9,462 matches
-
câte o reparație așa de costisitoare”". Obeliscul a fost curățat și vopsit în mai multe straturi cu diverse tipuri de culori, vopseaua fiind aplicată fierbinte pe toate suprafețele exceptând scările "„și apoi de trei ori cu coloriul de oloiu în flore de piatră de marmoră, afară numai de înscrisurile, care se vor auri și a lanțurilor de fier, care se vor da cu coloriul de oloiu în flore de bronz”". Execuția reparației a fost încredințată antreprenorului evreu Bercu Șainberg. În 1864
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
suprafețele exceptând scările "„și apoi de trei ori cu coloriul de oloiu în flore de piatră de marmoră, afară numai de înscrisurile, care se vor auri și a lanțurilor de fier, care se vor da cu coloriul de oloiu în flore de bronz”". Execuția reparației a fost încredințată antreprenorului evreu Bercu Șainberg. În 1864 inventarul serelor din Copou cuprindea diverse specii de flori și plante, multe dintre ele exotice și de seră; un an mai târziu Wilhelm Rach primea o ofertă
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
ul, "Juglans regia" L., este un arbore din familia Juglandaceae, răspândit în zona temperată și mediteraneană, atât ca floră spontană, cât și în culturi. Își are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est, până în Himalaya și sud-vestul Chinei. Cele mai mari păduri se află în Kârgâzstan, unde copacii se dezvoltă extensiv, în păduri aproape exclusiv de nuc
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
Florența (1952-1956). Reîntors în Franța, obține titlul de profesor agregat în Filosofie (1956). În 1963 renunță la activitatea universitară, pentru a se consacra definitiv carierei de ziarist și scriitor. Cariera sa literară începuse deja în 1957 cu romanul "Histoire de Flore" și eseul "Pourquoi des philosophes ?", în care polemizează pentru prima oară cu marxismul. Într-un timp în care majoritatea covârșitoare a intelectualității franceze avea o fermă orientare de stânga, pro-sovietică și antiamericană, în mare măsură sub influența lui Jean-Paul Sartre
Jean-François Revel () [Corola-website/Science/302616_a_303945]
-
secolul XIX și au avut un impact social mult mai mare decât declinul mediului înconjurător. De asemenea, apariția de specii noi de animale pe insula (cum ar fi șobolanii și oile), aduse de către coloniști, a avut un impact devastator asupra florei locale, care aproape că a disparut între anii 1930-1960. Numele de „Insula Paștelui” a fost dat de către exploratorul olandez Jacob Roggeveen, primul vizitator european, care a descoperit insula în duminică Paștelui din 1722 în vreme ce căuta o altă insula (Insula lui
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
la o serie de conflicte. Structura populației este influențată și de descoperirea zăcămintelor de țiței și gaz natural, apărând în partea nordică a deșertului o serie de așezări noi. În vestul deșertului Libiei sunt regiuni mari din deșert fără populație. Floră este xerofila, rară și cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, cocotieri etc. Fauna este foarte săracă: scorpioni, șopârle, șerpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini pătrund uneori animale de
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
referire directă la proprietatea neplăcută a bromului, anume mirosul urât și înțepător. În mare parte, acest miros este asemănător cu cel al clorului, dar tenta sa este mai puternică și are efecte mai violente. În anul 1824, "Antoine Balard", studiind flora și fauna unei mlaștini saline din Montpellier, Franța, a devenit foarte interesat de această zonă, continuând să o investigheze cu mare interes. După ceva vreme de la începutul studiilor, Ballard a evaporat o anumită cantitate de soluție salină recoltată din mlaștină
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
inversă, coniferele situându-se sub etajul pădurilor de foioase. O prezență exotică pentru această zonă o reprezintă arborele de sequoia de pe Dealul Domnului din Săcuieu, cu o vârstă estimata la circa 100 de ani. Pietrele Albe sunt cunoscute și prin flora lor deosebită. Aici se găsesc argințica ("Dryas octopetala"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), vătămătoarea de munte ("Anthyllis alpestris"), ochincelele ("Gentiana clusii"), fierea pământului ("Gentiana utriculosa") și rogozul ("Carex rupestris"). În anul 1970, I. Resmeriță a publicat cartea ' Flora, vegetația și potențialul
