8,717 matches
-
din “Satul lui Moș Crăciun” este “Galeria de gheață”. Aici pot fi admirate sculpturi în gheață ce înfățisează atât tradițiile populației sami, cât și fauna reprezentativă pentru regiunea arctică, din zona Finlandei. Iubitorii de teatru pot participa la scenete cu basme ce înfățișează creaturile fantastice din zona Laponiei. Totodată, te poți urca în “trenul basmelor”, care te duce până la “Casa lui Moș Crăciun”. Aici poți afla date despre obiceiuri de Crăciun din toate colțurile lumii (datorită unei expoziții de fotografii), poți
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
în gheață ce înfățisează atât tradițiile populației sami, cât și fauna reprezentativă pentru regiunea arctică, din zona Finlandei. Iubitorii de teatru pot participa la scenete cu basme ce înfățișează creaturile fantastice din zona Laponiei. Totodată, te poți urca în “trenul basmelor”, care te duce până la “Casa lui Moș Crăciun”. Aici poți afla date despre obiceiuri de Crăciun din toate colțurile lumii (datorită unei expoziții de fotografii), poți să vezi decorațiuni unice de Crăciun sau jocuri de lumini, poți să împodobești brazi
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe ori are forma unui șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a râului și este prezent în majoritatea basmelor românești. Tudor Pamfile identifica trei tipuri de balauri în mitologia românească : În alte mitologii, poate fi asemănat cu dragonul european sau cu hidra din mitologia grecească. Etimologia cuvântului dacă o căutăm în limba greacă ("drákon" ""cel ce te fixează cu
Balaur () [Corola-website/Science/296913_a_298242]
-
îndoială, sub numele român al Dianei se ascunde, sincretizată sau nu, o zeița aborigena". În alte mitologii populare, zânele diferă în funcție de specificul etnografic local însă într-o arie analogica apropiată. Tipologia europeană (frânc. "fée", germ "Fee", engl. "fairy") aparține îndeosebi basmului fantastic; mai bine individualizata este la francezi "Mélusine", o zână mutanta. Mitologia chineză are mai multe tipuri de zâne, unele fără o personalitate distinctă altfel decât prin frumusețe: "Mi Fei", altele însă distinct individualizate: "Makù", o magiciana longeviva, "Lei Zu
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
dialectală și araba literară, deosebit de ilustrativă este explicația oferită de cercetoarea algeriană Aziza Boucherit care consideră că araba dialectală este folosită „pentru a exprima emoțiile, pasiunile, visurile, pentru a murmura cântece de leagăn, pentru a recita poeme, pentru a spune basme copiilor, pentru a glumi, a râde, a plânge. Într-un cuvânt, pentru a trăi”. Iar pe de altă parte, există cealaltă arabă, cea literară, în care se spun lucruri oficiale, se scrie literatură, se face știință.. În lumea arabă populația
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
corp. Apoi corpul, încă nerăcit, este îmbăiat și îmbrăcat cu hainele cele mai bune și așezat în sicriu. Obligatorie este lumânarea aprinsă, lumina care să -l ajute să se orienteze mai bine în întunericul lumii de dincolo, pe care unele basme românești o numesc lumea albă. Cel care din neglijența familiei, sau din alte cauze, de exemplu moare fulgerător sau undeva în străini, este considerat mort fără lumînare, iar slujbele de pomenire sunt cu totul și cu totul speciale. Ziua de
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
(n. 10 martie 1856, Tohat, comitatul Sălaj - d. 31 octombrie 1953, București) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la
Petre Dulfu () [Corola-website/Science/298274_a_299603]
-
care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alții spun c-ar fi urmași ai Sfanțului Ilie, des întâlnit în legendele populare, vrăjitorul care-i fulgera pe draci și oamenii păcătoși. Mai este o variantă: așa cum se spune într-un basm bucovinean, cules în 1932, puterea, solomonarii o au de la împăratul cel înțelept Solomon, care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta. Solomon, faimosul rege iudeu biblic, putea să închidă și să deschidă cerurile, iar la porunca lui vânturile îl ridicau
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic) nu i-a
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
