8,498 matches
-
mișcării „Științei iudaice” (Hohmat Israel sau Wissenschaft des Judentums), care a promovat cercetarea științifică-academică a materiilor religiei iudaice. S.D.Luzzatto a fost un învățat erudit multilateral: el a tradus cele cinci Cărți ale lui Moise și alte câteva cărți din Biblia ebraică în limba italiană, adăugându-le prefețe și comentarii, a scris poezii, cărți de gramatică ebraică și arameică, a tradus în italiană și cărțile evreiești de rugăciuni Sidur și Mahzor, a publicat cercetări de istorie a evreilor, despre poezia evreiască
Shmuel David Luzzatto () [Corola-website/Science/332869_a_334198]
-
ocazia pribegiei mitropolitului Dosoftei în Polonia, el se va refugia în Țara Românească, unde s-a aflat în slujba domnului Șerban Cantacuzino și mai apoi a lui Constantin Brâncoveanu. Mitrofan a devenit conducătorul tipografiei domnești din București, unde a tipărit "„Biblia de la București”", în 1688.
Mitrofan al Buzăului () [Corola-website/Science/333839_a_335168]
-
și orașelor, care au o vechime de 4000 de ani. De la civilizațiile sumeriană și babiloniană provine câte o plăcuță de lut, una dintre acestea cu harta lumii (Pământul este reprezentat sub forma unui disc), cealaltă cu planul orașului antic Nippur. Biblia arată că în vechiul Israel existau topografi care stabileau proprietățile și hotarele terenurilor. Măsurătorile sunt menționate de multe ori în Vechiul Testament, de exemplu în Proverbe 22:28: sau în Isaia 34:17: Începuturile analizării științifice a geometriei pornesc de la vechii
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
cărți, este cel mai vechi manual de matematică din lume. Timp de mai mult de 2000 de ani a fost baza pentru învățarea matematicii. Pe la anul 1200 a fost tradusă din arabă, iar în anul 1483 a fost tipărită. După Biblie, a fost cea mai răspândită carte. Teorema lui Euclid sau teorema catetelor spune că în orice triunghi dreptunghic, pătratul unei catete este egal cu produsul dintre ipotenuză și proiecția catetei pe ipotenuză: Aristarh din Samos (310 î.Hr. - 230 î.Hr.) astronom
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
ca „Rabbenu Moshè Gerondi”, în literatura medievală europeană „Nahmanides”, în catalană Bonastruc ça Porta (în ebraică רבי משה בן נחמן sau acronimul רמב"ן) (1194 Girona -1270 Acra) a fost un învățat evreu catalan, rabin, teolog, jurist, cabalist, comentator al Bibliei ebraice și al Talmudului, filozof,poet și medic. A trăit și activat în cea mai mare parte a vieții la Girona, in Catalonia, iar la sfârșitul vieții s-a refugiat în Castilia sau poate în sudul Franței, ultimii trei ani
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
se datora și unei reacții la rapida acceptare în rândurile evreilor spanioli și provensali a filozofiei greco-arabe. mai ales după difuzarea cărții lui Maimonide, „Călăuza rătăciților”. Această lucrare dăduse un avânt tendinței de a da o interpretare alegorică a povestirilor Bibliei și de a reduce însemnătatea miracolelor. Ramban s-a împotrivit cu înverșunare acestei tendințe, mergând până la atitudinea extremă, de a nu permite punerea în chestiune a nici uneia din sentințele discipolilor generației Gheonimilor. În jurul anului 1238 la chemarea lui Shlomo din
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
cele două tabere, a propus revocarea boicotului lansat împotriva porțiunii filozofice a Codului „Mishne Tora”, dar, in schimb, să fie menținută și chiar întărite, pe de o parte, interdicția studierii Călăuzei rătăciților, precum și sancționarea celor care resping intrerpretările alegorice ale Bibliei. Acest compromis, care ar fi putut pune capăt disputelor, a fost respins de ambele tabăre, in ciuda prestigiului cărturarului. În 1263 Moshe ben Nahman a fost silit să apară ca reprezentant al iudaismului la disputa religioasă publică iudeo-creștină organizată de
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
citite Sâmbăta și de sărbători. Comentariul lui Ramban la Cartea Facerii descrie cerul și pământul ca fiind create dintr-o substanță necorporeală. Textul lui Ramban, îmbinând interpretări aggadice și mistice, se baza pe un studiu filologic aprofundat și original al Bibliei. Ca și în operele sale precedente, el atacă cu vehemență pe filozofii greci clasici, mai ales pe Aristotel, și critică adesea interpretările biblice ale lui Maimonide. De pilda, el atacă interpretarea lui Maimonide la versetul Facerea 18:8 .(după Fred
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
Moses Maimonides' Treatise on Resurrection, Rowman & Littlefield 2004) afirmând că sensul preferat de Maimonide este contrar semnificației evidente a cuvintelor biblice și că e un păcat până și să asculți așa afirmații. În vreme ce Maimonide se străduia să reducă miracolele din Biblie la nivelul de fenomene ale naturii, Ramban le evidențează, declarând că nimeni nu poate împărtăși „Tora învățătorului nostru Moise”, fără sa creadă că toate faptele noastre, individuale sau de masă, sunt controlate în mod miraculos și nimic nu poate fi