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
cunoscute și prin flora lor deosebită. Aici se găsesc argințica ("Dryas octopetala"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), vătămătoarea de munte ("Anthyllis alpestris"), ochincelele ("Gentiana clusii"), fierea pământului ("Gentiana utriculosa") și rogozul ("Carex rupestris"). În anul 1970, I. Resmeriță a publicat cartea ' Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul Vlădeasa', la editura Academiei, București. În conspectul vegetației sunt surprinse asociații din 14 clase de vegetație, aspecte de dinamică a vegetației precum și experiențe privind potențialul productiv al pajiștilor și al pădurilor. Dintre insecte majoritatea
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
speciilor, dar chiar și în zilele noastre, iarna, se mai poate distinge vag „ALIN”, venind dinspre șesul Țării Bârsei. Rezervația naturală este inclusă în situl de importanță comunitară - "Muntele Tâmpa", la baza desemnării căruia se află specii de faună și floră protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: ursul brun ("Ursus arctos
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
importanță comunitară - "Muntele Tâmpa", la baza desemnării căruia se află specii de faună și floră protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: ursul brun ("Ursus arctos"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), mătăciune ("Dracocephalum austriacum") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Muntele Tâmpa prezintă o arie
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
că sunt consumate proaspete, congelate, sau sub formă de ceai. Frunzele și fructele - ("Folia et fructus vaccinii myrtillus" - expresii latine folosite mai ales în farmacologie). Frunzele și fructele de afin au proprietăți astringente datorită taninului. Au activitate antibacteriană, modificând favorabil flora patogenă intestinală, și antidiareică. Se recomandă în diabet (scade zahărul din sânge), gută, enterocolită (colită de fermentație sau de putrefacție), parazitoze intestinale, infecții urinare, uremie, ca antiseptic minor (este bacteriostatic) și diuretic precum și în reumatism, afecțiunile dermatologice, tulburările circulatorii periferice
Afin () [Corola-website/Science/303259_a_304588]
-
climatice ale regiunii. Inițial aici a existat o climă caldă, umedă. Prin plantarea unor plante rezistente la secetă s-a reușit în parte fixarea dunelor de nisip. Delta fluviului Okawango este o zonă atipica a deșertului, fiind foarte bogată în floră și fauna, ce diferă de la anotimp la anotimp prin nivelul apei din regiune. Aici se adapă turme uriașe de animale ce provin din partea sudică a Africii. Din această cauză regiunea a fost declarată de UNESCO monument al naturii. Printr-un
Deșertul Kalahari () [Corola-website/Science/303316_a_304645]
-
numeroase carpele (pluricarpelar), apocarpe (neunite), uneori sincarpe (unite), dispuse ciclic Polenizarea este entomofilă, prin intermediul insectelor. Fructele sunt nucule, bace sau capsule. Semințele cu endosperm și perisperm. Nimfeaceele se înrudesc cu alismataceele, berberidaceele, ranunculaceele și cu unele plante din ordinul "Rhoeadales". Flora spontană a României conține 4 specii care aparțin genurilor "Nuphar" și "Nymphaea" : 1. "Nymphaea lotus" var. "thermalis" — lotusul, numit popular drețe. Lotusul egiptean ("Nymphaea lotus") este o plantă acvatică subtropicală, răspândită în Africa de Est și Asia de Sud-Est, mai ales în
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Pedunculul floral este mai scurt și mai gros comparativ cu pețiolul frunzei. În România se găsește "Nymphaea lotus" var. "thermalis" - drețele, care crește în apele termale ale pârâului Pețea și Băile 1 Mai (Oradea). Este considerat un relict terțiar în flora României, înrudit cu lotusul egiptean și a rezistat în România datorită izvoarelor termale din regiune. 2. "Nymphaea alba" — nufărul alb. Este o plantă acvatică întâlnită în România mai ales în apele stătătoare sau lin curgătoare, bălți până la 2 m adâncime
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
