8,648 matches
-
a județului erau reprezentate mai multe albine. după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de "Maris" după orașul Piatra Neamț, "neamț" cu sensul de „german”, teutonii construind o fortificație în zonă după râul Olt, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de "Alutus". după râul Prahova, denumire de origine slavă: "prah"- însemnând cataractă de apă (înrudit cu cuvântul românesc prag) + sufix "-ova" Sătmar, de la numele "Zothmar", căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea din
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
Balcanii (și anumite părți din Europa Centrală și Asia Mică în urmă cu 7.000 de ani. Unii cercetători cred că semnele preistorice Vinča reprezintă cea mai veche formă de alfabet cunoscută. Locurile erau populate de triburi paleo-balcanice formate din daci, iliri și traci înainte că "scordiscii", un trib celtic, să se fi stabilit aici în sec. al IV-lea î.Hr. și să-i fi dat numele sub care a fost cunoscut orașul, "Singidūn", înaintea romanizării acestuia cu numele "Singidunum", în
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
administrative, spre exemplu, "regiunea de dezvoltare Sud Muntenia", care însă nu cuprinde decât două treimi din suprafața regiunii istorice. Teritoriul Munteniei era locuit în antichitate de triburile geților (getae), care erau popor de neam tracic. Istoricul antic Strabo susținea că "dacii și geții vorbesc aceeași limbă". În jurul anului 340 î.e.n., deoarece geții din dreapta Dunării (suddunăreni) au devenit dependenți de Macedonia, regii macedoneni formulează pretenții de supremație și asupra geților din nordul Dunării, însă încercările întreprinse de Alexandru cel Mare 335 î.e.n.
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
Roman, rămânând doar în zona de influență. În 117, după moartea lui Traian, romanii retrag trupele din cea mai mare parte a Munteniei și fixează granița de-a lungul limesului Transalutanus. Au loc numeroase atacuri ale carpilor, (un trib de daci liberi) și goților sau poate geților, subiectul este supus multor controverse deoarece, de-a lungul timpului, unii cronicari, în mod voit sau întâmplător (din ignoranță), i-au confundat pe geți cu goții. Primul care a utilizat termenul de "got" ca
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
la cazanele Dunării era un alt trib și este posibil să fi fost și alte triburi sau reprezentanți ai altor triburi în regiune. De asemenea au existat mai multe așezări celtice. În secolul I î.Hr. acest teritoriu a aparținut Regatului Dac condus de Burebista, apoi, la sfârșitul sec. 1. e.n. regatului condus de Decebal. Din 101 până în 271 a fost sub stăpânire romană. Din anul 119 până în 158 regiunea este inclusă provinciei Dacia Inferior, după această dată și până la Retragerea Aureliană
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
cu debit verbal mult mai alert și gesticulări frecvente, colerici, expansivi, caracteristici moștenite direct de la colonizarea masivă cu legionari a unui teritoriu în care populația geto-dacă a fost redusă din diferite motive (războaiele daco-romane, luarea în sclavie a multor barbați daci, migrarea unei părți a băștinașilor spre dacii liberi). De fapt, primii coloni au fost așezați în Oltenia de către Traian chiar înainte de construirea podului de la Drobeta, erau cohorte auxiliare din Hispania, legionarii au primit pământuri în jurul Drobetei, constituind o enclavă, un
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
gesticulări frecvente, colerici, expansivi, caracteristici moștenite direct de la colonizarea masivă cu legionari a unui teritoriu în care populația geto-dacă a fost redusă din diferite motive (războaiele daco-romane, luarea în sclavie a multor barbați daci, migrarea unei părți a băștinașilor spre dacii liberi). De fapt, primii coloni au fost așezați în Oltenia de către Traian chiar înainte de construirea podului de la Drobeta, erau cohorte auxiliare din Hispania, legionarii au primit pământuri în jurul Drobetei, constituind o enclavă, un cap de pod menit să înlesnească construirea
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
a fost o provincie română după cucerirea Daciei de către Imperiul Român sub conducerea lui Traian în 106 și a durat până în 271, deci un total de 165 de ani. Cum Dacia nu fusese cucerita complet, deseori aveau loc incursiuni ale dacilor liberi cu scopul de a hartui legiunile române din această zonă. De asemenea, au existat și multe revolte împotriva stăpânirii române în interiorul provinciei, astfel că ocupația română nu a fost deloc ușoară. În aproximativ 100 din cei 165 de ani
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
