9,900 matches
-
titluri sugestive (Partea întâi. Opera Anei Blandiana în contextul literar al epocii, Partea a doua. Coordonatele stilistice ale creației poetice, Partea a treia. Expresivitatea și originalitatea limbajului), o viziune globală a operei Anei Blandiana, pe care o leagă constant de coordonatele biobibliografice, precum și de contextul șaizecist în care aceasta își desfășoară activitatea și își încadrează estetica. O abordare apropiată modelului nostru de cercetare este teza de doctorat: Ana Blandiana. În căutarea unui limbaj poetic original, a Dianei Tâlvâc, susținută la Oradea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în eroină. 3. Ana Blandiana. O poetică a deconstrucției 3.1. Deconstrucție și canon la Ana Blandiana O analiză pertinentă a poeziei, în general, impune, în mod necesar, o raportare atât la epoca/ generația/ curentul căruia îi aparține, precum și la coordonatele literaturii epocii respective. Așa cum am stabilit, în capitolele anterioare ale lucrării noastre, ne propunem să aducem o nouă abordare de analiză a scrierilor în versuri ale acestei autoare, din perspectiva deconstrucției canonului, percepută, din prisma filosofiei derridiene, nu ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lingvistică, "atât sub aspect metodologic, cât și sub aspect doctrinar"1, considerăm absolut legitim și necesar să îmbinăm analiza de ordin stilistic,cu cea de ordin lingvistic, având la bază considerentul că aceasta din urmă, în concretețea sa, poate oferi "coordonatele stabile pe care să se proiecteze cercetarea poetică, în calitate de studiu al textului literar, în specificitatea lui"2. Este necesar să precizăm că analiza noastră va fi în intimă legătură cu elementele biografice ale Anei Blandiana, pe care le vom pune
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
urmărim, așadar, și dintr-un unghi interior, care vizează traiectul evolutiv al poeticii Anei Blandiana, lumea poeziei sale fiind o formă de proiecție interioară a lumii exterioare. Contextualizând scrierile acestei autoare în interiorul Generației șaizeciste, pornim de la premisa conform căreia, în afara coordonatelor trasate de fiecare epocă, asupra tuturor domeniilor culturale și artistice, coordonate, care sunt stabile, și care formează ceea ce teoreticienii literari și criticii numesc generic canon, există și variabile, specifice fiecărui autor, în parte. Încercăm, în consecință, să vedem ce păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Încă de la acest nivel, cel de proiectare al modului de a scrie sau cel de explicare a modului în care a scris -, tăindu-le elanul tuturor acelora care ar încerca o interpretare clasică a operei sale -, se observă fermitatea trasării coordonatelor unei noi poetici. Pentru cunoașterea acestui nou tip de poetică este nevoie de o conectare la tot ce presupune paradigma neomodernă, în ansamblul său (poeta nedorind să se dezică de la aceasta), prin intermediul unei analize profunde, precum cea propusă de tehnica
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
113 De la romantici până la oniriști, visul a suportat numeroase conotații, de fiecare dată însă el instituind o nouă realitate și o nouă lume, uneori paralele cu realitatea propriu-zisă. Ana Blandiana preia și reconstruiește simbolistica visului, adaptând-o în permanență la coordonatele neomodernismului. La romantici, spre exemplu, visul era asociat cu ochiul, închis către lume și deschis spre interior. Cunoașterea astfel realizată devine cunoaștere absolută, la fel cum este și cunoașterea prin vis, care permite înțelegerea anticipativă și de ansamblu a lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
receptată într-un anumit fel de către acesta, desigur depinzând de influența factorilor ereditari, familiali, de mediu și de educație, este interiorizată, transformată și apoi redată textual, într-un mod pe cât posibil personal. Desigur, discuția ar putea fi extinsă la anumite coordonate de care scriitorul ține cont în momentul în care își elaborează opera: trăsăturile ce includ curentul în care acesta se înscrie, genul literar, specia literară etc. Totuși, esențială este legătura care se stabilește între munca creatorului de texte și a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cotidianului, în care orice mișcare este surprinsă instant. Deținând o funcție mai mult informativă cu privire la realitatea existențială, poeta are grijă să nu își ascundă ironia și disprețul, pentru o societate care pare să nu mai aibă niciun reper și nicio coordonată determinantă: "Mai nevinovată, dar nu nevinovată,/ În acest univers în care/ Înseși legile firii hotărăsc/ Cine trebuie să ucidă pe cine/ Și cel ce ucide este rege:/ Cu ce admirație este filmat/ Leul placid și feroce sfârtecând căprioara,/ Iar eu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
