9,485 matches
-
însuși definirea violenței, iar dacă-i dăm crezare lui Dubet, în concluzia lucrării sale empirice deja vechi despre liceeni (Dubet, 1990), violența se poate reduce cel mai adesea la degradarea climatului școlar: el consideră deci violența, atunci când există, drept "un climat de indisciplină [...] paradoxal, mai precis decât sentimentele care-l generează". Mai fundamental, legătura dintre climatul școlar și victimizare a fost clar stabilită încă din 1986 de soții Gottfredson și verificată de atunci de numeroase cercetări, printre care și ale noastre
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
deja vechi despre liceeni (Dubet, 1990), violența se poate reduce cel mai adesea la degradarea climatului școlar: el consideră deci violența, atunci când există, drept "un climat de indisciplină [...] paradoxal, mai precis decât sentimentele care-l generează". Mai fundamental, legătura dintre climatul școlar și victimizare a fost clar stabilită încă din 1986 de soții Gottfredson și verificată de atunci de numeroase cercetări, printre care și ale noastre. Este una dintre cele mai promițătoare direcții de cercetare în criminologia specializată. Mai multe echipe
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
universitatea din Maryland, dar și cea a lui Furlong, în California, din care provin direct cercetările internaționale realizate de Ron Astor și Rami Benbenisthy în Israel și SUA. Chestionarul pe care l-am creat, sub numele de anchetă internațională asupra climatului școlar și victimizării, a fost, de asemenea, intens utilizat în Europa și America Latină. Dacă cercetarea axată pe factorii de risc a ezitat mult timp să includă variabile organizaționale sau variabile legate de școlile înseși, lucrurile nu mai stau așa. Fără
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau variabile legate de școlile înseși, lucrurile nu mai stau așa. Fără a neglija imensa pondere a variabilelor socio-demografice și contextuale, în special economice, mulți cercetători (de exemplu, Debarbieux, 1996; Soule, 2003, Benbenisthy și Astor, 2005) încearcă să măsoare rolul "climatului școlar" în explicarea variațiilor victimizării suferite atât de elevi, cât și de profesori, și în evoluția sentimentului de securitate, a stimei de sine sau a eșecului școlar, aflat în strânsă legătură cu precedentele de asemenea (Xia Wang, 2003, pe baza
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și în evoluția sentimentului de securitate, a stimei de sine sau a eșecului școlar, aflat în strânsă legătură cu precedentele de asemenea (Xia Wang, 2003, pe baza unui eșantion de 5 187 de elevi din Florida). Cum arată studiile recente, climatul școlar poate anticipa succesul programelor de intervenție implementate (Payne, 2003, pe baza unui eșantion de 1 287 de școli la nivel federal american), iar aceasta este una dintre direcțiile-cheie ale recentei sinteze prin care o echipă de la universitatea din Maryland
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
programe de intervenție. Cercetările lui Soule și, la nivel mai general, cele ale echipei conduse de Denise C. Gottfredson sunt, în această privință, deosebit de convingătoare: astfel, într-un eșantion de 234 de școli, rezultatele unei anchete intense asupra victimizării și climatului școlar arată că factorii care explică mai frecvent creșterea victimizării sunt instabilitatea echipei didactice (teachers turnover, 0,91), lipsa de claritate și nedreptatea în aplicarea regulilor (fairness, clarity, 0,69), chiar dacă factorii exogeni, precum concentrarea dezavantajelor, sunt și ei foarte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
0,69), chiar dacă factorii exogeni, precum concentrarea dezavantajelor, sunt și ei foarte explicativi. Cum subliniază de mult timp echipa lui Gottfredson (1986), în zonele urbane defavorizate găsim și echipele cele mai instabile. Nu e vorba de a explica totul prin climatul școlilor, nici pe departe. Ne vom feri așadar de facilitatea teoretică de a pune totul numai pe seama școlii, dar ne vom feri la fel de mult să explicăm totul prin circumstanțe exterioare, ceea ce lasă loc de acțiune pentru școli. Definirea violenței: o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violența, am opta pentru o definiție largă, incluzând atât faptele majore și izolate cât și microviolențele, cel mai adesea repetitive. Dacă împingem definiția spre un tot înglobant care-ar putea fi considerat excesiv, am include o noțiune foarte vagă precum "climat școlar degradat". După ce am analizat cu atenție criticile aduse acestei definiții largi, ne punem la urmă întrebarea: chiar avem nevoie de o definiție prealabilă a fenomenului sau este vorba despre un fenomen pe care-l vor preciza operațiunile de cercetare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rezultate în mare parte încă inedite. Vom aminti principalele noastre opțiuni metodologice, care decurg direct din ceea ce am afirmat anterior. Anchetele noastre folosesc o metodă care încearcă să studieze diferite dimensiuni