10,090 matches
-
ferm. În ceea ce privește ignorarea comportamentului, studiile arată că lipsa unei reacții este adesea interpretată ca acceptare și chiar încurajare a comportamentelor de hărțuire. Din acest motiv, este complet contraindicată. Hărțuirea sexuală nu este o problemă gravă, ci un flirt inofensiv, o glumă, un mod de a acorda atenție unei persoane. Hărțuirea este un abuz de putere, o problemă gravă și deloc inofensivă. Efectele pe care le produce sunt multiple și diverse, hărțuirea sexuală dăunând grav sănătății fizice, psihice și emoționale a persoanei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
am pus ardei gras și gogoșari: opt hectare în Insula Brăilei. Era muncă multă și nu-ți mai trebuia nimic. Am avut probleme mari. Aveam contract la Viziru și era secetă mare. Cu toate astea, eu am făcut recoltă, nu glumă. Un escroc de inginer a vrut să mă dea afară. Într-una din zile, a venit în vizită Ion Ceaușescu, fratele mai mic, agronomul. Escrocii s-au lăudat că este lucrarea lor. Ion Ceaușescu m-a chemat să mă cunoască
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu țigani. Făceam seara tot felul de robinsonade ca să-mi mențin forma. Mă repezeam pe-acasă, aveam meciurile noastre conjuncturale și trebuia să fiu mereu în formă ca să nu sufăr. Așa eram bun și de muncă. Am făcut treabă, nu glumă în 1989. Degeaba. Mi-au luat activiștii toată recolta cu japca. Eu am apucat numai două Tiruri. Un Tir l-am luat cu acte în regulă, altul - cu japca, fără acte și le-am dus tocmai la Cluj. Acolo am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
așa?) De fapt, angajații luau câte o pungă, deschizând-o și oferind-o celor care așteptau la rând, ca modalitate de a-i familiariza pe clienți cu pufuleții în formă de colăcei și cu aromă de brânză. Poate părea o glumă, dar nu râdeți până nu încercați. Capitolul 13 Marea triadă Am o idee excelentă: Haideți să economisim niște bani! Ne ocupăm de promovarea și expunerea produselor la un lanț de magazine ce comercializează casete video, deci hai să luăm o
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cumpărare). Olimpicul este înconjurat de obiecte magice însă atenția lui este îndreptată spre obținerea performaței (a victoriei) și primește recunoașterea publicului în schimbul spectacolului sportiv. Orice reclamă din sport, chiar și această carte, sugerează că în elementele combinatorii, cu sau fără glumă, intervenția divină se face prin gestul cumpărării actualizate a gestului divin care finalizează intrarea în paradis, aici unul olimpic. Posibilitatea cunoașterii duce doar spre succes, niciodată nu există aceea de eșec sau de pedeapsă, impunitate. Reclamele încep ca semne prohibitive
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
mai puțin bruscă a unui cuvânt în sânul unei comunități lingvistice indică aproape întotdeauna o schimbare în viața oamenilor care-l compun. Astfel, se ajunge la sport. Născut în Franța sub forma medievală a verbului „desporter” el desemnează jocuri și glume. Utilizarea s-a pierdut, dar a prosperat în Anglia, unde cuvântul „sport” a revenit în jurul anului 1825, și înseamnă un mod total nou de a practica activitățile fizice și de a se măsura cu ceilalți. Adevărul ne obligă să spunem
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
aceleași cursuri, anii săi de profesorat nu se diferențiază atît de net între ei precum fiecare an de liceu pentru elevi 16. Noi pentru elevi, predarea lecțiilor, îndemnurile, mustrările, dovezile de simpatie față de vreunul dintre ei, gesturile sale, accentul, chiar glumele nu reprezintă, poate, pentru el decît o serie de acte și de feluri de a fi obișnuite, determinate de profesie. Nimic din toate acestea nu poate sta la baza unui ansamblu de amintiri care să se raporteze la o anumită
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sclipitor, se purta încins cu sortul chirurgical de rigoare la „Caritatea". În fine, boneta ușurel trasă către o ureche, mustăcioara blondă, cu ochii săi jucăuși cărora nu le scăpa nimic, radia un aer de voioșie tinereasca. Totuși, el nu agreă glumele, nu fredona vreun crampei de melodie când Îi mergea bine operația (cum fac unii chirurgi), nici nu admonesta pe cel care, eventual, greșea cu ceva. În general, ne ținea la o distanță amabila și demnă. La sfarsit "fapt neobișnuit" ne-
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