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
care reprezintă, după el, principiile de credință ale iudaismului, și anume:credința în creaționism, în omnisciența lui Dumnezeu, și providența divină. Ramban era un adversar al lui Rabbi Avraham Ibn Ezra, care și el era un comentator cu influență al Bibliei ebraice. El nu era de acord cu poziția acestuia față de Cabala și mistica iudaică. Totuși, păstra pentru Ibn Ezra un mare respect, așa cum se vede în introducerea la comentariul său la cele cinci cărți ale Torei. Ca rabin al Gironei
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
cu totul altfel decât în modul pe care l-a propus Christiani. Mai departe, Ramban a dovedit, citând din numeroase izvoare biblice și talmudice, că credința iudaică este contrarie postulatelor lui Christiani. Ramban a afirmat in continuare, ca prorocii din Biblie priveau pe viitorul Mesia ca pe un om, persoană în carne și oase, și nu ca pe o divinitate, cum îl văd creștinii pe Iisus. El a atras atenția ca făgăduielile de pace și justiție universală nu au fost împlinite
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
judecată o femeie adulteră înaintea lui Isus, pedeapsa obișnuită pentru adulter fiind moartea prin lapidare. Isus afirmă că prima piatră să fie aruncată de cel care nu are niciun păcat; în cele din urmă nu rămâne nimeni. Această poveste din Biblie se aseamănă cu gândirea lui Camus despre pedeapsa capitală așa cum reiese din Reflecții asupra ghilotinei. Este vorba de faptul că nu există nicio autoritate care să fie capabilă să judece o altă ființă umană pentru că nicio persoană nu deține nevinovăția
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
Creștinismul liberal, cunoscut și ca teologia liberală, acoperă diverse mișcări și idei filosofice și religioase inspirate de Biblie din cadrul creștinismului, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea. Termenul "liberal" nu se referă la creștinismul progresist sau la filosofia politică având acest nume, ci la gândirea filosofică și religioasă care a apărut drept consecință a Epocii Luminilor. Vorbind în
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
religioase. Spre deosebire de creștinismul conservator (ortodox, indiferent dacă ne referim la catolicism, protestantism sau bisericile ortodoxe), creștinismul liberal nu a debutat cu un set unificat de credințe. Creștinii liberali au îmbrățișat de la început metodologiile Epocii Luminilor drept bază de interpretare a Bibliei, vieții, credinței și teologiei. Cuvântul "liberal" denota inițial o dispoziție caracteristică de a interpreta scriptura conform perspectivelor filosofice moderne (de aici ai termenul paralel de modernism) și axiomelor științifice moderne, încercând astfel să atingă idealul luminist de punct de vedere
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
evenimente cum ar fi Primul Război Mondial s Al Doilea Război Mondial, în care civilizațiile cele mai avansate din punct de vedere științific s-au devastat una pe alta și au comis masive crime de război. Lipsa de greșeli a Bibliei nu a jucat niciun rol la începuturile creștinismului liberal, deoarece ea a apărut ca doctrină abia mult mai târziu, în scrierile lui Bernard B. Warfield, Charles Hodge și ale fiului său Alexander A. Hodge, ș.cl., cel mai important în răspunsurile
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
perspectivism filosofic și relativism moral. Creștinii liberali pot avea un comun unele credințe cu creștinismul catolic, cel ortodox sau chiar cel fundamentalist. Teologia creștină liberală a fost evidentă în critica biblică a secolelor XIX și XX. Stilul hermeneuticii scripturale (interpretarea Bibliei) din cadrul teologiei liberale este adesea caracterizat drept nepropozițional. Asta înseamnă că Biblia nu este considerată drept o colecție de afirmații obiective, ci drept o antologie care documentează credințele și emoțiile autorilor săi cu privire la Dumnezeu "în momentul scrierii" — într-un context
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
într-un context istoric sau cultural. Deci, teologii liberali creștini nu pretind că descoperă propoziții adevărate, ci creează modele religioase și concepte care reflectă contexte de clasă, de gen, sociale și politice din care izvorăsc acele propoziții. Creștinismul liberal privește Biblia drept o colecție de narațiuni care explică, epitomizează sau simbolizează esența și semnificația înțelegerii creștine. Prin urmare, majoritatea teologilor liberali nu privesc Biblia drept lipsită de greșeli, ci cred că scriptura a fost inspirată în același mod în care spunem
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