sacrul întreg cosmic etc. „Gândirismul“ baladesc al lui Radu Gyr. Exploatarea resurselor eposului eroic de către Radu Gyr își relevă prima rodire în volumul "Plânge Strâmbă-Lemne", din 1927: După cum anunță titlul - subliniază Ov. S. Crohmălniceanu - sunt puse să vorbească aici personajele basmelor noastre; ne întrețin pe rând: Strâmbă-Lemne, Sfarmă-Piatră, Muma Pădurii, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, Zmeul, Statu-Palmă, Alb și Verde Împărat. Prin monologurile uriașilor ajungem iar la o lirică a „voiniciei“, care simte nevoia unei violente cheltuiri de forță fizică. Strâmbă-Lemne se laudă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
naționale, în special "fenkata" (adică consumul cărnii de iepure fiartă sau prăjită). Un studiu din 2010 efectuat de Charities Aid Foundation a constatat că maltezii sunt cel mai generos popoar din lume, 83% dintre ei contribuind la acțiuni de caritate. Basmele populare malteze includ diverse povești despre creaturi misterioase și evenimente supranaturale. Cele mai cuprinzătoare culegeri de astfel de povești au fost realizate de savantul (și pionierul arheologiei malteze) în opera sa de căpătâi ""Ħrejjef Missirijietna"" („Fabule de la strămoșii noștri”). Această
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
tradiționale malteze dezvăluie o importanță culturală acordată nașterii și fertilității: „"iż-żwieġ mingħajr tarbija ma fihx tgawdija”" (o căsătorie fără copii nu poate fi una fericită). Aceasta este o credință pe care Malta o împărtășește cu multe alte culturi mediteraneene. În basmele populare malteze, varianta locală a clasicei formule de incheiere, „și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” este „"u għammru u tgħammru, u spiċċat”" (și au trăit împreună și au avut copii împreună, iar povestea s-a terminat). Malta rurală are
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
printr-un plan (design) comun societății locale și folosindu-se materiale de construcții și unelte disponibile pe plan local. Cultura folk nu se reduce la folclor. Acesta este de regulă definit ca literatură tradițională. El cuprinde viziuni asupra lumii, povești, basme, credințe, legende, cântece, mituri, etc. păstrate în cursul timpului relativ neschimbate și necritic de către membrii unui grup sau comunități. Cultura folk are un conținut mai larg. Ea cuprinde atât elemente tangibile (sau materiale), adică lucruri fizice, vizibile(instrumente muzicale, mobilă
Cultură () [Corola-website/Science/297522_a_298851]
-
București, 1942, 48 p. 37. "Legenda ciocârliei", redactor responsabil I. Ricus și ilustrații de Popescu Udriște, Editura "Tineretului", București, 1964, 48 p. 38. "Legendele păsărilor", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Editura "Junimea", Iași, 1975, 171 p. 39. "Basme din Țara de Sus", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1975, 183 p. 40. "Legende istorice din Bucovina", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1981, 194 p. 41. "Legendele Maicii Domnului", ediție cu
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Editura Euroland, Suceava, 1994, 205 p. 44. [Trilogia vieții]: "Nașterea la români", Nunta la români", Înmormântareala români", ediție îngrijită de Teofil Teaha, Ioan Șerb și Ioan Ilușiu, Editura "Grai și suflet" - "Cultura Națională", București, 1995, 279 + 607 + 384 p. 45. "Basme populare românești", I, 1986, XXVI+526 p., Editura "Minerva", București; II, 1997, 431 p.; III, 1998, 262 p.; IV, 1998, 314 p., ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Euroland", Suceava. 46. "Nașterea la români", Nunta la români", Înmormântarea la români
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
țăranului român. s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață să citească încă de la vârsta de cinci
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Ioan Slavici, directorul "Tribunei", îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla "Cărțile săteanului român", continuă să tipărească în "Tribuna" povești și basme versificate ("Fulger", "Brâul Cosânzenii", "Tulnic și Lioara)", corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la "Tribuna", inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa. Despre
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
nu da înapoi, ea îi pune pe cei doi pretendenți să se lupte; în timpul confruntării, carcasa metalică a robotului iese la iveală și, comparând-o cu urâțenia "fetei palide", prințesa renunța la dorința ei excentrică. Povestea se încheie că orice basm cu prințesa și cavalerul trăind fericiți până la adânci bătrânețe. Majoritatea textelor povestesc despre modul în care Trurl și Clapauțius își folosesc extraordinarul talent tehnologic pentru a ajuta locuitorii planetelor medievale, deseori neutralizând tirani. De exemplu: În Expediția a doua..., Trurl