ironie, dacă personajului nu i s-a dat, mi s-a dat mie, creatorul lui - și încă din plin -, să fac, fără a-l putea evita, fără negocieri sau vreun armistițiu după declanșarea lui, războiul. Motiv pentru care, cât în glumă, cât ca o sancțiune, le cer unora dintre cunoscuți să stea la câțiva metri distanță de mine, într o poziție care să subînțeleagă salutul prin ridicarea brațului la caschetă: Eu am făcut războiul și sunt ofițer superior în rezervă. Să
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
am făcut războiul și sunt ofițer superior în rezervă. Să mi se ierte încălcarea promisiunii de a nu mai face nici o referire, nici măcar sugerată, la profesia mea. Stau în groapa gropilor de până acum, i-am răspuns soției, întorcându-i gluma, acolo, în prăpastie, făcând trimitere la o realitate, cunoscută în familie și de către prieteni, care mi a însoțit constant viața: căderea într-o groapă sau, ca o ironie, necesitatea de a săpa o groapă. Iată istoricul gropilor mele: în copilărie
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
era liniște, câinii probabil dormitând la acea oră, după masa de dimineață. Nu știam unde se eliberau rezultatele biopsiilor și am întrebat pe cineva. La morgă, mi s-a răspuns. Un frison mi-a străbătut șira spinării. Omul făcuse o glumă sinistră? Nu, era cât se poate de adevărat. În sfârșit, am deschis ușa deasupra căreia scria „Morga“, am pătruns înăuntru și destul de repede am intrat în posesia petecului de hârtie pe care scria ori că până seara părăseam spitalul, ori
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
stare, nu văd, nu-și dau seama că Pământul îi încape pe toți, iar Soarele îi luminează și îi încălzește pe toți... - Am să-ți răspund printr-o zicere, pe care oamenii o folosesc des, mai ales ca pe o glumă, cu toate că ea are niște înțelesuri ce trebuie luate în serios: „Dacă ai cap, minte ce-ti mai trebuie?” - Avem și noi, pasările, destule ziceri, domnule. Una spune că: „Dacă ai aripi, zboară!” - Iar eu aș mai adăuga una, Țigăncușo: „Dacă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
indiferent ce specific, se face, zi și noapte, de strajă. Adică de planton și de santinelă, ca să folosesc termenii specifici. La început, când surplusul de apă din Corrèze a început să reverse, santinela a crezut că e un fel de glumă. A dat importanță întâmplării abia atunci când a simțit că buclucașa materie lichidă îi intra, pe deasupra carâmbilor, în cizme. Dându-și în cele din urmă seama că gluma se îngroașă, a dat alarma. Atunci când se dă alarma, de ești pompier sau
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Corrèze a început să reverse, santinela a crezut că e un fel de glumă. A dat importanță întâmplării abia atunci când a simțit că buclucașa materie lichidă îi intra, pe deasupra carâmbilor, în cizme. Dându-și în cele din urmă seama că gluma se îngroașă, a dat alarma. Atunci când se dă alarma, de ești pompier sau infanterist nu mai are importanță. Sari ca ars din pat și te echipezi cât ai zice pește. În cazul de față, apă. Și ieși la interval. Când
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
presupus, nesigur, aproximativ, sau mai știu eu cum să-i zic. - Vezi că iar s-au înșelat? - Se mai întâmplă... - Da, dar au pus pe jar atâta lume... - Bine că n-au pus-o pe nămeți. - Dumitale îți arde de glumă. - Cum să nu-mi ardă, dacă am trecut de viscol?!... - Să nu ne grăbim cu afirmațiile optimiste, domnul meu, că lucrurile nu s-au stabilizat încă. - Ba da. - De unde știi? - S-a dat un comunicat la Radio acum o jumătate
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
se poate înlătura decât cu detergent - mi-a explicat ea. Într-una din zile, cei doi vecini au venit la noi într-o vizită mai specială, cum ei înșiși au declarat. - Cât de specială? a întrebat Christian, cu ton de glumă. - O să vedeți imediat - a răspuns, cu aer misterios, Henri. Eram foarte curioși, mai ales că ce doi aduseseră cu ei un mic ar-senal: un vas în care se afla ceva ce semăna eu un aluat și o uneal- tă total
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
gura mașinii. Mașina îi înfulecă într-o clipă, iar omul îi dă un alt snop. Și tot așa, în timp ce, din când în când, câte unul din cei ce îl alimentau pe cel de sus cu snopi îndemna, mai mult a glumă: - Dă-i la val! Dă-i la val! Iată și pestelca. Adică spatele mașinii, pe unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
