9,745 matches
-
CONTRIBUȚIA LUI DIMITRIE GUSTI ÎN ELABORAREA PROIECTULUI "MUZEUL SOCIAL" Promotor al unei noi concepții muzeografice și inițiator al cercetării sociologice de teren, multidisciplinare și interdisciplinare, D. Gusti pornește de la ideea potrivit căreia obiectul de studiu al acestor domenii este același: colectivitatea umană și activitățile acesteia. În elaborarea sistemului său de "științe sociale, sociologie, etică și politică", D. Gusti analizează determinismul realității sociale, studiul activităților sociale, considerînd că societățile sînt condiționate de cadrul geografic, cadrul biologic, dar și de "propriul lor trecut
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
creativă a unui procedeu sau o dispunere expresivă a semnelor plastice. Originalitatea a fost studiată din prisma flexibilității, fluidității exprimării și a imaginației. Aceasta va fi măsurată în funcție de două accepțiuni ale noțiunii: raritatea statistică a unui tip de reprezentare în colectivitatea de elevi, precum și gradul de adecvare a lucrării realizate de elev la tema plastică studiată. E. Grad de finalizare Orice demers plastic, indiferent de nivelul clasei, a temei plastice sau a spațiului de desfășurare a unei activități presupune competențe de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pățitu-i priceput!” orice întâmplare nefericită poate folosi drept învățătură pentru viitor; r. 29 : „Nu ședea, că-ți șede norocul!” starea vegetativă a omului atrage după sine și lipsa fortuității; p. 187, r. 32 : „unde erau trei, eu eram al patrule” colectivitatea apare de multe ori ca atracție ce nu poate fi neglijată; r. 35 : „ce era să faci când te roagă mama?” dacă altor persoane le poți da drept răspuns un refuz, în cazul mamei nu există altă alternativă decât acceptarea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
roagă mama?” dacă altor persoane le poți da drept răspuns un refuz, în cazul mamei nu există altă alternativă decât acceptarea sarcinilor impuse; p. 189, r. 14 15 : „Poți opri vântul, apa și gurile oamenilor?” circularea rapidă a veștilor în colectivitate este de nestăvilit, asemeni fenomenelor naturii; 71 p. 190, r. 14 15 : „Golătatea înconjură, iară foamea dă de a dreptul”necesitățile nutritive nu pot fi evitate sau neglijate asemeni altora; r. 27 28 : „Vorba dulce mult aduce” spiritul calm și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
îmbucătura din gură nu și-o mesteca”evidențierea unui defect dus până la extrem și asumat total, cu lașitate, de persoana în cauză; r. 5 6 : „hotărî să-l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire și altora” dorința colectivității de a evita puterea exemplului negativ, prin eliminarea acestuia; r. 29 : „suntem datori a ne ajuta unii pe alții” - caritatea, luată ca datorie a omului față de semenii săi; 79 p. 31, r. 11 12 : „Boii ară și caii mănâncă” - beneficiari
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile și la fericirea țării” la problemele naționale trebuie să ia parte întreg poporul, indiferent de rangul social sau de eveniment în sine; atât necazurile cât și bucuriile naționale trebuie petrecute în colectivitate; p. 34, r. 39 : „unirea face puterea” conștientizarea conceptului de unitate, care sporește forța colectivă, dându-i eficiență, finalitate; p. 35, r. 27 28 : „boierul, luându-i înainte cu glume, a înghițit gălușca și a tăcut molcum” realizarea greșelii săvârșite
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
expresia unui efort deosebit, nu numai de organizare și coordonare, dar mai ales de concepție. Aceste tratate au amploarea lor de angajare, valoarea nu a unei școli, a unui grup, a unei personalități ci este cartea de identitate a întregii colectivități a profesiunii chirurgicale pe o anumită etapă a istoriei. Am urmărit, studiind aceste tratate de chirurgie, cum este exprimat, cum se conturează și se dezvoltă „spiritul urgenței” în ansamblul chirurgiei românești. Urgența se afirmă ca o permanentă componentă, ca o
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
obligații aproape identice cu ale membrilor de drept ai grupului. Aceștia ignoră sau "uită" de ce s-a integrat în comunitate cercetătorul. Timpul observației participative de tip etnologic sau calitativ trebuie să fie suficient de lung pentru ca observatorul să cunoască bine colectivitatea, și suficient de scurt pentru a se evita identificarea lui cu interesele, aspirațiile și stilul de viață al comunității. În acest din urmă caz, s-ar vicia obiectivitatea datelor empirice culese. Totuși, în fiecare observație există și trebuie să existe
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
există și trebuie să existe un oarecare grad de subiectivitate Realizarea observației participative de tip etnologic presupune integrarea cercetătorului în viața comunității potrivit următoarelor principii (valabile, de altfel, și pentru orice asistent social): * să respecte regulile de conviețuire și tradițiile colectivității investigate; * să nu se izoleze de grup și să aibă un comportament normal; * să nu lase impresia că este o autoritate și să nu joace rolul de conducător sau sfătuitor (acest rol fiind admis doar în etapa aplicării planului de
