tipuri de psihotraumatisme: traumatisme multiple
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice rezultate din acestea (H. Selye). Stresul apare ca un tip de răspuns psihofiziologic al organismului la agresiuni, pericole și amenințări. El este o relație utilă ce are ca efect punerea organismul în situația de alarmă și de apărare, trezirea atenției, stimularea evaluării și judecății, activarea capacității de decizie, mobilizând în felul acesta forțele fizice și psihice de autoapărare. În ceea ce privește cauzele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factori: oboseala; tulburările de somn; subnutriția; moralul scăzut, dispoziția emoțională de tip depresiv; conflictele personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personale. R. Lazarus a elaborat un model psihologic al mecanismului de acțiune a stresului, reprezentat în schema de mai jos: Fig. Factorii stresanți (psihotraumatizanți) Perceperea unei amenințări Perceperea incapacității de a face față situației Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa, vom insista mai mult asupra acesteia. Anxietatea sau angoasa este considerată a fi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu inhibiție și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către viitor, un sens progresiv și creator
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
expresia forței, pe când o masă răsculată haotic este expresia violenței (J. Freud); b) violența considerată ca o formă de comportament, produce vătămări corporale sau sufletești la cei asupra cărora acționează; deși violența implică forța, ele sunt concepte separate; forța presupune amenințarea utilizării violenței, pe când violența este actul în sine prin care forța se realizează ca acțiune asupra altuia (H.D. Graham și T.R. Gurr); c) violența ca acțiune de control, în sensul de constrângere a acțiunilor sociale aplicată de anumite persoane sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anomie și alienare; - traume psihice datorite torturii și fricii. N. Sartorius distinge următorii factori de risc pentru starea de sănătate mintală la persoanele refugiate: - pierderea coeziunii prin dispersiune; - obstacole în desfășurarea normală a vieții; - pierderea capacității de inițiativă proprie sub amenințarea interdicțiilor și a pedepselor; - viitor incert; - munci necalificate, forțate; - viață nesigură. Aceste situații vor determina numeroase și variate tulburări ale stării de sănătate mintală, cum ar fi: sentimentul de abandon, disperare, reacții de panică și emoții negative, tulburări de conștiință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflictele dintre „grupele de interese comune”, aflate în concurență și care se subminează reciproc; este vorba, în cazul acesta, de bandele de adolescenți, bandele de infractori și traficanți, grupările mafiote etc.; modalitatea de confruntare în cazul acestora este fie verbală (amenințări, șantaj, injurii etc.), fie fizică (violență corporală, crimă), fie morală (presiuni, amenințări, răpiri de persoane etc.); aceste tipuri de conflict sunt limitate la o anumită categorie socială de indivizi, în special cei recrutați din lumea interlopă (persoane frustrate, cu carențe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
subminează reciproc; este vorba, în cazul acesta, de bandele de adolescenți, bandele de infractori și traficanți, grupările mafiote etc.; modalitatea de confruntare în cazul acestora este fie verbală (amenințări, șantaj, injurii etc.), fie fizică (violență corporală, crimă), fie morală (presiuni, amenințări, răpiri de persoane etc.); aceste tipuri de conflict sunt limitate la o anumită categorie socială de indivizi, în special cei recrutați din lumea interlopă (persoane frustrate, cu carențe emoționale și educative, complexe de inferioritate etc.); e) cea de-a cincea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
au ca scop menținerea stării de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor, atât ale individului, cât și ale grupelor socio-umane. Ea face parte dintr-o concepție medicală despre om care privește starea de sănătate ca o valoare, iar boala ca pe o amenințare sau chiar ca pierderea acestei valori. În medicină, valoarea omului este dată de viață. Viața este cea care îi permite persoanei să se afirme și să se realizeze în lume. Din acest motiv, viața trebuie apărată de pericole, stimulată ca să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumită conștiință a bolnavului. Din punct de vedere psihologic, boala este percepută ca o stare negativă, pe când sănătatea, ca un sentiment pozitiv, de siguranță. Boala implică senzația de suferință și slăbiciune. În plus, intervine și anxietatea legată de pericolul și amenințarea sănătății și a vieții bolnavului. La acestea se mai adaugă diagnosticul și pronosticul, care implică două elemente contradictorii: aspectul negativ, anxiogen, în cazul confirmării unui diagnostic sever cu un pronostic defavorabil; aspectul pozitiv, tranchilizant, în cazul informării unei acțiuni grave
