8,558 matches
-
protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale de climă și substratul calcaros favorizează vița de vie, care ocupă suprafețe mari. Livezi, culturi de porumb, lucernă și leguminoase, fânețe sau pajiști (suprapășunate de oi, vaci și capre), ocupă suprafețe relativ mici, astfel că rezultă un peisaj de tip mozaic. În raport cu Vârful Istrița, la vest de acesta ascensiunea satelor a împins limita pădurilor
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
suprafețe relativ mici, astfel că rezultă un peisaj de tip mozaic. În raport cu Vârful Istrița, la vest de acesta ascensiunea satelor a împins limita pădurilor spre creastă , locul acestora fiind luat în principal de către vița de vie și mai puțin de către livezile de pomi fructiferi. În estul vârfului, datorită existenței unor zone mai înalte precum și ascensiunea mai redusă a satelor spre creastă au determinat o îngustare a arealului viticol. Din punct de vedere administrativ se întinde pe teritoriul județelor Buzău (în partea
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
partea de vest), următoarele comune incluzând în arealul lor administrativ segmente din masiv: În mod caracteristic pentru acest deal, satele din podgorie adesea urcă pe culmi până spre vârf. Ca pondere și specializare ale terenurilor cultivate, culturile sunt depășite de livezi (de nuc și migdal) și în special de viță de vie (pentru care solurile sunt excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Premiul pentru cel mai bun actor al stagiunii în cadrul Galei UNITER. Alte roluri importante sunt: Orsino ("Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului" de Shakespeare, 2003-2004, regia Silviu Purcărete), Jupânul Jacques ("Avarul" de Molière, stagiunea 2004-2005, regia Lászlo Bocsárdi), Gaev - ("Livada de vișini" de A.P. Cehov, 2005-06, regia Alexa Visarion). În prezent pe scena teatrului craiovean: Cebutâkin Ivan Romanovici ("Trei surori" de A.P. Cehov, 2010-2011, regia Laszlo Bocsardi), Excelența ("Unde-i revolverul?" de Görgey Gábor, 2010-2011, regia Mircea Cornișteanu), Senectus ("Caligula
Valer Dellakeza () [Corola-website/Science/324067_a_325396]
-
este cunoscut cu exactitate dar se presupune că nu depășește 50.000 km pătrați în Dobrogea și nord-estul Bulgariei. Hamsterul românesc trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină dar și în culturi de legume, livezi sau vii. S-a estimat că ar exista în jur de 3.000 de exemplare de hamsteri românești în libertate ceea ce îl clasifică drept "aproape amenințat". Capul + trunchiul 100-150 (340) mm; coada 10-15 mm bontă la capăt, puțin păroasă. Capul
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
de a-i prinde negreșit... (altfel) va fi pe data suspandat din postul său și dat în judecată cremenala, cerandu-se osânda să”. Aceste dispoziții se transmiteau de sus până jos, inclusiv satele din plasa Târgu Jiului: Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucovatul. De nu vor fi micii dregători atenți “ocna va mănâncă!” Și mai mult denotă temerea în fața haiducilor adresa din 16 Octombrie (1843) a cârmuirii de Dolj de a se
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
fi pe data suspandat din postul său și dat în judecată cremenala, cerandu-se osânda să”. Aceste dispoziții se transmiteau de sus până jos, inclusiv satele din plasa Târgu Jiului: Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucovatul. De nu vor fi micii dregători atenți “ocna va mănâncă!” Și mai mult denotă temerea în fața haiducilor adresa din 16 Octombrie (1843) a cârmuirii de Dolj de a se mobiliza o potera de 200 de oameni
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
același nume din județul Vâlcea, Oltenia, România. COMUNA GRĂDIȘTEA I. CADRUL NATURAL / GEOGRAFIC Comuna Grădiștea este situată pe râul Olteț, afluent de dreapta al râului Olt, în partea de sud-vest a județului Vâlcea. Are ca vecini comunele: Roșiile la est, Livezi la sud, jud. Gorj (comunele Dănciulești, Logrești, Stejari) la vest și Sinești la nord. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - Comuna Grădiștea este formată din 9 sate, după cum urmează: Grădiștea, Valea Grădiștei, Diaconești, Linia, Obislavul, Țuțurul, Străchinești, Turburea și Dobricea. (Ibidem