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
documente elaborate de către diverse instanțe sociale sau autorități publice, dar care privesc un individ oarecare, precizându-i identitatea, starea civilă, nivelul de instrucție școlară, apartenența la o organizație profesională și alte elemente ce îi conturează calitatea de membru al unei colectivități. * Documentele auxiliare. Dezvoltarea tehnologiilor a generat schimbări importante în cercetarea realității sociale, întrucât o cantitate uriașă de informații a devenit accesibilă, alăturându-se surselor documentare clasice. Unele fenomene sociale de mare amploare, pentru care simpla observație sociologică se dovedește insuficientă
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
să-l schimbe; * Asistentul social trebuie să înțeleagă și să participe alături de client la viața acestuia. Teoria îngrijirii vizează: * Individul în situația de risc (familia din care face parte). * Mediul social degradat sau în curs de degradare, grupul-problemă, comunitatea sau colectivitatea umană, marginalizată. Munca asistentului social trebuie să se înscrie armonios, organic, în sistemul îngrijirii din perspectiva diferiților actori 24: * a clientului (participare la îngrijire, auto-îngrijire); * a familiei (sau a grupului primar din care face parte); * a agenției specializate în domeniu
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
nedrept, urât/frumos). Astfel de principii sunt: bunătatea, adevărul, dreptatea, libertatea, cooperarea, competiția, realizarea de sine"43. Valorile reprezintă un ansamblu de comportamente, relații, acțiuni, valorizate, prețuite de membrii unui grup, comunitate în consens cu trebuințele, aspirațiile sau idealurile persoanelor, colectivităților. Sensurile valorilor profesionale nu sunt fixe, depind de politicile publice (care le orientează) și de dezvoltarea profesiei. Pot apărea dileme în etica profesională (într-o societate în care se practică o profesie și valorile morale ale profesiei în societățile totalitare
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ethos (morav, obicei, caracter), iar cea a noțiunii de morală se află în limba latină, mores. Morala reprezintă un ansamblu de norme de reglementare a comportamentului, fondate pe valorile de bine-rău, moral-imoral, cinste, corectitudine, responsabilitate, sinceritate, larg răspândite în cadrul unei colectivități, caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare și impuse atât de propria conștiință (conștiință morală), cât și de presiunea atitudinilor celorlalți (opinie publică). În sfera moralei sunt cuprinse conștiința morală (convingeri, concepții, valori, idealuri morale), norme sau principii morale și
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
conștiința morală (convingeri, concepții, valori, idealuri morale), norme sau principii morale și relații morale, acestea din urmă fiind convertite în fapte și acțiuni eficiente social. Moralitatea se referă la gradul în care normele morale sunt respectate de către o persoană, grup, colectivitate. Moravurile reprezintă un concept cu o tentă mai generală, el referindu-se la morală ca ansamblu de norme și valori recunoscute și impuse de către societate, la moralitate, ca grad de respectare a acestor norme în cadrul unei colectivități, cât și la
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
o persoană, grup, colectivitate. Moravurile reprezintă un concept cu o tentă mai generală, el referindu-se la morală ca ansamblu de norme și valori recunoscute și impuse de către societate, la moralitate, ca grad de respectare a acestor norme în cadrul unei colectivități, cât și la o serie de practici, moduri de comportare specifice respectivei comunități și care sunt mai mult sau mai puțin formulate explicit ca norme morale, adesea ele fiind chiar opuse normelor și valorilor formal și general acceptate, dar sunt
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
supravegheze atitudinile prietenilor copilului și să intervină atunci când constată că se exercită asupra lui influențe negative. Grupul extrașcolar în care este încadrat elevul are o influență integrativă asupra copilului, pregătindu-l prin relațiile interpersonale din cadrul grupului pentru activitatea socială în cadrul colectivității. Valoarea educativă a exemplului în procesul de educație morală sporește prin tactul de care trebuie să dea dovadă educatorul în folosirea lui. Este necesar ca el să stapânească metodica folosirii exemplului în educația elevilor. Prin efectele lor asupra elevului, exemplele
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
și simplu schimbări ale unor stări; le constituie și le interpretează ca părți semnificante ale unor întregi semnificanți (situații, practici, persoane, societăți). Narațiunea poate să arunce astfel lumină asupra destinului individual sau de grup, a unității sinelui, sau a naturii colectivității. Arătînd că situații și evenimente aparent eterogene pot forma o singură structură semnificantă (sau viceversa) și, mai exact, oferindu-și propria marcă de ordine și coerență unei realități (posibile), ea oferă exemple pentru transformarea sau redefinirea sa și efectuează o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