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
oamenii trebuie să le îndrepte, înainte de sfârșitul lumii. Refrenul: "Save Your Mother" "Save Your Children" " you're in,Raise Your Hands" "Fairytales have Happy Endings" Traducere: "Salvează-ți mama/Salvează-ți copiii" "Salvează lumea în care Trăiești" "Ridică-ți mâinile/Basmele au final fericit!" Videoclipul adiacent piesei a fost filmat în luna noiembrie a anului 2009 în Cartierul Unirea, București. Principalele zone de filmare au fost lângă fațada multimedia Cocor Channel și Piața Unirii. Filmările au durat 5 ore. Pe lângă cadrele
Save The World () [Corola-website/Science/317644_a_318973]
-
volumele de proză scurtă "Adeb" (2004, Premiul pentru Debut al USR Sibiu), "Orchestra portocalie "(2008), și "Roșu, roșu, catifea (2012)", precum și volumele pereche "Simfonia animalieră "(2014) și "Hibernalia" (2016) și romanul " Spre văi de jad și sălbăție" (2016). De asemenea, "Basmul Prințesei Repede-Repede "(2009) scris în colaborare cu poetul Emil Brumaru și ilustrat de Mircia Dumitrescu. și "Cad castane din castani "(2014)" "dialoguri cu Emil Brumaru. Povestiri de-ale ei au fost incluse în antologii precum "Kikinda Short 06", antologie internațională
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
o foarte bună primire din partea cititorilor și de aprecierea criticii literare. În același an a îngrijit volumul "Jurnal de bord", cuprinzând o selecție de texte ale regretatului jurnalist român Dan Goanță. A publicat în anul 2008 volumul de povestiri fantastice „Basme geostaționare”, la editura Bastion din Timișoara. În 2010, editura Eagle Publishing House a reeditat romanul ”Așteptând în Ghermana”, în cadrul colecției ”Seniorii imaginației”, o integrală a celor mai bune volume science fiction românești, de la începuturi până în zilele noastre. Editura Tritonic a
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
atât datorită folosirii unei exprimări cronicărești, cât și a alunecării poetice între planul real și cel fabulos sau a declanșării sugestive unor asociații mitice. Pot fi aduse ca exemple casa presviterei Olimbiada asemănată de personaje cu locuința Sfintei Vineri din basmele românești, străjuită de "„copiii vrăciței”", "„un ursuleț, un lupan și o bufniță”", precum și de o "„cățelușă cu dinții de fier și cu măsele de oțel”", sau confundarea căpitanului Petrea Gânj ce-și fuma luleaua cu Sfântul Ilie, stăpânul furtunilor. O
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
poet și prozator german din perioada romantică. A făcut parte din cercul poeților romantici germani, "Schwäbische Dichterschule". Este autorul operei "Povestea lui Muck cel Mic", pe baza căreia s-a realizat un desen animat în 2003 în Rusia. A scris basme romantice cultivând fantasticul popular autohton și oriental, nuvele cu accent de satiră social-politică. Hauff a fost fiul lui August, un jurist care lucra în administrația din Würtenberg, și al Wilhelminei (n. Elsässer). În 1800 tatăl lui a fost închis, fiind
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
șevalet din frescele românești în stil bizantin, precum și din artele de origine orientală, realizând fie imagini de vis precum lucrarea "Domnițe bizantine", fie reprezentări expresioniste ca portretul "Domniței Ruxandra". Cele două domnițe sunt înfățișate hieratic, părând a coborî dintr-un basm în fața treptelor unui templu. Treptele sunt executate cu o trăsătură de penel, diferențele dintre ele făcând-o pasta albă și intensitatea loviturii de pensulă. Lucrarea are în schimb unele deficiențe precum lipsa de perspectivă a imaginii dată în principal de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
poate ultima încercare de a folosi pe deplin cunoștințele pe care le-a dobândit la Școala de Belle Arte din București. Apcar Baltazar a realizat multe lucrări înspirate din mitologia creștină - cu atmosferă medievală, sau din folclor - mai ales din basme. Cum pictura cu tematică istorică este înrudită de cea mitologică, aspectul recuzitei folosite nu a diferit prea mult între o pictură ca "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul" și una ca "Făt Frumos în luptă cu smeul". Ambele imagini au la bază
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]