foarte interesantă și oportună o atenție acordată analizei poeziei interzise a Anei Blandiana, care a avut un impact extraordinar de mare în epocă. Ne propunem, în acest sens, să stabilim, în prima parte a acestui capitol, în linii foarte generale, coordonatele temporale, spațiale, exterioare și interioare ale ideologiei comuniste. Avem drept justificare a unei astfel de incursiuni, care să ofere date cu privire la contextul istoric, ideologic și cultural al vremii, afirmația derridiană conform căreia critica deconstructivistă, în analiza pe care o face
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Regele a fost amenințat cu moartea și șantajat cu executarea unui numar mare de deținuți politici aflați în închisori, arestați în perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisă plecarea sa împreuna cu mama sa și câțiva apropiați"207. Dincolo de aceste coordonate istorice, care fixează încadrarea cronologică a comunismului în spațiul românesc, este latura ideologică, proeminentă prin negativismul pe care îl proclamă 208. Astfel încât, deși "comunismul s-a pretins o nouă civilizație, superioară celei capitaliste pe care a negat-o cu pasiune
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
într-un râsu' plânsu' stănescian, utilizarea acestei figuri fonologice cu rang expresiv înalt contribuie la crearea imaginii cosmopolite și proteice, totodată, din textele interzise blandiene. Am încercat, pe parcursul acestui capitol, să trasăm, prin exemple, într-o perspectivă foarte generală, câteva coordonate principale ale specificității textelor interzise ale Anei Blandiana. Așa cum am văzut, retorica acestor tipuri de texte este diferită de tot ce scrisese poeta până atunci. Nu mai este exuberanța și entuziasmul, de la început, dar nici, întocmai, tăcerea, din final, ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
receptată într-un anumit fel de către acesta, desigur depinzând de influența factorilor ereditari, familiali, de mediu și de educație, este interiorizată, transformată și apoi redată textual, într-un mod pe cât posibil personal. Desigur, discuția ar putea fi extinsă la anumite coordonate de care scriitorul ține cont în momentul în care își elaborează opera: trăsăturile ce includ curentul în care acesta se înscrie, genul literar, specia literară etc. Totuși, esențială este legătura care se stabilește între munca creatorului de texte și a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
respire aerul, din ce în ce mai rarefiat, al libertății și să se salveze"11, ne-am propus să realizăm o incursiune în ceea ce a reprezentat comunismul în România. În acest sens, am stabilit, în prima parte a acestui capitol, în linii foarte generale, coordonatele temporale, spațiale, exterioare și interioare ale ideologiei comuniste, urmând ca a doua parte să o rezervăm analizei stilistice propriu-zise a textelor de factură interzisă. Ne-am oprit asupra celor patru poezii apărute în volumul din Revista "Amfiteatru", 1984: Eu cred
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
alte povestiri", traducere și postfață), Milano, Edizioni Anfora, 2008, p. 142. 65Ana Blandiana, Scriitorul român între opoziție și rezistență, în "Revista 22", nr. 21, 1991, p. 54. 66Alex Ștefănescu, op. cit., p. 398. 67 Reconstrucția canonului eminescian se realizează din prisma coordonatelor de construcție neomodernistă: utilizarea necuvintelor sau a transferului semantic. 68Vezi Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. Coordonator general: Eugen Simion, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 556. 69"Proza fantastică românească avea să se îmbogățească, de-a lungul timpului, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau la efectele stroboscopice (exceptîndu-le pe cele din finalul spectacolului) n-au adus un adaos de interes întregului. Decorul semnat de Axenti Marfa este premeditat "urît", ca formă și cromatică, delimitînd un habitaclu neospitalier. Echipa de interpreți colaborează cursiv pe coordonatele gîndirii regizorale. Între cele două grupuri de caractere, al agresorilor și al agresaților, se situează, într-o compoziție de subtilă candoare, realizată de Cornelia Gheorghiu, Bunica. Florin Mircea, care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să le urmărească Îndeaproape. Corespondentul real al ei este secta raeliană, cea care declara În urmă cu cîțiva ani că este capabilă să cloneze oameni. Houellebecq Îl cunoaște Într-adevăr pe liderul ei spiritual, cu care s-a Împrietenit. Desigur, coordonatele abordării acestei teme diferă esențial de cele ale unor proiecte asemănătoare din spațiul românesc. Nu e vorba În nici un caz de a demitiza niște iluzii grosolane sau de a preveni pericole posibile. Houellebecq evită prejudecățile pozitive sau negative despre ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
li-l asigurase predecesorilor voga textualismului, ei trebuie să se mulțumească cu puțin, cu fărîmele prestigiului unui Sollers el Însuși contestat ca scriitor, În anii ’90. Piesele și romanele lui Jauffret nu se pot reduce - prin tematică și scriitură - la coordonatele literaturii provocatoare dar tot mai comerciale nășite de fodatorul revistei Tel Quel. Autorul se naște În 1955 În Marsilia, Într-o familie burgheză, și crește alături de un tată surd. Ajuns În momentul revoltei prin care fiecare artist trebuie să fi
