13,186 matches
-
este țara mea? se întreabă Sábato: Am crescut band din nostalgia după Europa părinților noștri, ascultând povești despre pământurile îndepărtate și despre miturile și poveștile de acolo."31 Cu ochii minții, vedea munții și marile lăsate în urmă, astfel că "bunicii ne-au lăsat moștenire o nostalgie a nostalgiei"32. Patria înseamnă pentru copilul Ernesto, așa cum subliniază Carlos Cătănia, nimic altceva decât o infimă parte din copilărie, niște chipuri, cateva amintiri din adolescență, un arbore, un cartier, o stradă oarecare, un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a lui "Moussu" era considerată o onoare. La acea vreme, în această parte a Munților Pirinei nu i se spunea "ursul", ci "Moussu" (Monsieur, "Domnul"). În Siberia, are un nume și mai potrivit: anumite populații îl numesc încă "Tata" sau "Bunicul". Câteva zile mai târziu, copiii au fost cei care i-au dat lecții învățătoarei : descoperiseră "ascunzătoarea ursului", cămara lui. Toată lumea s-a grăbit s-o vadă. La doar cinci sute de metri de școală, sub o grămadă de crengi, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să-i meargă afacerea pe roate mai sunt, încă, animale. Exponate de colecție, obiecte dorite poate dar animale, mai deloc. Animalitatea din ele a fost grav afectată de sclavie. Doctorul Pagès a început cu insectele. Încă de mic, își însoțea bunicul în grădină dis-de-dimineață pentru a scormoni în pământ, într-un colț al lui. Vedeam râme, furnici. Îmi petreceam dimineți întregi privind lumea. Mai târziu, am citit memorabilele Amintiri entomologice ale lui Jean-Henri Fabre și mi-am instalat vivarii acasă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
întoarcerea acasă cu febră mare, este vindecat cu un leac băbesc fabricat din oțet și leuștean. După un timp, sub pretextul că nu ar mai dispune de bani, Ștefan își retrage fiul de la școală. Datorită insistenței Smarandei, copilul merge cu bunicul său David Creangă la Broșteni, unde, împreună cu vărul lui, Dumitru, este înscris la școală. Nică și Dumitru se adaptează greu, ambii plângând când, din porunca noului învățător, le sunt tăiate pletele. Amândoi locuiesc la o femeie pe nume Irinuca, într-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dintre întâmplări, devine mai rezervat, mai retras: ―un băiet prizărit,rușinos și fricos și de umbra mea-. Spiritual ,este bine înzestrat , aspect instruit și de mama sa , care ―se bucura grozav când mă vedea că mă trag la carteși de bunicul său , David Creangă, care susține că ―băiatul are ținere de minte-. Precoce, Nică pare a se lăsa pradă primelor instincte puberale, trăgând cu coada ochiului la Smărăndița popii, fiindcă începuse ―a-i mirosii a catrință-.Numai în viziunea tatălui, Nică
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
si traditiile de Craciun si Anul Nou , prilejuri de petrecere si sarbatoare continue.Mama lui Nică își dorea foarte mult ca fiul ei să ajungă preot, motiv pentru care insista ca Nică să continue școala. O ajută tatăl ei și bunicul lui Nică, David Creangă din Pipirig, care îl duce pe băiat la școala din Broșteni. Acolo, Nică și vărul lui, Dumitru, stau în gazdă la o femeie săracă, Irinuca, a cărei unică avere erau: ―cocioaba de pe malul stâng al Bistriței
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
să se răzbuneși prăvălesc o stâncă peste casă, gardul și caprele Irinucăi. Văzând paguba, cei doi copii se sperie și fug cu pluta pe Bistrița până la Borca și apoi la bunici, în Pipirig. Bunica i-a vindecat de râie iar bunicul ―fără vorbă, a mulțămit pe Irinuca cu patru galbeni-. Nică a ajuns acasă în Sâmbăta Paștilor iar ―în ziua de Paști am tras un Îngerul a strigat, la biserică, de-au rămas toți cu gurile căscate la mine. Și mamei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ridicat. Ambii părinți lucrează în străinătate (Italia), unde veniturile lor depășesc media veniturilor din țară. Aceasta face ca familia să aibă condiții materiale peste medie, suficiente pentru creșterea educarea copilului. 1.6. Condițiile de viață ale elevului: Copilul locuiește cu bunicii săi într-un apartament cu două camere. Spațiul locativ este amenajat astfel încât eleva beneficiază de condiții optime de învățare, dar și de petrecere a timpului liber. În urma unei vizite la domiciliu, am observat preocuparea constantă a familiei de a-i
