8,698 matches
-
orar 6,00-23,00 producții care prezintă: ... a) violență fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat sau cu un grad mare de intensitate sau gravitate; ... b) scene de sex, limbaj sau comportament trivial, vulgar sau obscen; ... c) persoane în ipostaze degradante, chiar dacă acestea și-au dat acordul; ... d) lupte nereglementate de federații sportive naționale sau internaționale. ... (2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) filmele artistice de scurt și lung metraj, filmele și/sau serialele de televiziune și filmele documentare numai
CODUL DE REGLEMENTARE A CONŢINUTULUI AUDIOVIZUAL din 24 februarie 2011 (*actualizat*) ( DECIZIE nr. 220/2011 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279991_a_281320]
-
actului sexual; ... f) psihologia personajelor și reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenților; ... g) tipologia eroilor, scopul acțiunii acestora, gradul de recurgere la violență; ... h) prezența și rolul minorilor în scene de violență; ... i) prezentarea femeii în ipostaze degradante; ... j) numărul și intensitatea scenelor de violență casnică; ... k) calitatea și tipologia limbajului; ... l) genul sau tema programului. Articolul 20 În clasificarea producțiilor audiovizuale de ficțiune furnizorii de servicii media audiovizuale se vor ghida și după clasificarea stabilită de
CODUL DE REGLEMENTARE A CONŢINUTULUI AUDIOVIZUAL din 24 februarie 2011 (*actualizat*) ( DECIZIE nr. 220/2011 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279991_a_281320]
-
nici de așa-zișii disidenți, dar nici de autoritățile comuniste sau de scriitorii pe linie.</b> Din punct de vedere al reprezentării lor în literatura, a existat o perioadă, cea a realismului socialist, în care muncitorii era prezentați în diferite ipostaze, dar nu era o perspectivă veridica. Iar după asta, n-a existat decât o propagandă demagogica, proclamau muncitorimea ca fiind clasa conducătoare, când de fapt muncitorii erau ignorați și de unii și de alții, era clasa cea mai asuprita. Oamenii
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
în original. [14] Ibid., p.53. [15] Ibid., pp.65-66. [16] Ibid., p.73. [17] Ibid., 87. [18] Ibid., p.80. [19] Vezi Mihai Lukacs, „The imaginary child and the queer vampire apocalypse”, Bezna #2, iulie 2012. [20] Theodor Vasilescu, „Ipostaze ale dansului pionieresc” în I Ionașcu, Spectacolul..., p.174. [:en]by Marius Bogdan Tudor and Mihai Lukács The post-World War 2 modernizing drive of the Romanian state manifested itself in two essential policies: industrialization and the democratization of culture. The
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
frumusețea acestei cascade, suprapusa peste urâțenia circumciziei. M-am gandit la o fată de cinsprezece ani care tocmai pășește pe calea feminității adulte, care începe să cunoască simțurile femeii, care se deșteaptă atât fizic, cât și cognitiv, în noua ei ipostază de femeie, incepand să fie conștientă de propria feminitate. Și am scris acest poem, intitulat Threshold: I am fifteen / The moon giggles shyly and caresses the skies / Sippi Falls cascades în a wave of excitement / I waltz with the falls
„Noi ar trebui să fim, de fapt, non-partizane, însă noi promovăm vocea femeilor, noi rupem tăcerea femeilor și consolidăm poziția lor socială...” () [Corola-website/Science/295729_a_297058]
-
organizat-o la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” în 2010. Împreună cu artiști tineri, în urma întâlnirilor cu supraviețuitori ai Ho-locaustului sau cercetători ai unor teme care investighează abuzuri împotriva oamenilor am început să construim un proiect care să reprezinte ipostaze ale discriminării pe care o observăm în jurul nostru, sau, ignoranți fiind, o practicăm. A fost o expoziție - pilot, care își propunea să ne facă mai atenți la discursurile noastre și la ceea ce legitimează, involuntar, neparticiparea noastră. Timp de aproape un
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
se căsătorească atât de repede, la 12-13 ani, cum se întâmplă uneori. Așa că m-am gândit să fac o cercetare, dar nu doar în familiile tradiționale, unde au loc aceste căsătorii, ci să vorbesc despre femeia romă în mai multe ipostaze. De asta m-am și gândit să aleg romi din neamuri diferite, să fie cât mai mare diversitatea, pentru ca oamenii să înțeleagă că nu suntem toți după un tipar. Am ales fete din neamuri diferite, cu situații de viață diferite
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
știu eu ce...” Atitudinea reprezentanților autorității față de persoane sărace și bolnave pare să nu se fi schimbat foarte mult, în esență, în 180 de ani, respingerea brutală (verbală și/sau fizică) fiind manifestarea predilectă. Imaginea „Celuilalt” este construită în aceste ipostaze în jurul unei boli grave, contagioase (adesea doar o proiecție), iar respingerea fizică este o reflectare a unei respingeri sociale. Scena întâlnirii lui Costandin cu zapciul din plasa vecină scoate la iveală raporturile dintre reprezentanții de același rang ai autorității. Costandin