un diametru de 4-6 cm și sunt formate din cinci petale. Fructul, numit măceașa, are o formă elipsoidă și este roșu sau portocaliu închis. Înmulțirea măceșului se poate face prin semințe, prin ramuri înrădăcinate obținute prin despărțirea tufelor existente în floră spontană sau în cultură și prin marcotaj. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere, se vor recolta fructele de măceș numai în stadiul de galben-portocaliu, deci la început de maturizare. Fructul este foarte bogat în vitamina C, conținând peste 2000
Măceș () [Corola-website/Science/303363_a_304692]
-
este dată de localnici datorită aseamănării crestei privite dintr-un anumit unghi cu o creasta de cocos. La baza Crestei se află o zonă cu aspect de podiș, denumită "Poiana Boului". este o zonă naturală cu o gamă diversificata de floră și fauna, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
cocos. La baza Crestei se află o zonă cu aspect de podiș, denumită "Poiana Boului". este o zonă naturală cu o gamă diversificata de floră și fauna, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
un restaurant popular, de unde se poate admira priveliștea spectaculoasă către valea Tamisei. Plantația Isabella este o gradină cu copaci uimitoare, creată după Al Doilea Război Mondial dintr-o pădurice deja existentă; este întreținută în mod unitar, ceea ce conduce la o floră și faună bogate. Parcul Richmond a fost declarat zonă de interes științific și rezervație naturală. Parcul este înconjurat un zid care are câteva porți, dar există și drumuri deschise traficului rutier (cu viteza maximă de 20 de mile pe oră
Richmond Park () [Corola-website/Science/303387_a_304716]
-
Hancornia", "Urceola" se folosește pentru extragerea cauciucului. "Apocynum cannabinum" originară din America de Nord, are importanță practică datorită fibrelor tulpinale folosite în industria textilă. Fibrele din tulpina de "Calotropis" și "Leptadaenia" sunt utilizate pentru fabricarea de parâme. Tuberculii de "Ceropegia" sunt comestibili. Flora spontană a României conține 5 specii: Flora Republicii Moldova conține 2 specii:
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
Apocynum cannabinum" originară din America de Nord, are importanță practică datorită fibrelor tulpinale folosite în industria textilă. Fibrele din tulpina de "Calotropis" și "Leptadaenia" sunt utilizate pentru fabricarea de parâme. Tuberculii de "Ceropegia" sunt comestibili. Flora spontană a României conține 5 specii: Flora Republicii Moldova conține 2 specii:
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
întreg sau lobat. La unele specii de boraginacee (Pulmonaria oficinalis-mierea ursului)se manifestă heterostelia. Fructul boraginaceelor este alcătuit din 2-4 mericarpi, tetrachena sau drupe. Conform structurii pistilului și a fructului Fam. se clasifică în 3 subfamili: Heliotropioidae, Boraginoideae și Echioideae. Flora României cuprinde 74 de specii spontane ce aparțin la 21 de genuri:
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
Încrengătura " " sau " Angiospermae, " cunoscute popular ca " plante cu flori," cuprinde peste 235.000 de specii de plante, dintre care aproximativ 3.700 de specii sunt reprezentate și în flora României. Astăzi angiospermele reprezintă grupul dominant de plante de pe suprafața pământului (loc ocupat încă de acum 100 de milioane de ani). Aceasta s-a datorat unor caractere de superioritate ale acestora, care a dus la o mai bună adaptare la
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
proprietăți sedative și anafrodisiace, fiind recomandate ca remediu în insomnii, stâri de exitație, sau pentru tratamentul intoxicațiilor pielii sensibile. Rizomii au propietăți astringente, fiind utilizați în diareia rebelă, în dezinterie. Crește prin ape stagnante sau lin curgâtoare. Alte specii din flora românească sunt: "N. candida" C. Presl., "N. lotus L. var. thermalis." (drețe), "Nuphar luteum" (L.) Sm. (nufăr galben). Plante acvatice submerse, nefixate de substrat (lipsite de rădăcini). Au frunze verticilate, penat-sectate, cu segmente înguste. Florile sunt unisexuate, dispuse monoic, iar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
hemoragii, iar tinctura de rădăcină ("Urtica radix") se folosește în soluții de amestec contra căderii părului. Ceaiul din frunze de urzică este recomandat în bronșite. Este o valoroasă plantă alimentară, fiind utilizată în cure de primăvară, depurativ. Alte specii din flora ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]