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
anumită înclinație către artele plastice, iar familia nu a ezitat să îi creeze condiții pentru a-și cultiva această pasiune. Astfel, fetița beneficiază de calculator conectat la Internet, televizor cu D.V.D., combină audio etc. 1.7. Climatul educativ din cadrul familiei: Bunicii fetei sunt interesați de instruirea și educarea copilului, însă posibilitățile acestora sunt limitate. Deși îi acordă elevei o atenție sporită, uneori exagerată chiar, autoritatea bunicilor este drastic redusă. M. R. Refuză să își facă temele atunci când i se solicită acst
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
posibilitățile acestora sunt limitate. Deși îi acordă elevei o atenție sporită, uneori exagerată chiar, autoritatea bunicilor este drastic redusă. M. R. Refuză să își facă temele atunci când i se solicită acst fapt, iar ieșirile împreună cu bunici sunt inexistente. Astfel, atunci când bunicii doresc să meargă împreună cu copilul la teatru, muzee ori alte 58 instituții culturale, aceasta refuză, invocând faptul că îi este rușine cu dânșii. 1.8 Influențe extrafamiliale: Eleva M. R. obișnuiește să se joace singură, evitând compania prietenilor. Deși bunicii
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
bunicii doresc să meargă împreună cu copilul la teatru, muzee ori alte 58 instituții culturale, aceasta refuză, invocând faptul că îi este rușine cu dânșii. 1.8 Influențe extrafamiliale: Eleva M. R. obișnuiește să se joace singură, evitând compania prietenilor. Deși bunicii încearcă să îi creeze oportunități de socializare - doresc să îi sărbătorească ziua de naștere, să invite alți copii în vizită etc. aceasta refuză.Până nu demult, fata era înconjurată de numeroase prietene însă, odată cu plecarea părinților în străinătate, aceasta a
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Rămasă fără principalul său protector - mama - fetița nu are cui să îi împărtășească bucuriile și necazurile și nici cui să îi 62 povestească cele petrecute în timpul zilei, așa cum făcea când părinții săi locuiau împreună cu ea. De asemenea, copilul susține că bunicii sunt prea bătrâni pentru a înțelege că societatea s-a modernizat, iar ei o ceartă mereu, spunându-i că pe vremea lor era altfel. Nici la școală nu se mai simte la fel de bine ca până atunci deoarece realizează că nu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
grea, dar spre binele întregii familii. Aceasta a încercat de-a lungul timpului să compenseze absența lor cu numeroase cadouri și bani, însă fetița nu a fost impresionată niciodată de darurile primite. Din discuțiile cu mama elevei reiese faptul că bunicii încearcă să suplinească rolul părinților, însă vârsta înaintată nu le permite să îi suplinească. A încercat să discute șicu bunicii, încercând să le explice că încercarea lor exagerată de a ține lucrurile sub control degenerează și autoritatea lor în fața copilului
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
vizite etc.); 67 eleva va fi membru al Consiliului Elevilor din școală, reprezentând clasa din care face parte. De asemenea, s-a stabilit modul în care trebuie să se raporteze la copil adulții responsabili de educația acestuia. Astfel, atât părinții, bunicii, cât și învățătoarea trebuie să urmărească identificarea și organizarea unor activități de socializare, în care copilul să ia contact cu un număr cât mai mare de elevi de vârsta sa, cu care să se împrietenească. Pentru aceasta, adulții din familie
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
mod special de arborele genealogic al regelui, până la a zecea generație, a dezvoltat o metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV-lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se numără împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol al V-lea
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV-lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se numără împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol al V-lea, și Frederick Barbarossa. Era strănepotul lui Filip al II-lea al Spaniei și prin
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
