15,743 matches
-
Enesco, Franklin Mint, Hallmark Cards, Sara Lee Hosiery, L'Egg's, Simplicity Pattern, Thermos, în afară de Disneyland și McDonald's. 126 Ibid., p. 95. 127 Ibid., p. 127. 128 Vezi Marilyn Ferris Motz, ,,Seen Through Rose-Tinted Glasses: The Barbie Doll in American Society", în Jack Nachbar și Kevin Lause (ed.), op.cit., p. 226. 129 Vezi Jean Baudrillard, For a Critique of the Political Economy of the Sign, St. Louis, MO, Telos Press, 1981, p. 28. 130 Pentru o analiză detaliată a organismelor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu[Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Ritzer, op.cit., p. 29. 193 Ibid., pp. 52-53. 194 Pentru critică anti-Ritzer, vezi Mark Alfino, John S. Caputo și Robin Wynyard (ed.), McDonaldization Revisited (Critical Essays on Consumer Culture), Westport, Connecticut, Londra, Praeger, 1998. 195 Mireille Favier, ,,Pride and Prejudice: American Cuisine, the French, și Godliness", în John Dean și Jean Paul Gabillet (ed.), European Readings of American Popular Culture, Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 1996, p. 120. 196 John S. Caputo, ,,The Rhetoric of McDonaldization: A Social Semiotic Perspective", în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu[Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Caputo și Robin Wynyard (ed.), McDonaldization Revisited (Critical Essays on Consumer Culture), Westport, Connecticut, Londra, Praeger, 1998. 195 Mireille Favier, ,,Pride and Prejudice: American Cuisine, the French, și Godliness", în John Dean și Jean Paul Gabillet (ed.), European Readings of American Popular Culture, Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 1996, p. 120. 196 John S. Caputo, ,,The Rhetoric of McDonaldization: A Social Semiotic Perspective", în Mark Alfino, John S. Caputo și Robin Wynyard (ed.), op. cit., p. 50. 197 Edutainment este un cuvânt-umbrelă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu[Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
John S. Caputo și Robin Wynyard (ed.), op. cit., p. 50. 197 Edutainment este un cuvânt-umbrelă alcătuit din education (educație) și entertainment (distracție, amuzament); eatertainment este alcătuit pe aceleași principii din eating (consumul mâncării) și entertainment (distracție amuzament)/ Conform lui Ritzer, americanii încearcă să găsească în orice o dimensiune distractivă, să combine rutina cu amuzamentul. 198 John Caputo, op.cit., p. 47. 199 Mireille Favier, op. cit., p. 120. 200 Douglas Kellner, ,,Foreword, McDonaldization and Its Discontents Ritzer and his Critics", în Mark Alfino
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu[Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
3, 5-6. Utilizarea termenilor "dezordine pozitivă" sau "neascultare" (eng. misrule) de către Humphrey pentru a desemna carnavalul medieval englezesc este în concordanță cu cercetarea britanică în acest domeniu. 216 Ibid., pp. 63-83. 217 Vezi Philip McGowan, American Carnival (Seeing and Reading American Culture), Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 2001, pp. 1-2. 218 Vezi Bogdan Robert, Freak Shows: Presenting Human Oddities for Amusement and Profit, Chicago, University of Chicago Press, 1988, pentru o remarcabilă descriere a spectacolelor cu ființe ciudate sub aspect fizic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu[Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
9. 254 Ibid. p. 13. 255 Rob Kroes, If You've Seen One You've Seen the Mall, Urbano și Chicago, University of Illinois Press, 1996, p. 171. 256 Ibid., p. 172. 257 Ulf Hannerz, ,,American Culture, Creolized, Creolizing", în American Culture, Creolized, Creolizing, Erik Asard (ed.), Uppsala, Swedish Institute for North American Studies, 1988, pp.7-30; vezi, de asemenea, Ulf Hannerz, Cultural Complexity, New York, Columbia University, 1992 și Rob Kroes, op. cit., pp. 163-174. 258 Rob Kroes, op. cit., p. 164. 259
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu[Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
One You've Seen the Mall, Urbano și Chicago, University of Illinois Press, 1996, p. 171. 256 Ibid., p. 172. 257 Ulf Hannerz, ,,American Culture, Creolized, Creolizing", în American Culture, Creolized, Creolizing, Erik Asard (ed.), Uppsala, Swedish Institute for North American Studies, 1988, pp.7-30; vezi, de asemenea, Ulf Hannerz, Cultural Complexity, New York, Columbia University, 1992 și Rob Kroes, op. cit., pp. 163-174. 258 Rob Kroes, op. cit., p. 164. 259 Ibid., p. 166. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- EFECTUL DE BUMERANG Efectul de bumerang 2 1 Prefață
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu[Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dotarea tehnică și organizarea armatei 37 Franța după capitulare 46 Marea Britanie după căderea Franței 50 Lupta Marii Britanii împotriva invaziei germane. "Leul de mare" planul german al invaziei 52 Lupta împotriva Germaniei prioritară 55 Efectivele armatei americane în 1939 59 Intrarea americanilor în câmpul de luptă european 61 Debarcarea în Africa de nordvest 62 Desfășurarea operațiunii "Torch" 65 Debarcarea în Sicilia 70 Sicilia și Salerno 73 Conferința de la Cairo 76 Planul general al operațiunii "Overlord" 79 Începerea operațiunii "Overlord". Bătălia capului de
