11,589 matches
-
perspectivă asupra creativității care să aibă autoritate deplină și nici tehnici standardizate de măsurare a acesteia. Creativitatea a fost atribuită, de-a lungul timpului, intervenției divine, proceselor psihice cognitive, mediului social, trăsăturilor de personalitate, șansei și a fost asociată cu geniul, cu bolile mintale și simțul umorului. Creativitatea este o trăsătură de personalitate care e necesar să fie Încurajată Încă din copilărie prin cultivarea respectului de sine, ea nu este doar un har dăruit de divinitate, ci este Însăși exprimarea de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
expresivă (simplă, spontană, specifică), productivă (În care Își spune cuvântul Învățarea creativă), inventivă (ce aduce realizarea unor invenții sau descoperiri de corelații noi, originale) și inovatoare (cea mai complexă, presupunând transformări fundamentale În concepții, principii sau metode de lucru, specifică geniilor). Creativitate și progres tehnic 24 Există În fiecare om un potențial creativ general, anumite abilități creative care țin mai ales de dimensiunile constructive ale aptitudinilor, dar și de dimensiunile valorice ale personalității. Acest potențial latent, dacă este exersat și educat
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
expresivă (simplă, spontană, specifică), productivă (În care Își spune cuvântul Învățarea creativă), inventivă (ce aduce realizarea unor invenții sau descoperiri de corelații noi, originale) și inovatoare (cea mai complexă, presupunând transformări fundamentale În concepții, principii sau metode de lucru, specifică geniilor). Creativitate și progres tehnic 24 Există În fiecare om un potențial creativ general, anumite abilități creative care țin mai ales de dimensiunile constructive ale aptitudinilor, dar și de dimensiunile valorice ale personalității. Acest potențial latent, dacă este exersat și educat
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
social sau tehnic etc. Capacitate creativă prezintă fiecare individ, Însă, trebuie făcută precizarea că, pe de o parte creativitatea depinde de cultura individuală și epoca istorică, iar pe de altă parte este totuși mai puternic dezvoltată la anumiți oameni (talente, genii) și constituie chiar justificarea de bază a activității (pasionate), a multora dintre ei. Oricât pare de dificil, se poate măsura originalitatea câmpului activ de Creativitate și progres tehnic 76 percepere sau conținutul percepției corespunzând mulțimii “aberațiilor posibile” (alterări voite, căutate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
social sau tehnic etc. Capacitate creativă prezintă fiecare individ, Însă, trebuie făcută precizarea că, pe de o parte creativitatea depinde de cultura individuală și epoca istorică, iar pe de altă parte este totuși mai puternic dezvoltată la anumiți oameni (talente, genii) și constituie chiar justificarea de bază a activității (pasionate), a multora dintre ei. Oricât pare de dificil, se poate măsura originalitatea câmpului activ de Creativitate și progres tehnic 76 percepere sau conținutul percepției corespunzând mulțimii “aberațiilor posibile” (alterări voite, căutate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
legătură a sufletului cu izvorul vieții este, ca nimic altceva, rădăcina din care crește ansamblul variat al tuturor formelor și manifestărilor superioare ale vieții omenești. Convingerea aceasta o mărturisește Nichifor Crainic și prin declarații categorice: „Cultura ca totalitate a creațiilor geniului omenesc nu are un sens în sine, ci se integrează ca parte în concepția religioasă. Ea iradiază din credință ca văpaia din focul aprins”. (Modul teandric, „Gândirea”, Ianuarie 1940). Din acest motiv este deosebit de greu să urmărești activitatea spirituală a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a existat și există și o revelație naturală, cetirea semnelor acestei revelații și împlinirea unora din îndemnurile ei încă au înfăptuit-o oamenii printr-un fel de colaborare cu Dumnezeu. Această colaborare din sfera ordinei naturale atinge treapta culminantă prin genii. Nichifor Crainic poate reduce astfel toate creațiunile superioare ale omenirii la ajutorul lui Dumnezeu. „Crezând în Logos ca în rațiunea divină a lumii, doctrina ortodoxă admite, precum vom vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În lumina ei, geniile apar ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
culminantă prin genii. Nichifor Crainic poate reduce astfel toate creațiunile superioare ale omenirii la ajutorul lui Dumnezeu. „Crezând în Logos ca în rațiunea divină a lumii, doctrina ortodoxă admite, precum vom vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În lumina ei, geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în lume”. (Modul teandric). Nichifor Crainic manifestă astfel o mare credință în revelațiunea naturală a lui Dumnezeu, între legătura acesteia cu revelația supranaturală, plasându-se la o distanță enormă de duhul protestant