om vorbea despre el cu mult entuziasm. O parte chiar îl și descria, cu lux de amănunte, ca și cum l-ar fi văzut. - Dar chiar are aspect de pătrat? a întrebat un domn, recu- noscuit ca mare amator de glume. - Ce aspect, domnule? E un pătrat perfect și sub aspect și din punct de vedere. Numai că are contururile ușor rotunjite, nu ascuțite. - Dar dumneata ai văzut vreodată un pătrat? - Adică dumneata vrei să insinuezi că eu nu am trecut
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de ani. Fără îndoială, începuturile sunt învăluite în ceață. Totuși, biografia clubului s-a alcătuit prin cele scrise de-a lungul vre-mii, dar și prin cele transmise din memorie în memorie, prin pasiunea generațiilor. Circulă și tot felul de glume, pe care localnicii le socot întâm- plări adevărate, pe seama acestui îndrăgit sport. Una spune că, scos la tablă pentru a desena un cerc, elevul a conturat un oval. Un fel de ou. Un alt elev, pus de profesor să deseneze
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
am contacte cu oameni cât mai diverși și, mai ales, să în- țeleg, cum se spune pe la noi, cam ce făină se macină la morile din Occident. Cu alte cuvinte, mă conformez zicerii, pe care eu nu o iau în glumă: cine știe, cunoaște. Christian este, între altele (notorie e pasiunea lui pentru obiec- te vechi, cum ar fi mobilierul și lămpile), un mare consumator de rugby, în primul rând. Dar și în al doilea și al treilea și al patrulea
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
împreună cu Adina, bate cărările lumii largi. Acasă, tot împreună cu Adina, face tot felul de comentarii. Competente, se înțelege, ca unul care a și practicat acest sport. Zilnic, citește, din scoarță-n scoarță, ziarul de sport „l’Equipe”. Eu zic, în glumă, fără îndoială, că îl citește și pe cant... după care mi-l pasează mie, pe... trei sferturi, ca la rugby. Îmi amintesc cu mare plăcere de vremea când Viorel Moldovan juca la Nantes și făcea isprăvi care îi încântau nu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente. «- Bine te-am găsit, bre comis! - Să trăiești, chir paharnice! - La mulți ani, arhon spatar! - Și cu bine, cilibi aga!» erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru.“ (Amintiri din timpurile Unirii) În memorabila ședință din 29 octombrie 1857, odată cu desființarea privilegiilor de clasă, Adunarea ad-hoc a Moldovei vota „așezarea dreaptă și generală a contribuțiilor în proporție cu averea fiecăruia, fără deosebire“. Principiul a fost
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
titluri din Povestea vorbii (1847) fiind formulate în „partidă dublă“: „Despre pedanți sau copilăroși“, „Despre virtute (faptă bună)“, „Despre vițiuri sau fapte rele și hoții“, „Despre amor sau dragoste și ură“, „Despre vizite sau cercetări“, „Despre conversații sau petreceri și glume“, „Despre amicie sau prietenie“, „Despre ipocrisie sau fățărnicie“... Să observăm în treacăt că una din aceste glose - „Despre amor sau dragoste și ură“ - e de o subtilă stângăcie, lipsa cuvenitei paranteze interioare echivalând amorul cu dragostea și ura! Altă glosă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dansul ei nu reprezintă decât antractul unui spectacol orgiastic, unde bărbații se travestesc în femei, cu obrazul acoperit de farduri, se torturează erotic după un scenariu sado-masochist, iar din această beție lubrică, Pavel iese transfigurat. "Bărbații se îmbrăcară dintr-o glumă sinistră în rochiile invitatelor, și începu un spectacol îngrozitor. Fardați, cu obrazul dat cu roșu, se suiau pe mese și pe scaune, urlând excitați de o nebunie colectivă. Își arseră umerii goi cu țigările aprinse, dar niciuna din victime nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
juridice. Această condiție decurge din esența actului juridic civil, care este manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice. Această condiție de valabilitate a consimțământului nu este îndeplinită: 1. când manifestarea de voință a fost făcută în glumă (jocandi causa), din prietenie, curtoazie sau pură complezență; 2. când s-a făcut sub condiție pur potestativă "din partea celui care se obligă" (art. 1010 din Codul civil de la 1864), adică "mă oblig dacă vreau"; 3. când manifestarea de voință este
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]