10,131 matches
-
Grande Sao Paulo, are 20 de milioane!) nu ți se dezvăluie atât de ușor. În anii petrecuți în Brazilia aveam să revin de multe ori în diferite ocazii la Sao Paulo și să-l cunosc mai "pe îndelete". M-au impresionat senzația de bogăție bazată pe decenii de efort continuu, de muncă asiduă, pe care ți-o dau sediile băncilor și marilor companii de pe Avenida Paulista, bulevardele largi, parcurile enorme, casele bine rostuite. Dar nu puteam să nu observ la intrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Nossa Senhora dos Remedios (construcție începută la 1646 și terminată la 1873). Vizita la Parati a fost o încântare, așezarea bucurându-se de un cadru natural excepțional și de o arhitectură veche păstrată, ca și la Buzios, nealterată. Am fost impresionat să văd pe frontonul unora din casele vechi din Parati însemnele masonice echerul și compasul -, explicându-ni-se că mulți meșteșugari masoni au participat la construcția localității. După vizitele de rigoare în port, la ruinele fortului, la biserici și, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o mare bucurie și pentru noi, și pentru ei și am petrecut împreună momente emoționante. Aveam să primesc ulterior de la o distinsă "colindătoare", doamna inginer Alice Cârmâzan, din Oradea, o amabilă scrisoare: "Mult stimate domnule Consul General, Am rămas adânc impresionată de primirea caldă pe care ați făcut-o grupului de turiști români poposiți pe meleagurile Braziliei... Am constatat cu mândrie că România își poartă demn al său nume în întreaga lume și că sufletul bun, cald și curat al poporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
atenți și grijulii, care răspundeau de minune etimologiei arabe a localității, Al-Basit = simplul. Alături de alți colegi de la ambasadele din Madrid, am dezbătut timp de două zile "problemele europene" și am avut și timp să vizităm orașul și împrejurimile. M-au impresionat simplitatea oamenilor, ospitalitatea, arhitectura originală a caselor. La acest capitol, o excursie făcută într-o zonă muntoasă avea să ne surprindă cu zeci de așezări săpate în stâncă, folosite și astăzi, localnicii dispunând inclusiv de o bisericuță săpată în munte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
perioada vacanțelor studențești aceea de constructor. Obținusem de la MAE aprobarea pentru lucrări de reamenajare a fațadei ambasadei, suma alocată fiind de 12000 de dolari. Nu era mult, nici puțin. În cadrul vizitelor de prezentare cunoscusem diverse sedii de ambasade și rămăsesem impresionat de multe din acestea. Ambasada Franței era situată într-un palat, fost sediu al Nunțiaturii, achiziționat în 1922 de guvernul francez. Era un edificiu impozant, cu motive neoclasice și baroce, cu hol de intrare pardosit cu marmoră de Carara, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei impresionează prin rigoarea cercetătorului în redarea principalelor episoade biografice. Evocarea unor basarabeni s-a menționat și în volumele anterioare publicate de Ionel Maftei, unele medalionae fiind, astfel, reeditate în volumul de față. Pentru biografiile adăugate în acest volum aducem mulțumiri secretariatelor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
H. Budeanu a parcurs, timp de peste 40 de ani, o rodnică activitate didactică și științifică, prin care se înscrie în suita marilor dascăli care au slujit, de-a lungul anilor, învățământul chimic superior din Iași. Ca profesor, Constantin H. Budeanu impresiona prin bogăția cunoștințelor sale și prin claritatea expunerilor. Începând cu anul 1949, timp de mai mulți ani, concomitent cu activitatea la universitate, a lucrat și la Institutul de Chimie al Academiei Române, Filiala Iași, în calitate de colaborator științific, cercetător principal și apoi
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
caldă și părintească spărgea «zidul», ce exista la alte catedre, dintre profesor și studenți, fiind înlocuit cu un dialog «părinte-copii» și, aș adăuga, «profesor-elevi»”. Activitatea științifică a prof. Gh. Gheorghiev se desfășoară pe o perioadă de peste 50 de ani și impresionează prin varietatea de preocupări, prin problemele abordate și cuprind numeroase domenii ale geometriei diferențiale cu aplicațiile lor în mecanică și fizică teoretică. Prof. Gh. Ghoerghiev debutează cu probleme dificile din geometria diferențială a suprafețelor din spațiul euclidian. Rezultatele unor vaste
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