din definirea socială a violenței: microviolențe, delicte curente și climat școlar, sentimentul de violență și insecuritate, legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație între indicele climatului școlar și indicele victimizării. Poziția noastră teoretică este clară și va avea consecințe în analiza datelor: într-o anchetă de victimizare, nu e suficient să măsurăm frecvența nici chiar prevalența victimizărilor, ci trebuie măsurate în același timp asocierea (multivictimizare) și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dar cu mai multă violență, fiindcă victimele sunt victimizate într-un mod mai dur. Acestor indicatori le vom adăuga alții, specifici violențelor exercitate de adulți, la nivelul pedepsei corporale și al violențelor "morale" (sentiment de respect, violențe verbale etc.); ▪ indicatorii "climatului școlar": relațiile dintre elevi, dintre elevi și adulți, relațiile dintre adulți, claritatea, frecvența și corectitudinea pedepselor, locuri frecventate, plăcute, detestate, sugestii. Majoritatea întrebărilor despre "climatul școlar" sunt alcătuite din scări în cinci puncte care ne permit să construim apoi un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la nivelul pedepsei corporale și al violențelor "morale" (sentiment de respect, violențe verbale etc.); ▪ indicatorii "climatului școlar": relațiile dintre elevi, dintre elevi și adulți, relațiile dintre adulți, claritatea, frecvența și corectitudinea pedepselor, locuri frecventate, plăcute, detestate, sugestii. Majoritatea întrebărilor despre "climatul școlar" sunt alcătuite din scări în cinci puncte care ne permit să construim apoi un Indice al climatului școlar care să fie un bun rezumat al "ambianței" dintr-o școală; ▪ indicatorii de insecuritate: perceperea violenței și agresivității, a cartierului din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre elevi, dintre elevi și adulți, relațiile dintre adulți, claritatea, frecvența și corectitudinea pedepselor, locuri frecventate, plăcute, detestate, sugestii. Majoritatea întrebărilor despre "climatul școlar" sunt alcătuite din scări în cinci puncte care ne permit să construim apoi un Indice al climatului școlar care să fie un bun rezumat al "ambianței" dintr-o școală; ▪ indicatorii de insecuritate: perceperea violenței și agresivității, a cartierului din jur. Din punct de vedere tehnic, folosim în realizarea cercetării un chestionar administrat elevilor (și învățătorilor, după caz
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și agresivității, a cartierului din jur. Din punct de vedere tehnic, folosim în realizarea cercetării un chestionar administrat elevilor (și învățătorilor, după caz) și care cuprinde întrebări urmărind să adune ansamblul acestor indicatori, în special indicatorii de victimizare și indicatorii climatului școlar. Baza muncii noastre este constituită, din 1993, de aplicarea acestui chestionar elevilor din ciclul 3 al școlilor elementare* și elevilor de gimnaziu sau liceu, precum și personalului din aceste instituții. Totuși recurgem și la discuții individuale și colective (eventual, sub
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu trebuie nicidecum neglijate. E, în orice caz, ceea ce anchetele noastre arată în mod persistent. Pentru a măsura efectele repetării și asocierii victimizărilor, putem încrucișa aceste patru categorii de victime cu întrebările noastre referitoare la relațiile din școala lor și climatul școlar. Or, climatul școlilor este perceput mult mai negativ pe măsură ce crește victimizarea. Toate mediile climatului școlar variază în funcție de această creștere. Tabelul 11. Percepera climatului școlar în funcție de victimizări și supravictimizări la elevii din ciclul 3 al școlilor elementare CLASIFICARE- victimizări Generală
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
neglijate. E, în orice caz, ceea ce anchetele noastre arată în mod persistent. Pentru a măsura efectele repetării și asocierii victimizărilor, putem încrucișa aceste patru categorii de victime cu întrebările noastre referitoare la relațiile din școala lor și climatul școlar. Or, climatul școlilor este perceput mult mai negativ pe măsură ce crește victimizarea. Toate mediile climatului școlar variază în funcție de această creștere. Tabelul 11. Percepera climatului școlar în funcție de victimizări și supravictimizări la elevii din ciclul 3 al școlilor elementare CLASIFICARE- victimizări Generală Elevi Profesori Alți
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Pentru a măsura efectele repetării și asocierii victimizărilor, putem încrucișa aceste patru categorii de victime cu întrebările noastre referitoare la relațiile din școala lor și climatul școlar. Or, climatul școlilor este perceput mult mai negativ pe măsură ce crește victimizarea. Toate mediile climatului școlar variază în funcție de această creștere. Tabelul 11. Percepera climatului școlar în funcție de victimizări și supravictimizări la elevii din ciclul 3 al școlilor elementare CLASIFICARE- victimizări Generală Elevi Profesori Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ Supravictimizări 3,56 3,28 3,99