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
-și scufunde vasele de război și să-și distrugă organizarea militară. Logica de neînțeles a acestor măsuri se referă la moralitate în felul următor: "ar fi imoral să fie dezarmați învinșii, dacă nu se leapădă de armele lor și învingătorii". Americanii și englezii arătau cu degetul spre Franța, învinuind-o că nu se dezarmează și ea și menține serviciul militar obligatoriu. Statele Unite și Anglia, cele două mari puteri navale, își reduceau flota cu mult sub ceea ce le permiteau resursele și ce
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
URSS zeci de convoaie de nave. După unele aprecieri, este vorba de 70-80 de convoaie, fiecare convoi având circa 70-80 de nave. Submarinele și avioanele germane au scufundat un număr considerabil de nave, care aveau ca destinație portul Murmansk. Intrarea americanilor în câmpul de luptă european Cea dintâi operațiune ofensivă împotriva inamicului un raid de bombardament în cinstea zilei de 4 iulie 1942. Obiectivele au fost patru aerodromuri germane din Olanda. Cele șase aparate "Boston", comandate de căpitanul Charles C. Kegelman
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
căpitanul Charles C. Kegelman și încadrate într-o formație britanică mai mare, au fost întâmpinate cu un foc intens de antiaeriană. Două dintre ele nu s-au mai întors. La acea epocă, englezii aveau o experiență mult mai mare decât americanii în domeniul aviației. [2, p. 113] Aveau o flotă aeriană cu care puteau lovi obiective departe în interiorul Germaniei și, pentru a nu avea pierderi semnificative, se specializaseră în raiduri de noapte. Americanii, privind lucrurile din perspectiva debarcării, unde precizia era
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
englezii aveau o experiență mult mai mare decât americanii în domeniul aviației. [2, p. 113] Aveau o flotă aeriană cu care puteau lovi obiective departe în interiorul Germaniei și, pentru a nu avea pierderi semnificative, se specializaseră în raiduri de noapte. Americanii, privind lucrurile din perspectiva debarcării, unde precizia era esențială, erau interesați în bombardamente de zi. Pierderile însă erau considerabile, ridicându-se și la 20-30% [2, p. 115]. Debarcarea în Africa de nord-vest Marea debarcare în Normandia nu se putea începe
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
s-a ajuns după mai multe deliberări. A existat anterior și varianta americană cu codul "Baroso", respectiv încercarea de a face un cap de pod la Cherbourg, dar a fost abandonată din cauza poziției britanice în favoarea variantei "Torch" [11, p. 95]. Americanii, inclusiv președintele Roosevelt, ar fi dorit varianta "Baroso". S-a insistat mult asupra acestei probleme, dar britanicii au refuzat. Atunci, președintele s-a adresat delegației americane aflată la Londra pentru deliberări, indicându-i să accepte varianta "Torch" [11, p. 123
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
lui Churchill și unor consilieri de-ai săi viziunea că "este suficient să investim în bazinul mediteranean toate resursele noastre terestre, navale și aeriene pentru a evita gravele riscuri suplimentare pe care le implică o nouă operațiune de desant maritim". Americanii însă refuzau să accepte și cea mai mică sustragere din efectivele destinate ofensivei care urma să se desfășoare la începutul verii anului 1944 dincolo de Canalul Mânecii. Reprezentanții Statelor Unite priveau proiectele din bazinul mediteranean exclusiv prin prisma eventualului folos pe care ele
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
din aceste zile din iunie n-ar fi fost favorabilă, consecințele ar fi fost extrem de grave. Chiar și incertitudinea evoluției meteorologice a creat o situație foarte încordată, dar o vreme rea ar fi determinat o mare demoralizare a britanicilor și americanilor, a milioane de militari care așteptau să treacă la ofensivă și a zeci de milioane de oameni din Anglia, SUA, Franța și alte țări. Pentru naziști situația ar fi fost favorabilă mai ales în ipoteza descoperirii și folosirii unor arme
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Este vorba despre un interviu al feldmareșalului Montgomery, care sugera că intervenția sa a avut un rol mântuitor al trupelor S.U.A.; comandanții americani s-au simțit jigniți. De fapt, soluția comandamentului unic a fost temporară, determinată de evoluția unei situații. Americanii au fost, în principiu, împotriva unui comandament unic permanent, fiindcă nu vedeau nimic bun în această hotărâre. Englezii sunt cei care au pledat în favoarea unei asemenea măsuri [2, p. 464]. După trecerea la comandamente unice, lui Bradley i-a revenit
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