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
revelația supranaturală, plasându-se la o distanță enormă de duhul protestant extrem de sceptic față de posibilitățile naturii create. „Dacă există o revelație naturală admisă de doctrina ortodoxă, nimic nu ne oprește s-o vedem realizându-se în lume în colaborare cu geniul, precum revelația supranaturală dată prin Iisus Hristos, se realizează mai departe în colaborare cu sfântul” (Modul teandric). Sigur însă că felul de colaborare este superior în ordinea vieții supranaturale. Și eficiență mântuitoare numai aici are. Trăind în ordinea supranaturală a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Crainic și ca o viziune panestetică. Natura, în sensul cel mai cuprinzător, este frumoasă și a fost și mai frumoasă înainte de cădere. A fost și sub raportul frumuseții un Paradis și va fi la sfârșit iar un Paradis. Creațiunile imaginațiilor geniilor artistice sunt tot atâtea tablouri profetice ale viitorului Paradis. Faptul că lumea creată este frumoasă îl face pe Nichifor Crainic să atribuie și lui Dumnezeu însușirea frumuseții. Aceasta este o a doua idee din Dionisie Areopagitul pe care o repune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
față nu ambiționează nici să facă un expozeu erudit al teoriilor despre cultură și nici să lanseze un nou punct de vedere personal și autonom. Ea vrea să arate că, dincolo de interpretările autonome și arbitrare, cultura ca totalitate a creațiilor geniului omenesc nu are un sens în sine, ci se integrează ca parte în concepția religioasă. Ea iradiază din credință ca văpaia din focul aprins. Această idee poate fi socotită ca o convingere personală numai în măsura în care corespunde unei suverane realități istorice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
diferite poziții din estetica modernă, ne va ajuta, credem, să înțelegem mai just ideea de frumusețe, procesul creației, relațiile artei și finalitatea ei. Precum simbioza culturii cu religia e o realitate istorică, tot astfel e un fapt de observație că geniile creatoare de cultură se simt mult mai aproape de Dumnezeu decât de oameni. În grai păgân, mult mai aproape de zei decât de oameni. A trăi între oameni, adică a suferi în ordinea imperfecțiunilor. A trăi aproape de zei sau de Dumnezeu, adică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de oameni. În grai păgân, mult mai aproape de zei decât de oameni. A trăi între oameni, adică a suferi în ordinea imperfecțiunilor. A trăi aproape de zei sau de Dumnezeu, adică a căuta sus perfecțiunea, care nu e din această lume. Geniile o intuiesc în regiunile ideale de dincolo de realitatea vieții, desfigurată de suferință și limitată de moarte. Plăsmuirile lor modelează în carnea lumii noastre imagini ale perfecțiunii întrezărite dincolo de ea. În mod firesc, vorbind de oameni, îi raportează la zei, la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îl raportează la eternitate; vorbind de spațiu, îl raportează la nemărginire. Însuși procesul creator al acestor plăsmuiri, care rămâne o mare taină a vieții naturale, ne sugerează ideea unei comunicări cu cealaltă ordine de existență. Inspirația, în care cred deopotrivă geniile din păgânism sau din creștinism, dar pe care gânditorii raționaliști ne-o explică atât de sumar, are aspectul unei colaborări teandrice în sensul cel mai larg al cuvântului. Crezând în Logos ca în rațiunea divină a lumii, doctrina ortodoxă admite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o explică atât de sumar, are aspectul unei colaborări teandrice în sensul cel mai larg al cuvântului. Crezând în Logos ca în rațiunea divină a lumii, doctrina ortodoxă admite, precum vom vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În lumina ei, geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în această lume. Însuși procesul plăsmuirii artistice, atât de deosebit de toate celelalte lucruri omenești, apare ca singurul act prin care geniul reproduce în ordinea terestră actul sublim al creației divine. Ideea creștină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
precum vom vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În lumina ei, geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în această lume. Însuși procesul plăsmuirii artistice, atât de deosebit de toate celelalte lucruri omenești, apare ca singurul act prin care geniul reproduce în ordinea terestră actul sublim al creației divine. Ideea creștină că omul natural e chipul lui Dumnezeu își găsește cea mai frumoasă exemplificare în plăsmuirea genială. Ca să nu prilejuim vreo confuzie în înțelegerea ideii teandrice, idee de temelie a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care are în față modelul de perfecțiune morală Iisus Hristos. Astfel conceptul de chip sau imagine a lui Dumnezeu are o accepțiune general omenească, iar cel de asemănare una specific creștină. Gradul culminant al chipului lui Dumnezeu în om e geniul, care poate să fie sau nu creștin; gradul culminant al asemănării e sfântul, care nu poate fi decât creștin. Dacă există o revelație naturală admisă de doctrina ortodoxă, nimic nu ne oprește s-o vedem realizându-se în lume în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să fie sau nu creștin; gradul culminant al asemănării e sfântul, care nu poate fi decât creștin. Dacă există o revelație naturală admisă de doctrina ortodoxă, nimic nu ne oprește s-o vedem realizându-se în lume în colaborare cu geniul, precum revelația supranaturală, dată prin Iisus Hristos, se realizează mai departe în colaborare cu sfântul. Din punctul de vedere care ne preocupă, uneia îi atribuim creația culturală, iar celeilalte lucrarea morală, fără să înțelegem o separație categorică între amândouă. Astfel