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Sandu, Eparhia Râmnicului și Argeșului - monografie, Râmnicu - Vâlcea, 1976). Biserica Valea Grădiștei, biserică parohială cu hramul Sfinții Voievozi - monument istoric - a fost zidită în anul 1816 cu contribuția lui Popa Dumitrașcu, Niță Cumpănașu, Popa Radu și un boier din com. Livezi, Udrea Pleșoianu. A fost renovată în anii 1950 și 2003. ( Ibidem). Biserica Obislavul, biserică parohială cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost zidită în anul 1910. A fost reparată și reconsolidată în 1961. De aceeași parohie ține și Bisericuța din
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
fost desființat și comasat cu Păncești, satul Dieneț-Deal a luat numele de "Dieneț", iar comuna Petrești, reînființată între timp, a fost din nou desființată, satele ei trecând de această dată la comuna Pâncești. În comuna Pâncești se află aflat în livada fermei Răcătău, la nord de satul Pâncești, unde se află urmele cetății geto-dacice Tamasidava din perioada Latène (secolele al IV-lea î.e.n.-al II-lea e.n.), precum și o necropolă din aceeași perioadă și urmele unei așezări fortificate din Epoca Bronzului
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
spre ogoare era permis numai pe o singură cale închisă cu o poartă : “Poartă țărnii” denumire păstrată până astăzi. Pe malul stâng al pârâului erau numeroase plantații de pomi fructiferi, fapt pentru care și astăzi această zonă poatra numele de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului, Cireș, Părul lui Ilie și altele. Dealurile însorite Candrea și Runc erau acoperite de asemenea livezi și
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului, Cireș, Părul lui Ilie și altele. Dealurile însorite Candrea și Runc erau acoperite de asemenea livezi și îndeosebi cu vii. Aceste podgorii împreună cu altele din ținutul Trotusului și Bacăului erau renumite pe toată Moldova, de ele ingrijindu-se paharnicul al III-lea după cum relatează Dimitrie Cantemir. Primul paharnic avea în grija viile din Cotnari, al doilea
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
1989, pp. 69-72.), Mihai Cimpoi (Providențialismul crengian, Prefață la Ion Creangă sau orânduiala lumii, Iași, Princeps Edit, 2011), Dumitru Micu (Eseul. Personalitatea unui gen, Iași, Ed. Junimea, 1979, 310 p., în "Limbă și literatură", III, București, 1980, pp. 319-320.), Melania Livadă, I.F.Bociort, Al.Iacobescu, Constantin Trandafir, Mihai Drăgan, Dan Culcer, George Muntean, Ioana M. Petrescu, Constantin Cubleșan, Theodor Codreanu și alții. Este prezentat de asemenea cu biobibliografii în mai multe dicționare interne, internaționale și lucrări de referință, cum ar fi
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
și la Constantinopol . Înfrângerea rebeliunii elene a avut consecințe dramatice asupra populației Peloponezului. Această provincie bogată a Greciei a fost devastată de război, iar numeroși locuitori au căzut victime ale violențelor și terorii. Multe localități au fost distruse sau jefuite. Livezile de măslini și duzi au fost distruse în timpul luptelor sau în urma represaliilor. A avut loc o amplă migrare a populației spre zonele muntoase, spre insulele Mării Egee sau chiar în Asia Mică. Istoricul Georgios Sakellarios apreciază că aproximativ 40.000 de
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
în total 18 sate componente. Nu există comunități rurale cu populație mai ridicată de 5000 de locuitori. Localitățile de pe raza parcului au un profil ocupațional preponderent agricol și piscicol. Suprafețele agricole sunt reprezentate de pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Pescuitul și acvacultura reprezintă alături de agricultură, activități tradiționale. Amenajările piscicole sunt în sistem semi-intensiv, dispunând în principal de stații de pompare și evacuare a apei. Silvicultura nu reprezintă o activitate economică de amploare, pădurea fiind apreciată în
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
stabili cu precizie data), în jurul orelor 24.00-01.00, Vasile Carabuș, paznic de noapte la CAP Posești, a văzut, de pe dealul Tăbăcioi, un obiect strălucitor, «o stea cu coadă» de culoare galbenă, traversând cerul, planând și aterizând lin într-o livadă aflată la circa 2 kilometri de el, pe dealul La Odaia. În zilele de 23-25 septembrie 1978, nu departe de cabana Bâlea Lac a avut loc una dintre cele mai terifiante întâlniri de gradul III, precum și unul dintre rarele cazuri