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a Început să semene cu noi - cu europenii trecuți, În război, printr-o mult mai reală primejdie a exterminării fizice. Nu știu dacă o experiență o explică pe cealaltă. Cert e că, după ce Beckett a Încercat să rupă personajul de coordonatele mundane, unii dintre romancierii anilor ’80 au convenit că, totuși, acestuia i s-ar cuveni o locuință și, În cele din urmă, un rest de istorie. În consecință, o interpretare a apartamentului ca ultim refugiu al experienței umane (transcriptibile estetic
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lume În război, unde existențele se duc de pe o clipă pe alta, În așteptarea Înfrigurată a morții: “Un jour, nous nous réveillerons. Il fera noir. Enfin, il fera noir.” Rolul antroponimic al personajelor este acela de a fixa narațiunea pe coordonate spațio-temporale cît mai vaste, de a Împiedica identificarea fidelă, din partea cititorului, cu realități istorice. Aceste decupaje aproximative, plutitoare, sînt proprii prozei franceze actuale. Le-am Întîlnit și la Amélie Nothomb, la Echenoz În mod special, și le vom regăsi la
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mărime fizică se măsoară vitalitatea, În parametri vizibili și cuantificabili, ci În intensitate. Minimalsmul formal este o provocare mai mare decît romanul istoric de sute de pagini, pentru scriitor cît și pentru cititor. Enunțare, exces și minimalism sînt cele trei coordonate ale literaturii lui Emmanuel Adely, una profund personală și, după cum vom vedea, autobiografică. Născut la 4 august 1962, scriitorul debutează la 29 de ani cu romanul Les Cintres (traducerea e dificilă atîta vreme cît cuvîntul din titlu are mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
parte, autorul anilor ’90 știe că personajele sale pot muri oricând, ele așijderea. Timpul narațiunii e cu atât mai prețios, o narațiune care flirtează cu propriul sfârșit (știm asta și de la Michel Butor, cel din L’Emploi du temps) - iată coordonatele originalității literaturii franceze contemporane. Mai Înțeleaptă, În sensul acesta, decât orice filosofie; mai autentică, mai savuroasă, contraindicată nostalgicilor gradului zero al scriiturii. O literatură nu mai puțin metafizică, la modul sugestiei, al aluziei, al prezențelor pline. În cele șase din
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a fost nevoie de un Einstein pentru a înțelege un univers care nu se conformează grilei carteziene. Rețelele de acest tip pot fi alcătuite din vectori care își desfășoară acțiunea dinamică pe verticală și orizontală, dar pot fi și simple coordonate ale unei șarpante ordonatoare, doar în sensul indicat mai sus. Aici mă pot referi la utilitatea formelor geometrice mai înainte pomenite. Grila din geometria analitică nu este dinamică și tot astfel grila care ne permite să definim locuri și relații
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Funcția sa de îngrădire este invariabil exprimată atunci când forma este circulară. Rotunjimea, așa cum o vom discuta în capitolul următor, destinează rama aproape exclusiv interiorului, iar în plus, separă încă mai deplin opera de exterior. Totuși, este mai frecventă concesia făcută coordonatelor gravitaționale ale lumii exterioare, rama confirmă diferența dintre verticală și orizontală, conferind forma unui dreptunghi sau pătrat și mergând astfel paralel cu marginile interioarelor arhitectonice. Simetria centrică este încă parțial păstrată, atât timp cât cele patru laturi ale ramei se bucură de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unui cilindru. Respectivul punct de vedere asupra colțurilor se explică când ele sunt efectiv rotunjite (figura 33). În versiunea axială, colțurile sunt intersecții de vectori, fiecare mergând în propria-i direcție. Forma dreptunghiulară a ramelor este suscitată și suportată de coordonatele gravitaționale ale spațiului terestru. Într-o locuință ce-ar pluti în spațiul cosmic, această preferință n-ar mai avea sens. Pe pământ, atracția gravitațională determină felul în care agățăm perpendicular tablourile. Verticalele și orizontalele ramei formează „cadrul” orientării spațiale a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Când baza lipsește - de exemplu, când o pictură de Mondrian este întoarsă la 45° (figura 34) -, stabilitatea pare slăbită. Uneori Mondrian a făcut uz de orientarea romboidală a ramei (figura 35; vezi și figura 27), dar apoi el a mutat coordonatele gravitaționale în interior. Compoziția creează un schelet interior pentru deviațiile făptuite de ramă. Precum corpul unei vertebrate, pictura este susținută de o armătură. Solicitări asupra mijlocului Rama constituie baza pe care se construiește compoziția unui tablou. Ea determină conținutul și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]