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sfera conștiinței ca un fapt neobișnuit, care creează îngrijorare. Orice suferință stârnește panică sau declanșează anxietatea. Suferința umană, ca boală, este însoțită în toate situațiile de o suferință morală, care exprimă o neliniște ontologică, pentru că orice boală este o amenințare a echilibrul vital, un pericol pentru integritatea individului și viața acestuia. Medicina nu poate fi redusă la tehnologiile medicale. Nu putem anula aspectul trăirii psihologice particulare a omului bolnav și nu putem neglija latura morală, sufletească a bolii. În nici un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumite privințe aceste aspecte se discută în legătură cu bolile infecto-contagioase, în cazul marilor epidemii care afectează grav societatea (holera, ciuma, grupa etc.). Ceea ce contează este starea de panică pe care o declanșează aceste epidemii, anxietatea legată de pericolul aparent inevitabil, de amenințarea vieții de către aceste flagele. O a doua categorie o reprezintă bolile cronice, incurabile, a căror cauză încă nu a fost descoperită și cărora nu li cunoaște nici tratamentul (cancerul, afecțiunile cardio-vasculare, SIDA, afecțiunile neurologice, în special accidentele vasculare cerebrale, bolile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
volumul mare și dificultatea cunoștințelor pe care va trebui să și le însușească, deoarece au fost atenționați, chiar înfricoșați de familie și educatoare, că lucrurile se vor schimba radical din momentul începerii școlii (ceea ce nu e tocmai o mare exagerare), „amenințare” care le va ridica întrebări asupra rezistenței la stres. Întrebările - problemă ridicate încă de la începutul școlarității, duc la stabilirea unor „negocieri” între partenerii învățător - elevi, cu stabilirea clară a rolului fiecăruia în cadrul acestora. Desigur, pentru o perioadă mai mult sau
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
și sociale se află însă într-o continuă expansiune. Este vorba de noi forme de poluare, explozii, incendii, accidente la construcțiile inginerești, accidente în cadrul rețelelor și sistemelor bazate pe noile tehnologii și, nu în ultimul rând, o întreagă gamă de amenințări din sfera hazardului social, contribuind la lărgirea, în mod îngrijorător, a paletei riscurilor (generând, în medie, relativ puține victime, însă cu pagube materiale considerabile). În fine, o a treia caracteristică a riscurilor indică legătura indisolubilă dintre acestea și orașul contemporan
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
opinie, această categorie de riscuri generează mai multă teamă în comparație cu cele naturale. Aceasta, datorită caracterului neașteptat, violenței lor, absenței oricărui indiciu premergător, dar și efectelor lor furtive, prelungite pe durate incerte și care, prin intermediul poluării solului, apelor și aerului, constituie amenințări latente pentru sănătatea publică. Deși aceste riscuri produc, așa cum s-a menționat, mai puține victime decât riscurile naturale, se pare că aversiunea pentru această categorie de pericole este mai puternică tocmai pentru că la originea lor este chiar omul și acțiunile
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
în lucrări de geniu civil (de multe ori însă eficacitatea acestora rămâne relativă), modificarea produselor și procedeelor tehnologice, înnoirea sau perfecționarea instalațiilor ș.a. Răspunsuri din sfera amenajării spațiale - sunt înainte de toate preventive și destinate a limita vulnerabilitatea teritoriilor aflate sub amenințarea unui risc, în special, prin ținerea sub control a urbanizării. Constau într-un dublu control juridic: unul la nivelul autorizațiilor, altul care vizează eliminarea oricărei noi forme de vulnerabilitate ce poate rezulta din urbanizare. Aceste două tipuri de control conduc
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
ca un „fapt Împlinit”, știindu-se că recunoașterea acestui act am fi obținut-o doar cu mari compromisuri. Mai mult, România nu putea risca să-și Întoarcă Împotrivă Austro-Ungaria, care avea o atitudine binevoitoare, mai ales că Rusia devenise o amenințare permanentă. Astfel, guvernul a decis amânarea proclamării regatului, iar Kogălniceanu, ministrul de externe, a prezentat un asemenea plan drept „zvon” și a Încercat să acrediteze ideea că niciodată nu a fost vorba despre așa ceva. El a mai afirmat că la
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
impună unui parlament nefavorabil ratificarea Tratatului de la Berlin, era oportun, pentru a-și consolida poziția, să aibă, cel puțin un succes de etapă, În problema proclamării regatului. Apoi, satisfacerea cerințelor Austriei era un act Înțelept, deoarece Rusia reprezenta o continuă amenințare. Nu În ultimul rând, acceptarea de către puteri a unei schimbări treptate a titulaturii lui Carol, crea un precedent favorabil și pentru Încercarea ulterioară de proclamare a lui drept rege. Pentru diplomații români, demersurile pentru recunoașterea internațională a titlului de „Alteță
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
tornadele, incendiile, inundațiile sunt fenomene ale naturii care au influențe devastatoare asupra comunităților și zonelor în care acestea trăiesc. Pentru unele comunități, singura soluție în asemenea situații este relocalizarea, adică mutarea definitivă de pe actualul amplasament, din văile inundabile, fuga din fața amenințărilor naturii. Pentru altele, dezvoltarea durabilă înseamnă limitarea numărului construcțiilor noi, în special în zonele vulnerabile, înălțarea structurilor pentru micșorarea pericolului de inundații sau construirea altora mai solide, mai rezistente, mai putin expuse la riscuri. Un lucru e cert: este imperios
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
vede lumea prin raporturile cu el; dependența - nevoia de a fi îngrijit, de multe ori ajungând la tiranizarea celor din jur. Bolile cronice, în special cele intruzive, care se exprimă cu brutalitate și au o evoluție defavorabilă, sunt generatoare de amenințări la adresa integrității și/sau capacităților fizice și psihice ale individului. În câmpul vieții familiale și socioprofesionale, apar de asemenea fisuri, capabile, mai ales la începutul bolii, să-l facă pe bolnav să-și modifice inserția la nivel de grup dar
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]