9,551 matches
-
fiul preotului Sahag, care a murit la 1553"". Un anume pan Nicolae a înfrumusețat două morminte din pronaos, care aparțineau părinților săi: negustorul Lazăr și soția sa, Teodosia. Piatră din partea stângă a pronaosului conține ornamente orientale și gotice, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Acest mormânt l-a făcut și înfrumusețat pan Nicolae tatălui său Ioan, numit Lazăr negustor, care s-a și înmormântat aici ... în anul 7085 (=1577) martie 1"". Piatră din partea dreaptă a pronaosului conține ornamente asemănătoare: ""Acest mormânt
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată și elemente decorative din preajma pisaniilor. În interior se păstrează o pictură parietală de bună calitate, din secolul 19. Inscripția de pe intrarea în naos și de pe grinzile din altar constituie valoroase izvoare documentare. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Frumoasa așezare situată între dealuri și păduri seculare, satul Groși e situat la 12 km
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
Petca Cacul, leat 1741 octo[m]vrie 14.”". În altar, pe grinda mică ce susține nașterea bolții semiconice din stânga, pe partea laterală a tirantului s-a incizat cu dalta în chirilice: "„Scris-am eu Moață păcătosul porunca lui Dumnezeu ceresc”". Inscripția este însoțită și de trei splendide rozete solare. Pe intradosul aceluiași tirant, o altă inscripție, tot în cirilice: "„Eu sunt pâinea care s-au pogorât din ceriu, de va mânca oricine din pâine, acesta va trăi în veci”". Apar aici
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
nașterea bolții semiconice din stânga, pe partea laterală a tirantului s-a incizat cu dalta în chirilice: "„Scris-am eu Moață păcătosul porunca lui Dumnezeu ceresc”". Inscripția este însoțită și de trei splendide rozete solare. Pe intradosul aceluiași tirant, o altă inscripție, tot în cirilice: "„Eu sunt pâinea care s-au pogorât din ceriu, de va mânca oricine din pâine, acesta va trăi în veci”". Apar aici aceleași trei rozete solare, precum și o cruce sculptată în relief, obținută prin excizia fondului lemnos
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
enoriași, care erau păstoriți de preotul administrator Constantin Hurjui. Acesta a rămas de timpuriu văduv, prezvitera Domnica Hurjui (1822-1848) decedând la numai 26 ani și fiind înmormântată în dreapta altarului. Pe mormântul său se află o cruce de piatră având următoarea inscripție cu litere chirilice: "„Aice odihnește cenușa prezviterei Domnica Hurjui născută la 15 april 1822, căsătorită la 30 iulie 1839, mutată din viață la 12 octo(m)vrie 1848”". Până în 1874, clopotele bisericii erau păstrate în turnul-clopotniță aflată la etajul superior
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
mitropolitului Calinic Miclescu), se menționează: "„Construirea bisericii a fost începută în anul 1792 și a fost terminată în anul 1794. Vasile Calmuțchi au făcut biserica și au înzestrat-o cu toate cele necesare”". Pe unul dintre clopotele bisericii se află inscripția cu litere latine "„Anno Domini 1792”". Catapeteasma bisericii datează din 1796. Totuși, Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu, autorii lucrării "„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”" (1985), presupun că datarea construcției din Sinodicul parohiei este aproximativă, bazată pe tradiția
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern. În biserică se află câteva obiecte cu valoare istorică
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
este amplasat într-o nișă a casei din colțul Pieței Schiller. Nișa a fost amenajată sub un bovindou aflat la primul etaj al clădirii. Bustul este realizat din bronz, având colțurile teșite. Pe o latură a bustului este incizată următoarea inscripție: ""F(ecit) c(um) I(usso) Th. Khoen"", a cărei traducere în limba română este: ""A făcut cu poruncă Th. Khoen"". Bustul este așezat pe un soclu dreptunghiular de piatră, având în față două trepte de piatră ce se retrag