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
încrucișa aceste patru categorii de victime cu întrebările noastre referitoare la relațiile din școala lor și climatul școlar. Or, climatul școlilor este perceput mult mai negativ pe măsură ce crește victimizarea. Toate mediile climatului școlar variază în funcție de această creștere. Tabelul 11. Percepera climatului școlar în funcție de victimizări și supravictimizări la elevii din ciclul 3 al școlilor elementare CLASIFICARE- victimizări Generală Elevi Profesori Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ Supravictimizări 3,56 3,28 3,99 3,97 2,50 3,50 3,78 4
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
20 3,28 3,78 4,20 4,68 Eșantion 2003: N = 2 744. Cum se citește tabelul 11? Nu-i nevoie să fii un matematician savant pentru asta! Acest tabel prezintă comparativ perceperea de către elevi a diferitelor componente ale climatului școlar după gradul de victimizare a acestor elevi. Sunt patru grade de victimizare: supravictimizații (elevii care au fost victimele a patru sau cinci tipuri de victimizare în cursul unui an școlar), elevii care au fost victime a trei tipuri de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
an școlar), elevii care au fost victime a trei tipuri de victimizare, apoi a două tipuri de victimizare, în fine, cei victimizați în mică măsură, care au suferit doar un tip de victimizare sau n-au fost deloc victime. Componentele climatului școlar sunt, în acest tabel, variabile le notate prin "generală" (percepție globală asupra școlii), "elevi" (relații între elevi), "profesori" (relații elevi-profesori), "alți adulți" (relații cu adulții din afara personalului didactic), "violență" (gradul violenței percepute), "cartier" (aprecierea cartierului), "agresivitate" (agresivitate în relația
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
relații cu adulții din afara personalului didactic), "violență" (gradul violenței percepute), "cartier" (aprecierea cartierului), "agresivitate" (agresivitate în relația elevi-învățători) și, în fine, "învățământ" (aprecierea calității învățământului). Fiecare casetă a tebelului reprezintă așadar încrucișarea dintre categoria de victimizare și una dintre componentele climatului școlar. Astfel, caseta în care se intersectează categoria "supravictimizaților" și componenta "generală" a climatului școlar dă o notă medie de 3,56. Cum se obține această notă medie? Foarte simplu: amintim că întrebările puse sunt în scară, cu cinci trepte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
agresivitate în relația elevi-învățători) și, în fine, "învățământ" (aprecierea calității învățământului). Fiecare casetă a tebelului reprezintă așadar încrucișarea dintre categoria de victimizare și una dintre componentele climatului școlar. Astfel, caseta în care se intersectează categoria "supravictimizaților" și componenta "generală" a climatului școlar dă o notă medie de 3,56. Cum se obține această notă medie? Foarte simplu: amintim că întrebările puse sunt în scară, cu cinci trepte. Aici, întrebarea generală era: cum este școala ta? Copiii puteau răspunde: foarte proastă (1
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
3 puncte), bună (4 puncte) sau foarte bună (5 puncte)28. "Nota" 3,56 obținută este media răspunsurilor date de cei 162 de elevi "supravictimizați". Cu cât nota medie e mai aproape de 5, cu atât elevii sunt mai satisfăcuți de climatul școlar și cu atât percep mai puțin violența și agresivitatea. E clar că, în toate cazurile, se manifestă o scădere importantă în percepția asupra climatului școlar, în încrederea în adulți și în sentimentul de securitate pe măsură ce crește victimizarea. Cu cât
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Cu cât nota medie e mai aproape de 5, cu atât elevii sunt mai satisfăcuți de climatul școlar și cu atât percep mai puțin violența și agresivitatea. E clar că, în toate cazurile, se manifestă o scădere importantă în percepția asupra climatului școlar, în încrederea în adulți și în sentimentul de securitate pe măsură ce crește victimizarea. Cu cât elevul este mai des victimă, cu atât lumea i se pare dezorganizată, ostilă și percepe negativ școala. Cercetări în mare parte încă inedite realizate de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
retragere în sine decât o iubire și o valorizare a brutalității. Aceste consecințe psihologice și școlare ale victimizării repetate pot părea individuale. Totuși ele sunt în foarte mare măsură sociale, la scara școlii înseși, putând contribui la stricarea imaginii și climatului acesteia. Numărul elevilor supravictimizați variază mult în funcție de școli; astfel, unele școli din eșantionul nostru cunosc vârfuri de 25% dintre copii puternic victimizați, altele numără mai puțin de 4% și prezintă o relație mult mai armonioasă între elevi și profesori. Când
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]