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
târziu ce scriam sfârșea prin a fi citit și recitit și ce citeam intra în memorie ca într-o sărbătorească transcriere totul se făcea în folosul fără saț al unei secrete autocontemplări în oglindă eu în fotografii mama dar în ipostaze ce nu mai aveau echivalent în realitate identice fiind sorbindu-ne din imagine restul una din alta sufletul în jocul memoriei am crezut și cred cu și mai multă putere acum că nu am acces la trecut depozitul lui imposibil
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
prezentă în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la art. 3, lit. c), noțiunea de "peisaj cultural" este cuprinsă în enumerările ce concură la descrierea categoriei de "sit" - una dintre cele trei ipostaze sub care se clasează un monument istoric - dar fără nicio detaliere și fără nicio consecință directă specifică în măsurile acestei legi. Din rațiuni operative și de extindere a descentralizării și a competențelor autorităților publice locale în protejarea și punerea în
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
sau "patrimoniu construit", are două rațiuni ce sunt luate în calcul în formularea măsurilor propuse prin Cod. Prima este că trebuie recunoscut faptul că este necesară ridicarea baremului de evaluare în funcție de care se clasează monumentele istorice în toate cele trei ipostaze ale acestui concept de protecție consacrat de legislația internațională: monument, ansamblu sau sit. Această opțiune este distinctă și simultană cu acordarea dreptului autorităților locale de a menține o protecție locală pentru acele imobile sau grupuri de imobile ce nu ar
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
urma de picior a lui Buddha, tronul gol, bolul de cerșit și leul. Cu toate acestea, mai târziu, mai ales datorită artei gandhara de origine elensitică, Buddha va fi transpus în imagine antropomorfă, iar statuile sale reprezentându-l în diferite ipostaze (mai ales cea a meditației) vor fi venerate de credincioșii budiști. Să analizăm însă primele simboluri. Dharmachakra sau roata cu opt spițe se traduce prin "roata adevărului și a legii" (dharma = adevăr/lege, chakra = roată) și simbolizează cele opt cărări
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
stă scris: „"Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei"”. Au rămas mai multe portrete înfățișându-l pe Mihai Viteazul, unele contemporane, altele postume. Într-o ipostază mai tânără este prezentat la mănăstirea Căluiul, apoi și la Biserica Domnească din Târgoviște. Ambele prezintă costumul domnesc în întregime. În 1598 Ioan Orlandi a executat o gravură a lui Mihai Viteazul aflat la Nicopole. El este pleșuv, slab și
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
mai ales că incurcarea sforilor poate face jocul și mai greu (chiar de adus în starea inițială). Majoritatea jocurilor din această categorie folosesc o bilă ce necesită adusă într-un anumit punct, sau introdusă în anumite perforații, trecând prin diferite ipostaze, mișcând prin înclinare sau lovire tabla de joc. Evident, bila nu trebuie să părăsească sau să cadă de pe parcursul ei. De obicei, aceste labirinturi sunt inchise în cutiuțe de lemn sau plastic și sunt foarte răspândite. Jocurile de acest tip
Joc problemă () [Corola-website/Science/300086_a_301415]
-
cel de-al treilea sector al societății, unde primele două sunt instituțiile fundamentale ale statului și sectorul de afaceri. Societatea civilă este cel mai simplu termen pentru a descrie un întreg sistem de structuri, care implică cetățeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizație neguvernamentala, într-un sindicat sau într-o organizație patronala. Societatea civilă este formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul, cunoștințele și experiența pentru a-și promova
Societate civilă () [Corola-website/Science/300129_a_301458]
-
a atribuit lui Orfeu și lui Musaios. Mitul lui Orfeu este transmis literar de către : Studiul izvoarelor relevă cunoașterea lui Orfeu întâi în postura de argonaut și cântăreț, apoi în cea a inițiatorului unui cult . Conform lui Jan Bremmer, chiar și ipostaza ca homosexual aparține unei versiuni mai vechi a legendei, care conținea uciderea lui Orfeu, dar nu și episodul cu Euridice. Mitul a fost des prelucrat și citat, de pildă de: Trebuie amintit și spectacolul Platon este unul din gânditorii care
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Nietzsche. În opera sa "Dyonisus sive Commentationes academicae de verum bacchiarum orphiarumque originibus et causis" din 1802, Orfeu nu este văzut doar ca poetul apolinic, civilizator, ci și ca inițiatorul misterelor dionisiace. Friedrich Nietzsche ia în considerare atât această dublă ipostază cât și aprecierea dată muzicii de către Arthur Schopenhauer ca expresie nemijlocită a „voinței” în al său opus magnum „Lumea ca voință și reprezentare” din 1819) atunci când definește caracterul „dionisiac” al relației dintre muzică și filosofie. În „Nașterea tragediei din spiritul