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
În 1733 a fost construită o școală de fete pe amplasamentul vechii mănăstiri dominicane. Importante lucrări de renovare au avut loc în 1774, cu sprijinul financiar al împărătesei Maria Terezia. Cu acest prilej, deasupra arcului de triumf se află o inscripție în limba latină care amintește de binefăcătoarea bisericii. Textul inscripției este următorul: ""†•Haec aedes pietate Mariae Theresiae reginae avgvstae fvlta ac restavrata est•"" (în ). Textul este scris cu majuscule, iar unele litere sunt marcate cu roșu. Aceste litere sunt de
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
amplasamentul vechii mănăstiri dominicane. Importante lucrări de renovare au avut loc în 1774, cu sprijinul financiar al împărătesei Maria Terezia. Cu acest prilej, deasupra arcului de triumf se află o inscripție în limba latină care amintește de binefăcătoarea bisericii. Textul inscripției este următorul: ""†•Haec aedes pietate Mariae Theresiae reginae avgvstae fvlta ac restavrata est•"" (în ). Textul este scris cu majuscule, iar unele litere sunt marcate cu roșu. Aceste litere sunt de fapt cifre romane, care prin adunare indică anul ultimei mari
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
corintic care susțin un un fronton de formă triunghiulară, a cărui cornișă profilată este decorată cu o friză din elemente florale. Statueta Sf. Ursula este așezată pe un soclu de tip baroc, sub care se află un ecuson albastru cu inscripția ""Ursula"". Capul sfintei este încununat de o coroană, fiind înconjurat de o aură. Ea este îmbrăcată cu o rochie albă peste care se află o pelerină de culoare roșie, prinsă la gât cu o agrafă. Sfânta Ursula ține în mâna
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
află corul se mai află o boltă semicilindrică. În biserică se află trei altare de dată relativ recentă: Pe pilaștrii interiori sunt amplasate statuile diferiților sfinți care se bucurau de o cinstire specială din partea maicilor. Un element inedit îl constituie inscripția de deasupra arcului de triumf, care amintește de binefăcătoarea bisericii, împărăteasa Maria Terezia. Literele textului latin, marcate cu roșu, indică anul ultimei mari renovări (1774). În prezent, Biserica ursulinelor este folosită atât de comunitatea romano-catolică, cât și de cea greco-catolică
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
lucra la zugrăvirea bolții. Ca urmare, în perioada 1586-1588 s-au efectuat o serie de lucrări ample de reconstrucție. Deasupra gangului de trecere din Piața Mică în Piața Mare se află încastrată în zid o placă de piatră cu următoarea inscripție în limba latină: ""HAEC TVRRIS TOTALITER PRAEPARATA EST A.D. 1588 DIES 3 AVGVS."", a cărei traducere aproximativă în limba română este: ""Acest turn este pregătit în totalitate în ziua de 3 august a Anului Domnului 1588."" Acoperișul turnului, în formă
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
său organizându-se expoziția "Aspecte din istoria Sibiului". În anii 1962-1998 turnul a adăpostit o secție de exponate medievale a Muzeului Brukenthal. Pe zidul turnului dinspre Piața Mare a fost amplasată în 1964 o placă de marmură albă cu următoarea inscripție: Cu ocazia vizitei șefilor de stat participanți la Summit-ul statelor din Europa de Sud-Est, desfășurat la București și Sibiu în perioada 7-8 iunie 2007, sub placa din 1964 a fost amplasată o altă placă cu următorul text bilingv româno-englez
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
să se știe că această sfântă carte au cumpărat Dorofteiu Solcanu și cu feciorii dumisale, Toader, Constantin (...) Și s-a așezat în biserică în satul Bogdănești, să fie în vecia veacului. Amin”". O altă atestare a vechimii acestei biserici este inscripția de pe clopotul mijlociu cu textul: "„Simion, ani de la Iisus Hristos 1783”". În jurul anului 1836, preotul Solcanu a dăruit bisericii un Octoih mare, cu următoarea însemnare "„Acest Octoih este dat de preotul Solcanul spre a sa pomenire sfintei biserici din satul