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
departe în colaborare cu sfântul. Din punctul de vedere care ne preocupă, uneia îi atribuim creația culturală, iar celeilalte lucrarea morală, fără să înțelegem o separație categorică între amândouă. Astfel, ideea teandrică, în accepțiunea ei generală, ne pune în față geniul ca vestitor sau ca profet natural al unei ordini de perfecțiune superioară lumii noastre, simbolizată în plăsmuirile lui; precum în accepțiunea ei specific creștină, aceeași idee teandrică ne pune în față pe sfânt, în a cărui perfecțiune morală contemplăm un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e umanitatea, în realitatea concretă există culturi felurite precum există neamuri felurite. Mai înainte ca etnologia să ne demonstreze acest adevăr, în lumina căruia se topește frumoasa iluzie a universalității culturii și civilizației, romanticii germani au operat această disociere proclamând geniul etnic ca generator de cultură și atribuind națiunii această înaltă misiune, ca justificare supremă a existenței. Fichte, Schlegel și Novalis asociază cu geniul etnic religia, pentru a pregăti o atmosferă cât mai pură și mai prielnică dezvoltării culturii. Specificul etnic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
căruia se topește frumoasa iluzie a universalității culturii și civilizației, romanticii germani au operat această disociere proclamând geniul etnic ca generator de cultură și atribuind națiunii această înaltă misiune, ca justificare supremă a existenței. Fichte, Schlegel și Novalis asociază cu geniul etnic religia, pentru a pregăti o atmosferă cât mai pură și mai prielnică dezvoltării culturii. Specificul etnic se accentuează în concepția lui Goethe, care vede în personalitatea creatoare de artă expresia reprezentativă a colectivității naționale. Discipolul său din vremea noastră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin esență și uneori constrângătoare. Lipsa de universalitate vine de asemenea din caracterul cel mai izbitor al unei culturi, care e limba. „în fruntea tuturor culturilor, zice Burckhardt stă o minune: limbile!” Și cum limba e certificatul de autenticitate al geniului etnic, se înțelege că fizionomia unei culturi o dă originalitatea națională. Suma tuturor creațiilor spirituale, ce alcătuiesc cultura, e specificată de Burckhardt în felul următor: artele în număr de cinci: poezia, muzica, pictura, sculptura și arhitectura, plus științele și filosofia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sunt cel dintâi și cel din urmă, difuzarea nefiind altceva decât modul de a mijloci asimilarea creației. Dintre toate, creația deține rolul primordial, fiindcă fără ea nu există nimic de difuzat și de asimilat. Creația culturală e sarcina providențială a geniilor și a talentelor. Nu e poesie fără poeți, nici muzică fără compozitori, nu e pictură fără pictori, nici sculptură fără sculptori sau arhitectură fără arhitecți, precum nu e știință fără savanți și nici filosofie fără cugetători. Creația există mai întâi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai întâi în acestă elită spirituală a fiecărui neam, ochii de foc prin care sufletul colectiv privește veșnicia în față și brațele cu care vrea s-o cucerească. Munții au piscuri către cer, mările aburi, neamurile au sfinții credinței și geniile culturii. Al doilea moment e difuzarea. Cartea și tălmăcitorii ei, expozițiile și reproducerile artistice, muzeele, instrumentiștii muzicali și cântăreții, teatrul, cinematograful, radiodifuziunea și mai ales școala de toate gradele constituie laolaltă mijloacele de difuzare a culturii. Nu trebuie să înșele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
trebuie să înșele pe nimeni faptul că gloria se acordă mai ușor interpreților decât creatorilor. Oricât de celebru ar fi un interpret, actor, virtuos vocal sau instrumental, el nu e altceva decât un reproducător sau un difuzor, o anexă a geniului care a plăsmuit ceea ce al doilea interpretează. Al treilea moment e asimilarea valorilor culturale, puse la îndemâna mulțimii prin difuzare. Asimilarea e un proces de nivelare în sus. Când se vorbește de acțiunea culturalizării, pe bună dreptate se rostește expresia de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]