au existat conflicte armate. Provincia română Dacia, după Ptolemeu sau Constantin Giurescu, își avea hotare: spre apus Tisa, spre nord munții Carpați, în sud Dunărea, iar spre răsărit râul Hierosos. Crișana, Muntenia, Maramureș, Bucovina, Basarabia și Moldova erau locuite de dacii liberi. La granițele Daciei a fost liniște cât timp a trait împăratul Traian. După moartea sa (11 august 117) încep năvăliri ale migratorilor și ale dacilor liberi din nord. În perioada stăpânirii române (106 - 271), în provincia cucerita au loc
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
spre răsărit râul Hierosos. Crișana, Muntenia, Maramureș, Bucovina, Basarabia și Moldova erau locuite de dacii liberi. La granițele Daciei a fost liniște cât timp a trait împăratul Traian. După moartea sa (11 august 117) încep năvăliri ale migratorilor și ale dacilor liberi din nord. În perioada stăpânirii române (106 - 271), în provincia cucerita au loc evenimente și transformări importante: Coloniile erau locuite de coloni, adică cetățenii români cu toate drepturile. Coloniile au constituit o lovitură grea pentru viața tradițională autohtonă, deoarece
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
271), în provincia cucerita au loc evenimente și transformări importante: Coloniile erau locuite de coloni, adică cetățenii români cu toate drepturile. Coloniile au constituit o lovitură grea pentru viața tradițională autohtonă, deoarece pe ele se sprijinea întreaga viață constituțională iar dacii au trebuit în cei 170 de ani să se adapteze prezenței zecilor de mii de români, sau astfel spus, venirii printre ei a atâtor vorbitori de limbă latină. Colonizatorii erau de două tipuri: civili și militari. Colonizarea cu civili în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
din împrejurimile Daciei, și foarte puțini din inimă imperiului, din Italia de astăzi, deoarece populația se rărise acolo, iar împărații au interzis colonizările cu cetățenii născuți în Peninsula Italica. Cei veniți din apropierea Daciei erau de obicei traci, înrudiți cu geții (dacii), vorbeau aceeași limbă, fapt ce a dus la o apropiere între ei. Din Imperiu au mai venit cei mai prigoniți, mai ales creștinii și preoții lor. Limba geților s-a păstrat precum și modul de viață și ocupațiile autohtonilor. Deși a
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
viață și ocupațiile autohtonilor. Deși a avut o perioadă relativ scurtă, colonizarea Daciei cu oameni proveniți din toate provinciile imperiului a fost cea mai intensă, iar limba latină s-a impus că lingua franca. Istoricul Dio Cassius scria că regele dac Duras a renunțat la domnie și i-a transmis funcția lui Decebal-Diurpaneus, ce era ""ager în planurile de război că și în împlinirea lor, știind să-și aleagă timpul când să năvălească asupra inamicilor, fiind asemenea și în momentul când
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
inamicilor, fiind asemenea și în momentul când trebuia să se retragă, fiind dibaci la întinderea curselor, viteaz la lupta, folosindu-se cu înțelepciune de victorie și de înfrângere."" Pe plan intern, Decebal Diurpaneus a reușit să refacă unitatea politică a dacilor. Conflictul a izbucnit în urma atacului dacilor peste Dunăre în Moesia, la sfârșitul anului 85. Armata lui Oppius Sabinus a fost distrusă, guvernatorul provinciei fiind ucis. Vestea înfrângerii îl determină pe împăratul Titus Flavius Domitianus să pornească o expediție împotriva dacilor
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
când trebuia să se retragă, fiind dibaci la întinderea curselor, viteaz la lupta, folosindu-se cu înțelepciune de victorie și de înfrângere."" Pe plan intern, Decebal Diurpaneus a reușit să refacă unitatea politică a dacilor. Conflictul a izbucnit în urma atacului dacilor peste Dunăre în Moesia, la sfârșitul anului 85. Armata lui Oppius Sabinus a fost distrusă, guvernatorul provinciei fiind ucis. Vestea înfrângerii îl determină pe împăratul Titus Flavius Domitianus să pornească o expediție împotriva dacilor. Pentru a înlocui legiunea pierdută și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
dacilor. Conflictul a izbucnit în urma atacului dacilor peste Dunăre în Moesia, la sfârșitul anului 85. Armata lui Oppius Sabinus a fost distrusă, guvernatorul provinciei fiind ucis. Vestea înfrângerii îl determină pe împăratul Titus Flavius Domitianus să pornească o expediție împotriva dacilor. Pentru a înlocui legiunea pierdută și a consolida armata română în această secțiune, a mutat legiunile IV Flavia din Dalmatia , I și ÎI Adiutrix, în Moesia. Regiunea Sirmium a fost anexată la Moesia Superior, în scopul de a avea o
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