neajutorat: exact ceea ce reprezenta Dostoievski pentru criminalul Încarcerat. Cu toate acestea, constat c), Într-o carte intitulat) Things to Come, doi americani care consider) c) sunt oricum, numai Înapoiați și neajutorați nu, Herman Kahn și B. Bruce-Briggs, nu se arăt) impresionați de realiz)rile rușilor. „Cea mai șocant) este performanță dezam)gitoare a politicii externe și interne sovietice de la sfârșitul anilor ’50 pan) acum”, scriau ei În 1972. „În domeniul politicii externe, sovieticii au avut o serie aproape neîntrerupt) de eșecuri
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
amabila doamn) Werblowsky, care Îl privește cu atâta pl)cere pe soțul ei, așezat În jilțul s)u În capul mesei? Și inima mea are, probabil, un compartiment feudal. Am o sl)biciune pentru ierarhie. Mi-aduc aminte cât de impresionat am fost când am petrecut o zi la Tokyo cu lupt)torii de sumo, la clubul lor. Mării maeștri de sumo, niște coloși plini de bun) dispoziție, radiind fort) vital), cu p)rul lor negru prins cu ace str)lucind
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
b)trâni că s) mai poat) lupta, erau Încântați s) te duc) pe linia frontului că s) văd) ce se mai Întâmpl) acolo. În Cisiordania am c)l)torit foarte bine, pentru c) Gruson avea mașina lui. The New York Times m-a impresionat prin eficientă organiz)rii sale. Echipa ziarului era condus) de Gruson, care Împ)rțea sarcinile. Noi, ceilalți, eram amatori ocazionali, f)r) prea multe relații. Gruson este un om agreabil, un profesionist jovial. Mi-a r)spuns la o not
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
aduce ceai și pr)jituri, intrând și ea În discuție. Kedourie este Înalt, ușor adus de spate, cu p)rul tuns scurt. Am citit dou) dintre c)rțile sale, The Chatham House Version și Arabic Political Memoirs, si sunt profund impresionat. Scrie f)r) p)rtinire sau Înflorituri retorice, fiind un maestru În tratarea subiectelor sale complicate și adesea sângeroase. L-am auzit odat) pe prietenul meu Edward Shils spunând c) viața intelectual) este cel mai fascinant mod de a tr
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
doar din când În când să vadă spectacole neobișnuite. Un aer de mister plutea la intrarea În holul Întunecat și sever, unde am fost convocați să ne adunăm pentru Întâlnirea cu Grotowski și cu actorii Teatrului Laborator. Am fost adânc impresionați să-i vedem nu doar pe Grotowski vorbind, ci și pe Ryszard Cie›lak, actorul său principal, sau pe ceilalți actori, stând liniștiți În fața noastră, după ce făcuseră o demonstrație a unor serii de exerciții de antrenament care ne-au tăiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de fi obligat să te Întrebi de ce ești actor, șocul de a fi obligat să recunoști că astfel de Întrebări trebuie să ți le pui, În ciuda unei lungi tradiții de a evita cuvântul „seriozitate” În ce privește arta teatrală. Ce m-a impresionat, văzându-l pe Grotowski, era controlul său excepțional. Părea, ca și Brecht, un strateg foarte versat În a obține suportul regimului comunist. Dar comparația se oprește aici. Căci, spre deosebire de Brecht, sensul căutării la Grotowski era În esență profund mistic. Ascultându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
căutării la Grotowski era În esență profund mistic. Ascultându-l vorbind despre voiajele sale În Est, pentru a studia tradiții vechi În India, China și Asia Centrală, mi s-a deschis și mie apetitul pentru călătorii de acest fel. Am fost impresionat să aflu că Își făcuse studiile la Moscova și, deși În plin stalinism, reușise să aibă acces la arhive nepublicate despre Stanislavski În ultima perioadă a vieții, când, negându-și sistemul bazat pe metoda „memoriei afective“, devenit celebru În toată lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
deși soțiile celorlalți critici nu suferiseră aceleași umilințe. Puțini erau cei care au Înțeles la acea epocă semnificația punții japoneze sau a nisipului mișcător. Era de așteptat. Vina nu era a lor, ci a mea. AMN: Totuși, unii au fost impresionați de felul În care ai transformat Teatrul Bulandra de la Izvor, care este tradițional, Într-o arenă deschisă. Era o premieră pentru teatru și era și pentru tine prima dată când Încercai să părăsești scena italiană. Iulius Cezar pregătea de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În care se improvizează cu vocea pe baza unei structuri ritmice repetate, corul răspunzând spontan schimbărilor de energie propuse de fiecare solist aflat În interiorul cercului. De câte ori am asistat la o reprezentație de teatru de umbre (wayang), prima imagine m-a impresionat cel mai mult: umbra copacului vieții, acompaniată de o melodie simbolizând răsăritul soarelui, apărea Înaintea reflecțiilor produse pe ecran de păpușile numite kayon, În licărirea flăcării aprinse de partea cealaltă a ecranului. Apoi toate păpușile care participau În povestea Ramayanei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