Contacte cu OZN-uri în România () [Corola-website/Science/326169_a_327498]
-
aflat la stânga drumului național Iași-Roman, înainte de orașul Podu Iloaiei. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Hoisești nu este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Satul Hoisești se află amplasat pe un deal golaș, odinioară năpădit de livezi și vii nesfârșite. El este atestat documentar de pe la 1450. Aici au trăit oameni de seamă în istoria Moldovei. Documentele vechi menționează că pe la 1615 satul aparținea spătarului Iordache Ramadan. În secolul al XIX-lea aici s-a aflat moșia marelui
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
arabă, este și autorul a circa 250 catrene. În aceste micropoeme, marcate de melancolie, dezamăgire și scepticism, este blamată viața frivolă, egoistă și nedreaptă. Un alt mare poet persan a fost Săadi (1184 - 1283/1291?). Cele două capodopere ale sale, "Livada cu fructe" și "Grădina florilor" conțin elemente autobiografice, marcate de o simplitate și naturalețe care le-au asigurat popularitatea. În "Grădina florilor" găsim aforisme, sfaturi practice sau precepte morale, precum și observații critice asupra oamenilor din acea epocă. Prin poeziile sale
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Cătălina Buzoianu (1973-1974) • "Farse medievale" de Valentin Silvestru, Teatrul pentru Copii și Tineret, Iași • "Râul, ramul...", poem dramatic, colaj de Val Condurache, Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași, dirijor Ion Baciu, regia Marius Zirra (1975-1976) • "Livada cu vișini" de P. Cehov, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Valeriu Moisescu (1976-1978) • "Cei trei mușchetari" de Pierre Jean Valentin, comedie muzicală, Teatrul Tineretului Piatra-Neamț, regia Eduard Covali (1979-1980) • "Cărțile junglei", adaptare de Eduard Covali, Teatrul pentru Copii și
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Slănic, reședință plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și cu reședința la Bacău). La 21 septembrie 1940, prin Decretul-Lege 3219 teritoriul județului Bacău era împărțit în 6 plăși, dispărând plasa Traian.
Plasa Siret, județul Bacău () [Corola-website/Science/329826_a_331155]
-
Plasa Răcăciuni a fost o unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi în cadrul județului Bacău (interbelic). Reședință de plasă era localitatea numită atunci Valea Rea, redenumită ulterior Livezi "Plasa Răcăciuni" a funcționat între anii 1925 și 1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În
Plasa Răcăciuni, județul Bacău () [Corola-website/Science/329827_a_331156]
-
Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și cu reședința la Bacău). La 21 septembrie 1940, prin Decretul-Lege 3219 teritoriul județului Bacău era împărțit în 6 plăși, dispărând plasa Traian.
Plasa Răcăciuni, județul Bacău () [Corola-website/Science/329827_a_331156]
-
Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale și cu reședința la Bacău). La 21 septembrie 1940, prin Decretul-Lege 3219 teritoriul județului Bacău era împărțit în 6 plăși, dispărând plasa Traian.
Plasa Bistrița, județul Bacău () [Corola-website/Science/329825_a_331154]
-
România, nici în Ungaria. Exceptând o scurtă perioadă, nici la academia nu a predat. Dar, generații întregi de regizori și actori maghiari și români îl consideră drept maestrul lor.”" Harag György moare la 6 iulie 1985. Ultima sa montare fusese "Livada de vișini" a lui Cehov la Teatrul Național din Târgu Mureș. Premiera nu o mai văzuse. Amintirea lui este păstrată vie în rândul oamenilor de teatru din România. Regizori de anvergura lui Tompa Gábor sau Kovács Levente îl consideră drept
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
făcut eu Erei Petru cu fratele meu Ioniță.”" Aceștia au realizat lucrarea sub îndrumarea unui călugăr numit Daniil de la Voroneț, în acea perioadă Broșteni făcând parte din Braniștea Voronețului. De asemenea, călugărul Daniil a dăruit locul pentru biserică și pentru livada și cimitirul din imediata vecinătate. Biserica a fost lucrată în întregime manual, din bardă și cuțitoaie, fără joagăr sau fierăstrău de mână. Cu toate acestea, a fost decorată cu înflorituri și diferite motive lucrate cu multă migală și răbdare, din
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]