în Moesia. Regiunea Sirmium a fost anexată la Moesia Superior, în scopul de a avea o singură comandă pe frontieră dacica. Împăratul s-a oprit la Naissus unde a organizat petreceri și banchete. L-a trimis pe Cornelius Fuscus împotriva dacilor, acesta fiind o fire aventuroasa ce iubea primejdia. S-au desfășurat tratative în ideea evitării unei confruntări, dacii cerând pacea în schimbul a unei sume de doi oboli plătită de orice român din imperiu. Expediția lui Fuscus s-a soldat cu
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
pe frontieră dacica. Împăratul s-a oprit la Naissus unde a organizat petreceri și banchete. L-a trimis pe Cornelius Fuscus împotriva dacilor, acesta fiind o fire aventuroasa ce iubea primejdia. S-au desfășurat tratative în ideea evitării unei confruntări, dacii cerând pacea în schimbul a unei sume de doi oboli plătită de orice român din imperiu. Expediția lui Fuscus s-a soldat cu un eșec, generalul român fiind ucis în luptă, iar legiunea V Alaudae fiind anihilata în Primă Bătălie de la
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
a unei sume de doi oboli plătită de orice român din imperiu. Expediția lui Fuscus s-a soldat cu un eșec, generalul român fiind ucis în luptă, iar legiunea V Alaudae fiind anihilata în Primă Bătălie de la Tapae din 87. Dacii au capturat steagurile și mașinile de luptă române. După această victorie, regele dac Diurpaneus a primit supranumele de Decebalus, însemnând "cel curajos" sau "cel puternic" În 88, Domitian și-a dat seama de puterea adversarului sau și a trimis o
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
lui Fuscus s-a soldat cu un eșec, generalul român fiind ucis în luptă, iar legiunea V Alaudae fiind anihilata în Primă Bătălie de la Tapae din 87. Dacii au capturat steagurile și mașinile de luptă române. După această victorie, regele dac Diurpaneus a primit supranumele de Decebalus, însemnând "cel curajos" sau "cel puternic" În 88, Domitian și-a dat seama de puterea adversarului sau și a trimis o armată condusă de Tettius Iulianus. Românii au traversat Dunărea la Vimiancium și au
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Bătălie de la Tapae. După cum scria Cassius Dio, Decebal a recurs la o stratagema, tăind copacii unei păduri întregi, îmbrăcându-i cu haine de soldați pentru a-i face pe români să creadă că el dispunea de forțe mari. Românii și dacii au încheiat pace după ce Domițian a suferit înfrângeri și pierderi în confruntările cu quazii și marcomanii, ce îi sprijineau pe daci. Decebal a încheiat o pace favorabilă lui cu Domițian în anul 89, si Dacia devenind regat clientelar al Romei
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
haine de soldați pentru a-i face pe români să creadă că el dispunea de forțe mari. Românii și dacii au încheiat pace după ce Domițian a suferit înfrângeri și pierderi în confruntările cu quazii și marcomanii, ce îi sprijineau pe daci. Decebal a încheiat o pace favorabilă lui cu Domițian în anul 89, si Dacia devenind regat clientelar al Romei, primind meșteșugari, constructori, instructori militari și bani pentru a apăra granițele imperiului. Unii istorici consideră că aceasta pace nefavorabilă românilor a
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cetăți în munți, în puncte strategice importante, si sa le întărească pe cele deja existente. Primind subvenții în bani și ingineri, Decebal se recunoștea că rege clientelar al Romei, consolidând timp de 12 ani regatul. Procesul de centralizare a statului dac s-a accelerat, armata fiind echipată și instruită. S-a inițiat un vast program de construcții civile și militare în regiunea Munților Orăștiei. S-au stabilit relații cu populații și state inamice Romei. După moartea lui Domițian, Nerva este numit
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
teritorială maximă. Traian consideră pacea încheiată în 89 ca fiind rușinoasă și de aceea, a decis să pornească un nou război. În primăvara 101 împăratul a traversat Dunărea la Viminacium urmând traseul făcut de Tettius Iulianus. Românii îi înving pe daci la A Doua Bătălie de la Tapae. Odată cu venirea toamnei, românii sunt nevoiți să oprească înaintarea spre capitala dacica. Decebal își mobilizează armata , și împreună cu sarmații și bastarnii, traversează Dunărea înghețată cu armata dacica, împreună cu roxolanii și iazigii și atacă garnizoanele
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
garnizoanele române din Moesia pentru a schimba soarta războiului. Campania s-a soldat cu un eșec, o parte din cavalerie înecându-se la trecerea fluviului. Garnizoanele române au rezistat, iar Traian a plecat cu armata din munți, urmându-i pe daci în Moesia, reușind să ajungă cu o parte din trupele sale pentru a sprijini garnizoanele . O primă ciocnire a avut loc în timpul nopții, cu pierderi nesemnificative de ambele părți, și fără un rezultat decisiv. Confruntarea finală s-a dat la
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]