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
simbol al mesajului lui Hristos. Coborârea în infern este văzută pe deasupra ca analogie a coborârii Mântuitorului în limb. În pofida acestor izvoare patristice, analogia cu Isus rămâne în arta creștină sporadică. Puține sunt în epoca romanică și reprezentările lui Orfeu în ipostaza muzicianului sau cea a oratorului elocvent, având vioara ca atribut, precum în scena unui capitel din catedrala din Geneva, sau lira, ca în ilustrația „Armoniei sferelor” de pe prima pagină a lucrării istorice „Liber pontificalis”, Ms. 672 a Bibliotecii Municipale din
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
aceștia adversarii trinității, precum Arie și Macedonie, ca să amintim doar doi dintre marii contestatari ai Sfintei Treimi. Trinitarianismul este o doctrină religioasă care se bazează pe credința în (contrar binitarianismului și unitarianismului bazate pe credința într-un Dumnezeu în două ipostaze și respectiv o ipostază). Această credință este acceptată de multe din mișcările creștine contemporane. Teofil al Antiohiei este primul autor patristic care folosește termenul de „Treime”. Primele două concilii ecumenice (Niceea - 325 și Constantinopol - 381) au statornicit definitiv învățătura de
Sfânta Treime () [Corola-website/Science/300218_a_301547]
-
Arie și Macedonie, ca să amintim doar doi dintre marii contestatari ai Sfintei Treimi. Trinitarianismul este o doctrină religioasă care se bazează pe credința în (contrar binitarianismului și unitarianismului bazate pe credința într-un Dumnezeu în două ipostaze și respectiv o ipostază). Această credință este acceptată de multe din mișcările creștine contemporane. Teofil al Antiohiei este primul autor patristic care folosește termenul de „Treime”. Primele două concilii ecumenice (Niceea - 325 și Constantinopol - 381) au statornicit definitiv învățătura de credință a Bisericii, inclusiv
Sfânta Treime () [Corola-website/Science/300218_a_301547]
-
plătind cu viața respingerea acestei învățături, fiind ars pe rug de către protestanți). Conform religiei creștin-ortodoxe, Sfânta Treime este formată din Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Cei trei formează o singură ființă în trei persoane (sau în trei ipostaze). Dogma Sfintei Treimi a fost rezultatul unui proces istoric complex, în care teologii proto-ortodocși au fost treptat forțați să o adopte de propriile lor alegeri, pentru că ei combăteau în egală măsură dogme pe care le priveau drept erezii și care
Sfânta Treime () [Corola-website/Science/300218_a_301547]
-
spre o poezie în care sunetul liric este greu de redat în altă limbă: Opera Annei Ahmatova pare să nu fi cunoscut ani de ucenicie. Îndată după volumul "Seara", ea își abordează subiectele cu maturitate și prezintă întreaga gamă a ipostazelor de femeie-poet. Poeziile ei de dragoste prezintă rareori dragostea ca un sentiment care aduce fericirea. A fi îndrăgostit pare să fie o situație nepermanentă terminată prin despărțiri de persoana iubită. Simțămintele generate de despărțire revin mereu în lirica ei, astfel încât
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Dante, pentru care arată bunăvoință, cum ar fi prietenii săi din cercul ""dolce stil nuovo"" sau marii artiști ai trecutului. În vârful muntelui se gaseste Paradisul terestru, care are aspectul unei păduri populată de figuri alegorice. Purgatoriul este o altă ipostază a personalității umane care prevestește zorile Renașterii. Ajunși în Paradisul terestru, Virgiliu îl părăsește și se întoarce în Infern. Din acest moment, Dante va fi călăuzit de Beatrice, instrumentul voinței divine. Paradisul, în opoziție cu Infernul, este construit din noua
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
oraș și, - la moartea lui Giovanni Bellini în 1516 - fu numit succesorul lui în funcția de pictor oficial al Republicii Veneția. Avea pe atunci numai 25 de ani. În Veneția pictează multe portrete, fascinante redări ale frumuseții feminine surprinse în ipostaza "Florei" sau a "Salomeei", precum și ""Înălțarea Fecioarei"", o pânză de dimensiuni vaste, integrată în interiorul bisericii călugărilor franciscani din Frari. Între timp, Alfonso d'Este îi comandă trei tablouri pe teme mitologice: ""Bachus și Ariadna"", ""Sărbătoarea lui Venus"" și ""Bachanala"". Artistul
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
Cartea prezintă numeroase profile ale personajelor din seria InuYasha, precum și teoria Giuvaerului Sacru. Seria TV în versiunea chineză, "Perla Sacră" este bazată pe seria manga, având ca distribuție principală pe Gillian Chung și Purba Rgyal. În această serie, Mo Yin (ipostaza umană a zeiței Tengshe) era geloasă din cauza popularității surorii sale Xian Yue și deoarece aceasta era iubită de către rege. Mo Yin va complota cu demonul Shi You Ming să o ucidă pe sora sa, iar acest complot conduce la un
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]