când intră, îl văd când iese și acolo m-am oprit și știu cum va fi. Am lucrat, în general, cu producători care au avut încredere în mine, cu producători europeni. E o mare diferență între producătorul european și cel american. În Europa, producătorii nu au nici un ban și nu dau bani pentru filme, ei sunt un fel de intermediari între puterile publice, administrația culturală, care are niște fonduri pentru filme, și regizori. Ei știu să facă foile Excel, să facă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică[Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Această redacție există de vreo 30 de ani și ei și-au câștigat un renume prin filmele de autor. De exemplu, au produs primul film al lui Jarmus, Stranger in Paradise. Pe lângă producția germană, o perioadă au fost interesați de americani. Ei preferă filmele de autor și îți dau posibilitatea să-ți exprimi punctul tău de vedere. Contractele erau făcute pentru 90 de minute, plus-minus 3%, dar dacă filmul era bun la 70 de minute, îl acceptau și așa. Astfel, din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică[Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și am intrat peste ei cu tancurile, în 1956. Cehii au vrut să facă un alt fel de socialism și iar am intrat peste ei cu tancurile, în 1968. A fost o mare greșeală și singura mea speranță este ca americanii să nu facă aceeași prostie. Era neobișnuit ca un fost politician comunist, de calibrul lui, să recunoască faptul că au greșit în acele împrejurări. Trebuie să intri și să înțelegi lumea celui intervievat și să găsești un ton corespunzător, la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică[Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pe subiecte de politică curentă, Irak sau Iran etc., depinde de ce se mai întâmplă în lume. Televiziunile au nevoie de programe pe tema respectivă și astfel sunt zeci, sute de documentare produse despre Irak în ultimii patru, cinci ani, de când americanii l-au invadat. Dar sunt foarte puține cele care trec dincolo de realitatea politică imediată, fără un parti pris politic, și care au acces la viața concretă a oamenilor din Irak, la sensul pe care îl dau ei acestor întâmplări. Apoi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică[Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pentru că își pierdeau din forță, din elocvență. Vreți să explicați ce înțelegeți prin faptul că unele persoane trec de sticlă, iar altele nu? Este o chestie care ține de mesianismul secolului XX. Primii care l-au experimentat au fost prezidențiabilii americani, Kennedy și Nixon, la dezbaterea televizată din 1960. A fost prima dată când publicul a conștientizat forța televiziunii, așa a câștigat Kennedy mandatul de președinte. A "trecut" ecranul. Există oameni extraordinari, simpatici, dăruiți, care însă nu au capacitatea să treacă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică[Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
începând cu anul 1883, a posibilității transmiterii ereditare a modificărilor de caracter pe care indivizii le pot suferi în cursul vieții a reprezentat o grea lovitură pentru neolamarckiști. Ernst Mayr semnala că termenul neodarwinism a fost introdus în 1894 de americanul George J. Romanes pentru a desemna darwinismul revizuit, care a rezultat prin acceptarea de către adepții ortodocși ai lui Darwin a imposibilității transmiterii ereditare a caracterelor dobândite de organism în timpul vieții. Credibilitatea științifică a neolamarckismului a fost tot mai mult erodată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o creștere rapidă a numărului exemplarelor cu aripi, care erau mai viguroase. La confluența cercetărilor de biometrie și de genetică s-a dezvoltat, după 1920, genetica populațiilor. Îndeosebi cercetările britanicilor Ronald Aylmen Fisher și John B. S. Haldane și ale americanului Sewall Wright au probat că, atunci când anumite mutații oferă avantaje adaptative minime unor indivizi, șansele ca ele să se fixeze într-o populație și să devină dominante sunt mari. Numeroase experiențe făcute cu drosofila de geneticianul Theodosius Dobzhansky, atât în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
îndoieli au ezitat mult timp să intre în discuție cu darwiniștii ortodocși. Lucrurile s-au schimbat însă odată cu disputa, care a avut loc în anii ’50, între doi dintre cei mai de seamă cercetători ai domeniului, germanul Otto Schindewolf și americanul George G. Simpson. Schindewolf a formulat puncte de vedere în mod clar incompatibile cu principiile neodarwiniene în cartea lui Grundfragen der Paläontologie (1950). Simpson i-a dat replica în lucrarea Major Features of Evolution, o lucrare care expune principiile teoriei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pe care îi stima în mod deosebit credința coexistă în armonie cu acceptarea teoriei sale și regreta că el însuși nu a putut ajunge, în această privință, la o soluție care să-l satisfacă pe deplin. Unuia dintre acești oameni, americanului Asa Gray, îi mărturisea după apariția cărții, într-o scrisoare din mai 1860: „Nu am intenția de a scrie în mod ateist. Nu pot vedea nici un motiv pentru care un om sau alt animal nu ar fi putut fi produs
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]