grădinilor zen cu nisip și pietre aranjate după o știință secretă. La Kyoto, Însă, cel mai des am fost la Teatrul Kongoh Noh. Reveneam zilnic să asist la spectacolele cu piese Nô. Revedeam aceleași mișcări Încete, aceleași gesturi stilizate. Mă impresiona de fiecare dată gestul femeii care ridica simplu palma la față, dând de Înțeles că plânge, acoperindu-și ochii În timp ce se Întorcea cu spatele spre sală și rămânea imobilă, Împietrită În această atitudine. Stăteam câte cinci-șase ore pe perne așternute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
specializase În rolurile de femei. Mi s-a spus că femeile de toate vârstele Îl adorau și făceau coadă la autografe, explicația fiind că Tamasaburo Înțelegea sufletul feminin mai bine decât orice femeie. Se gândea să joace Lady Macbeth și, impresionat de Livada mea, mi-a propus să lucrăm Împreună. Am ezitat și-mi pare rău (aveam o superstiție să montez această piesă, despre care se spune că aduce ghinion). Dar visul meu japonez nerealizat a rămas să lucrez cu Kanze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
tragică neatinsă În celelalte interpretări. Deși structural ea adera la interpretarea de la Chicago, ca un artist adevărat, a respectat concepția mea și a făcut eforturi uriașe să și-o Însușească. A ajuns să trăiască fiecare scenă cu o intensitate sfâșietoare, impresionând miile de spectatori care izbucneau În ovații nesfârșite În fiecare seară. Ea le primea mulțumind, dar rămânea cu certitudinea sinceră că nu a descoperit Încă adevărul ultim și Își continua căutarea. Îmi amintea de bunica mea, atunci când Îmi spunea „E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
o ființă adevărată, În carne și oase, ca noi toți. De aceea Oedipe nu putea fi decât o reflecție a acestei sensibilități moderne a compozitorului, omul contemporan confruntat cu legenda. O fotografie mai puțin cunoscută a lui Enescu m-a impresionat În mod deosebit: nu era figura convențională, senină, olimpiană, care ni se prezintă de obicei, ci avea expresia unui om hăituit de destin, suferind, cu ochii holbați, fața crispată, pumnul strâns, privind parcă spre un viitor care nu promitea nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
supărat pe unii! Am citit În ziare“...), când cineva mă bate pe umăr din spate. Era Gabriel Liiceanu, sosit inopinat, gâfâind, scuzându-se că a Întârziat (deși era doar opt dimineața). Nu Îl cunoscusem bine, dar gestul lui m-a impresionat. „Doream să vă strâng mâna. Atât.“ E tot ce mi-a spus. Când a decolat avionul, deși aveam iar gustul amar al exilului, aceste Întâlniri de la aeroport, Înainte de plecare, mi-au Îndulcit despărțirea. Scriind cartea, pot să am o atitudine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În 1759, la Berlin, unde, În urmă cu șaptesprezece ani, se inaugurase noua clădire a operei, cu Cezar și Cleopatra. A fost unul dintre cei mai talentați compozitori ai vremii lui, chiar cel mai mare, conform autorilor locali de necrologuri, impresionat de durerea patronului său regesc. Graun este Înfățișat (postum), stând În picioare, puțin retras, cu brațele Încrucișate, În tabloul lui Menzel care-l reprezintă pe Frederich cel Mare interpretând la flaut o compoziție a lui Graun; reproducerile acestui tablou m-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
colorată, Bătând din aripi și foșnind, zvâcnea Pe un tavan albastru... și monologul Fluturelui lui Fet: De unde vin și Încotro mă-ndrept Să nu mă Întrebați; Acum respir pe-o grațioasă floare Să nu mă deranjați. În poezia franceză te impresionează cunoscutele versuri ale lui Musset (din Le Saule): Le phalène doré dans sa course léjère Traverse les près embaumés ceea ce constituie o descriere absolut exactă a zborului crepuscular al masculului geometrid cunoscut În Anglia sub numele de fluturele de noapte
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cărămidă pătrunzând În compartiment, stând de vorbă cu oglinzile și umplând ochi geamurile dinspre culoar. Acest contact intim dintre tren și oraș era o fațetă a bucuriei. Cealaltă era să mă pun În pielea unui trecător, care - Îmi imaginam - era impresionat așa cum aș fi fost și eu, văzând lungile și romanticele vagoane acaju, cu draperiile dintre culoare negre ca aripile de liliac și cu literele lor de metal ce străluceau ca alama În lumina de apus a soarelui, traversând agale un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]