se strecurau printre case în orașul meu provincial"204. Toate aceste spații fie că este vorba de pivnițe, ca aceea unde naratorul-personaj este dus de Walter, fie că este vorba de poduri ca cel din casa Weber sau din casa bunicului său, de subsolul scenei, de sala cinematografului, de odăi, grote sau locuri umbroase din parc sau oraș sunt de fapt tentative ale eu-lui de a crea spații în care el-ului să-i fie dat să fie și altceva decât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
doar prin dominarea simțurilor poți ajunge la el. În acest context, apropierea de Muntele vrăjit este evidentă: Claudia Cauchat îi amintește lui Castorp de colegul său de școală. Spre deosebire de personajele lui Mann care experimentează moartea celuilalt: Hans Castorp contemplă moarte bunicului, Hanno Buddenbrook, moartea membrilor familiei, Aschenbach asistă neputincios la moartea fetei care-l va îngheța afectiv, dar și ale lui Dostoievski Aleoșa Karamazov, de exemplu, va fi martorul morții părintelui Zosima, personajele lui Blecher gândesc moartea pornind de la ele însele
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ei elementare 416. Demersul personajului de a transcende realitatea și de a înțelege noua realitate creată are la bază atât o percepție atentă a propriului eu, cât și a socialului din care acesta face parte. Cinematograful, teatrul, panopticumul, bâlciul, casa bunicului, atelierul de sculptură devin în acest prim roman, ,,ferestre" deschise pentru o altă realitate. Conștientizarea bolii, în finalul romanului, va deschide o altă cale pe care naratorul-personaj va încerca să meargă dobândirea liniștii interioare, ,,reducerea la tăcere a gândirii obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care aș putea avea acces sunt extrem de limitate, dar toate aceste motive au făcut demersul cu atât mai interesant, întrucât nu mă știu să fi fost tentată să străbat neapărat cărări bătute deja de alții. În plus, mă gândeam la bunicul căruia mi s-a spus că-i semăn, dar pe care nu l-am cunoscut, întrucât a murit, de septicemie, după o banală intervenție chirurgicală, întrucât medicii au omis să sterilizeze corespunzător noul instrumentar de specialitate cu care tocmai fusese
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
urmând să evidențiem aici câteva aspecte generale referitoare la beneficiile practicării joggingului în condiții „speciale” de împingere a unui cărucior, în care se află un propriul bebeluș, precum și câteva aspecte referitoare la tehnica alergării. Beneficii pentru practicant (mamă, tată, bonă, bunic etc.): pentru toți pasionații de jogging posibilitatea de a nu întrerupe pentru o perioadă prea mare de timp practicarea joggingului, iar pentru mamă, posibilitatea reînceperii efortului fizic sportiv, după perioada sarcinii și lăuziei; alegerea unui mod util, plăcut și sănătos
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea funcția de primar în sat, funcție pe care a deținut-o timp de douăzeci-treizeci de ani. Era caracterizat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cu adversitatea unor regimuri de opresiune, străine ce puneau piedici în calea progresului economico-social al acestora 18 . Fiii lui Ion Al. Lapedatu și ai Mariei Amaliei Circa aveau să fie gemenii Alexandru si Ion Lapedatu(Fig.2), botezați cu prenumele bunicului, respectiv al tatălui lor, atât de comune totuși la acea vreme. S-au născut la 14 septembrie 1876, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, una din marile sărbători din calendarul ortodox, în Cernatul Săcelelor, județul Brașov. Destinul însă avea să-i
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în plus, mergea pe apă: Quand Jésus marchait sur l'eau sună, pare-mi-se, titlul unei povestiri fantastice a lui Jean Ray. *** Transcriind textul, AS eseului descoperă pricina iritării inițiale la recurența motivului înotului: practica respectivă îi este necunoscută, bunicul pe linie maternă născut pe malurile Nistrului (nu știu de care parte) și care știa să înoate înainte de a fi învățat să meargă nu a reușit să-i transmită deprinderile de bază la vârsta potrivită (din cauza împotrivirii genitoarei iar când
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]