reflectă contexte de clasă, de gen, sociale și politice din care izvorăsc acele propoziții. Creștinismul liberal privește Biblia drept o colecție de narațiuni care explică, epitomizează sau simbolizează esența și semnificația înțelegerii creștine. Prin urmare, majoritatea teologilor liberali nu privesc Biblia drept lipsită de greșeli, ci cred că scriptura a fost inspirată în același mod în care spunem că un poem a fost inspirat poetului și transmis de el. Creștinismul liberal era încă greu de distins de liberalismul politic în ultima
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
istorică a miracolelor era unul din cele cinci teste stabilite în 1910 de Biserica Prezbiteriană pentru a distinge între credincioșii adevărați și falșii credincioși, cum erau "creștinii educați și liberali". Teologii liberali creștini s-au îndepărtat de înțelesurile istorice ale Bibliei și creștinismului. Criticul biblic și fondatorul mișcării de arheologie biblică William Foxwell Albright de la Universitatea Johns Hopkins, a debutat drept critic istoric radical al Bibliei, dar munca sa în arheologia biblică din Țara Sfântă din anii 1920 și 1930 l-
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
erau "creștinii educați și liberali". Teologii liberali creștini s-au îndepărtat de înțelesurile istorice ale Bibliei și creștinismului. Criticul biblic și fondatorul mișcării de arheologie biblică William Foxwell Albright de la Universitatea Johns Hopkins, a debutat drept critic istoric radical al Bibliei, dar munca sa în arheologia biblică din Țara Sfântă din anii 1920 și 1930 l-a convins că "aceste lucruri s-au întâmplat într-adevăr". Deși Albright se descria drept "umanist creștin" (termen folosit de savanții Renașterii ca Erasmus din
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
tradițiilor istorice ale Vechiului Testament, în special cu privire cucerirea Canaanului din Cartea lui Iosua, i-a condus mai târziu pe cercetătorii liberali să-l demaște drept "cripto-fundamentalist", atât de ostilă devenise teologia liberală cu privire la ideea că povestirile istorice din Biblie ar putea fi autentice. Albright a lăsat în urmă o moștenire de cercetare istorică critică și informată, susținută de cadre de profesori și cercetători bine educați și bine plasați atât în SUA cat și în Israel. Acești cercetători au respins
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
Albright a lăsat în urmă o moștenire de cercetare istorică critică și informată, susținută de cadre de profesori și cercetători bine educați și bine plasați atât în SUA cat și în Israel. Acești cercetători au respins polemica anti-autenticitate istorică a Bibliei a teologiei liberale. Într-adevăr, creștinii liberali contemporani continuă să nege interpretările de autenticitate istorică a Bibliei. Mulți dintre ei preferă să interpreteze miracolele lui Isus drept metafore narative care redau puterea lui Dumnezeu. Nu toți teologii cu înclinații liberale
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
profesori și cercetători bine educați și bine plasați atât în SUA cat și în Israel. Acești cercetători au respins polemica anti-autenticitate istorică a Bibliei a teologiei liberale. Într-adevăr, creștinii liberali contemporani continuă să nege interpretările de autenticitate istorică a Bibliei. Mulți dintre ei preferă să interpreteze miracolele lui Isus drept metafore narative care redau puterea lui Dumnezeu. Nu toți teologii cu înclinații liberale resping posibilitatea miracolelor, dar mulți dintre ei resping polemica iscată din afirmarea sau negarea acestei posibilități. Teologia
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
drept metafore narative care redau puterea lui Dumnezeu. Nu toți teologii cu înclinații liberale resping posibilitatea miracolelor, dar mulți dintre ei resping polemica iscată din afirmarea sau negarea acestei posibilități. Teologia creștină liberală datează dinaintea teologiei lipsei de greșeli a Bibliei. care a fost propusă pentru prima oară în 1881 de doi teologi prezbiterieni conservatori, Benjamin B. Warfield și Archibald Alexander Hodge. Deci la inceputurile creștinismului liberal credința respectivă nu a jucat niciun rol. Mai degrabă, teologii liberali creștini erau foarte
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
erau foarte clari în a respinge învățăturile ortodoxe creștine cum ar fi nașterea de către o virgină, învierea și autoritatea scripturii în favoarea unei viziuni asupra lumii secular-științifică. În acest sens, mulți teologi liberali creștini au fost confundați cu cercetarea critică a Bibliei, care a apărut în Germania spre sfârșitul secolului al XVIII-lea prin cercetători cum ar fi J.G. Eichorn din Goettingen. Însă tradiția istoriografiei critice germane în mare nu era liberală, mulți din susținătorii ei fiind monarhiști (cum ar fi Julius
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]