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de boi peste grinzile de brad unse cu untură de porc. În anul 1911, s-au efectuat o nouă serie de lucrări de reparații ale edificiului, apoi, în 1912, i s-a adăugat un pridvor și un turn-clopotniță. După o inscripție, se pare că pictura a fost executată în 1914. În anul 1936, a fost dublat diaconiconul (aflat în peretele sudic al altarului) de un veșmântar și s-a refăcut pictura interioară. În apropierea bisericii au fost purtate lupte în cel
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
are o formă pentagonală, având în părțile laterale două anexe de formă pătrată: proscomidiarul (în partea de nord) și diaconiconul (în partea de sud). Fereastra absidei altarului nu este cea originală, cum sunt cele din axele absidelor laterale. După o inscripție, se pare că pictura a fost executată în 1914. În anul 1936, s-a refăcut pictura interioară. În 1981, cântărețul Ion C. Preutu și soția sa Aneta au donat două registre de icoane "„în amintirea a 50 de ani de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
proprietarii acestei moșii. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, moșia și satul erau stăpânite de vornicul Alecu Botez-Forăscu, postelnicul Ștefan Botez-Forăscu și aga Costache Forăscu. a fost construită în anul 1766 de boierul C. Forăscu. Perioada construcției este atestată de o inscripție aflată la partea superioară a ancadramentului ușii de intrare: "„7274 martie 4”". Ctitorul bisericii este considerat de către istoricul de artă Nicolae Stoicescu a fi boierul C. Forăscu, stăpânul satului la acel moment. Inițial biserica avea dimensiuni modeste, comunitatea locală fiind
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
vest ai pridvorului se află două ferestre (0.55x0.80 metri). Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are la partea superioară o inscripție flancată de motive decorative. Pe ambele rame ale ușii se află aceleași motive dispuse simetric: o vază din care cresc trei ramuri cu terminațiile trilobate, deasupra cărora se înalță un vrej stilizat, cu tulpini arcuite. La partea superioară a ancadramentului
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
din Dărmănești. Biserica a avut inițial hramul "Nașterea Domnului", acesta fiind schimbat în anul 1875 în cel de "Înălțarea Domnului". Începând din 1803, biserica a fost înzestrată cu clopote. Pe clopotele bisericii de lemn din Dărmănești se pot citi următoarele inscripții: "„Acest clopot s-au făcut la biserica din Hatna cu ajutorul credincioșilor și cu silința lui Andrei Petre, 1803”"; "„S-au făcut cu toată cheltuiala preotului Iane Turnoviețchi spre veșnica pomenire, la biserica din Hatna, hramul Înălțării Domnului, 1844”"; "„Acest clopot
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
satului. Construirea noului lăcaș de cult, cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a fost finalizată în anul 1808, biserica fiind sfințită la 15 august 1808 (de ziua hramului). Pe spatele pomelnicului de lemn al bisericii se află pictată următoarea inscripție: "„Pomelnicul preotului Ioan și al tatălui său preotul Petru care au fost întâi ctitor și singur stoler la facerea bisericii din Boroaia, durată din nou la anul 1808 august în 15, care atunci s-au și sfințit”". Din această inscripție
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
inscripție: "„Pomelnicul preotului Ioan și al tatălui său preotul Petru care au fost întâi ctitor și singur stoler la facerea bisericii din Boroaia, durată din nou la anul 1808 august în 15, care atunci s-au și sfințit”". Din această inscripție, istoricul de artă Nicolae Stoicescu a dedus că preoții Petru și Ioan ar fi ctitorii bisericii, în timp ce Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu au susținut că preotul Petru ar fi singurul ctitor. Altarul bisericii a fost pictat în 1808 de Chiril
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]