subiectului handicapat de a-și exercita rolul său normal în conformitate cu vârsta, sexul, mediul social și cultural. Handicapul reprezintă un dezavantaj și este caracterizat prin discordanța dintre performanțele sau starea subiectului și ceea ce se așteaptă de la el ca membru al unei colectivități sau ceea ce așteptă el însuși de la sine (Rusu și Carantină, 1993). Retardarea (întârzierea) mentală este un concept larg utilizat mai ales de către autorii anglo-saxoni. După A.S.Reber (1985), el este folosit „pentru definirea tuturor formelor de activitate intelectuală generală situată
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
perspectivă s-ar putea aprecia că în opera celor doi Caragiale, nomen devine cognomen, supranume aflat într-o indestructibilă relație cu purtătorul său, așa cum în mediul popular-folcloric se întîmplă cu porecla ce reușește să redea chintesența ființei așa cum o receptează colectivitatea. Pentru genialul dramaturg, "un tic, un nume potrivit sau un gest valorează mai mult decît o pagină întreagă de descrieri" (mărturisire către fiica sa, Ecaterina) iar în legătură cu propriul său dicționar de nume îl încredința pe Horia Petra Petrescu: "Vezi, de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și în reprezentarea Parizienei în literatura romanesca: "Quant à Mme Dambreuse, îl lui trouvait quelque chose à la fois de langoureux et de sec, qui empêchait de la définir par une formule" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.265]. Pariziana este produsul colectivității și mentalității franceze, dar și străine, pe care ideologia națională îl transformă în tip esențial. Imaginarul exploatează pe larg partea poetica legată de singularitatea Parizienei. Ideologia, la fel ca literatura, transformă realitatea lumii în imaginea lumii, în mit. Pariziana este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este un personaj mitic recuperat de istoria mentalităților. Dintre toate miturile capitalei, Pariziana este, presupune Louis Chevalier [1985, p.18], singurul care și-a menținut prestigiul, mitul cel mai vechi, cel mai imuabil și cel mai sacru. Pariziana reprezintă, pentru colectivitate, incarnarea dorințelor, viselor, fantasmelor mai mult sau mai putin conștiente 22. Geneză mitului Parizienei confirmă "caracterul activ al miturilor, adică puterea lor de a mobiliza și orienta dorința" și faptul că "mitul este valoarea cuprinsă de reprezentare, adică imaginea coadaptată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1998, p.38]. Această înțelegere a mitului că scenariu o vedem deja în interesantele interpretări ale mitului la comentatorii după Euhemeros (sec. al IV-lea î.e.n.), care vedeau în mit o dramaturgie a vieții sociale sau a istoriei poetizate. Orice colectivitate construiește scenarii fantasmatice care exprimă relația să problematică cu realul. Scenariile variază în funcție de conjunctură politică, socială și economică, în funcție de problemele spirituale ale colectivității într-o anumită epoca. Astfel, de la un text la altul circulă nu personajul definit doar prin caracterul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
IV-lea î.e.n.), care vedeau în mit o dramaturgie a vieții sociale sau a istoriei poetizate. Orice colectivitate construiește scenarii fantasmatice care exprimă relația să problematică cu realul. Scenariile variază în funcție de conjunctură politică, socială și economică, în funcție de problemele spirituale ale colectivității într-o anumită epoca. Astfel, de la un text la altul circulă nu personajul definit doar prin caracterul sau, ci personajul integrat unui scenariu constituit dintr-un număr de invariante determinate care fondează mitul. Personajele dezvăluie anumite scheme dramatice, care fixează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că nimic nu o poate reține 115. Se resimte la personajul Parizienei mai multă libertate în acțiune, spre deosebire de personajul clasic, care are un parcurs limitat 116. Ea se bucură de libertatea alegerii partenerilor și autonomia sentimentelor. În cazul Parizienei, morală colectivității nu este în stare să domine morală individului, ca în românul tradițional. Morală femeii Pariziene este cea care domină morală grupului. Comparația femeilor pariziene cu modelul de păpușă este frecvență 117, sugerând rolul lor decorativ și de obiect de plăcere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
între "codurile culturale" ale diferitelor grupuri; o conflictele între "normele de comportament și conduită" ale diferitelor grupuri. În mod obișnuit, conflictele culturale sunt rezultate firești ale diferențelor semnificative dintre diferite grupuri, acestea cauzând conturarea unor clasificări și diferențieri între diferitele colectivități sociale specifice, fiecare deține un ansamblu normativ și cultural specific, cu particularitățile relaționale caracteristice și cu o atitudine refractară față de normele ce aparțin altor grupuri. Existând reguli de conduită divergentă, ce guvernează viața particulară a individului, acestea generează conflicte între
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]