8,455 matches
-
individ dintr-un spațiu. La acest nivel de generalitate, oricărui tip de migrație i se pot asocia aceleași tipuri de efecte. Fiecare tip de migrație are însă o cu totul altă capacitate de a influența un anumit tip de efect. Migrația pentru studii nu are un efect imediat asupra forței de muncă, dar are un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu are un efect imediat asupra forței de muncă, dar are un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un efect „de perspectivă”; ea nu contribuie fundamental la reducerea șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
șomajului, dar, datorită selecției ridicate a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în țară în raport cu migrația
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în țară în raport cu migrația clandestină pentru muncă. Din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în țară în raport cu migrația clandestină pentru muncă. Din punctul de vedere al efectelor, studiul se concentrează asupra a două aspecte îndelung discutate în migrație și cu o oarecare vizibilitate în spațiul românesc: efectele asupra pieței forței de muncă și efectele banilor trimiși din străinătate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în țară în raport cu migrația clandestină pentru muncă. Din punctul de vedere al efectelor, studiul se concentrează asupra a două aspecte îndelung discutate în migrație și cu o oarecare vizibilitate în spațiul românesc: efectele asupra pieței forței de muncă și efectele banilor trimiși din străinătate. Scopul nostru a fost de a evidenția faptul că efectele migrației dependent de situația în care se manifestă, că au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se concentrează asupra a două aspecte îndelung discutate în migrație și cu o oarecare vizibilitate în spațiul românesc: efectele asupra pieței forței de muncă și efectele banilor trimiși din străinătate. Scopul nostru a fost de a evidenția faptul că efectele migrației dependent de situația în care se manifestă, că au o variație în timp (efectele de scurtă durată pot avea o cu totul altă semnificație pentru dezvoltare decât cele de lungă durată) și sunt dependente de nivelul de analiză. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se manifestă, că au o variație în timp (efectele de scurtă durată pot avea o cu totul altă semnificație pentru dezvoltare decât cele de lungă durată) și sunt dependente de nivelul de analiză. Mai mult, am încercat să sugerăm că migrația nu este, cel puțin în cazul Românei, un fenomen cu o repartiție teritorială uniformă, ceea ce are consecințe importante asupra semnificației efectelor. Atribuirea unei semnificații pozitive sau negative unui tip de efect, fără evaluarea prin raportarea la contextul în care el
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o repartiție teritorială uniformă, ceea ce are consecințe importante asupra semnificației efectelor. Atribuirea unei semnificații pozitive sau negative unui tip de efect, fără evaluarea prin raportarea la contextul în care el se manifestă, poate avea consecințe dezastruoase pe termen lung. Dacă migrația externă a contribuit, pe termen scurt, la reducerea șomajului, a făcut-o în special prin îmbătrânirea forței de muncă și, în lipsa unei politici de dezvoltare coerente, pe care migrația nu o poate substitui, se poate ajunge la situații de deficit
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
el se manifestă, poate avea consecințe dezastruoase pe termen lung. Dacă migrația externă a contribuit, pe termen scurt, la reducerea șomajului, a făcut-o în special prin îmbătrânirea forței de muncă și, în lipsa unei politici de dezvoltare coerente, pe care migrația nu o poate substitui, se poate ajunge la situații de deficit pe aceeași piață, în special pentru anumite sectoare economice. În mod similar, dacă, în absolut, banii ce intră în țară în urma plecărilor în străinătate au înregistrat o creștere constantă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
banii ce intră în țară în urma plecărilor în străinătate au înregistrat o creștere constantă și semnificativă, efectele pe care le au depind de contextul în care se întorc și de modalitatea în care sunt utilizați. Pentru a extrage beneficii din migrație, probabil că prima condiție ar fi ca ea să nu fie privită ca o soluție, ci mai degrabă ca unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista de cercetări sociale, nr. 2, București. Diminescu, Dana, 2003, „Introduction”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux,Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Diminescu, Dana; Berthomiere, William, 2003, „La saison prochaine a Jerusalem”, în Dana
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2003, „Régime de migrations et prospectives pour la création d’associations de migrants. Le cas des travailleurs roumains en Israel”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux, Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Sandu, Dumitru, 2000, „Migrația transnațională a românilor din perspectiva unui recensământ comunitar”, Sociologie Românească, 3-4. Sandu, Dumitru, 2005, „Emerging transnational migration from Romanian villages”, Current Sociology, vol. 53 (4). Sandu, Dumitru; Constantinescu, Monica; Ciobanu, Oana, 2004, A Country Report on Romanian Migration Abroad: Stocks
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe necesitățile individuale, proiectul „Monitorizării spațiale curente” evidențiază mai ales orientarea spre domeniul economic și al infrastructurii, în timp ce abordarea lui Zapf accentuează dimensiunea regională a unor indicatori sociali încadrați în domenii de interes specific sociologic, ca, de exemplu, structura familiei, migrația și participarea. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Indicatori ai dezvoltării folosiți în anii ’80 - dimensiuni comparative* OECD, 1976 Proiectul SPES (Zapf), 1978 Monitorizarea spațială curentă, 1982 Manualul ONU (Handbook on Social Indicators, 1989) Populație Structura și dinamica populației Populație Mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și dinamica populației Populație Mediul social Schimbare socială și mobilitate Grupuri sociale economice și mobilitate socială Ocuparea și calitatea muncii Piața forței de muncă și condițiile ocupării Oferta și calitatea locurilor de muncă Activitate economică Situația forței de muncă și migrația pentru muncă Potențial economic și bugetul local Situația economică personală Distribuția veniturilor Venit, consum, avere Utilizarea veniturilor Gospodărie și familie Dezvoltarea individuală prin educație Educație Oferta educațională și mobilitatea școlară Învățământ și educație Sănătate Sănătate Ocrotirea sănătații Sănătate și servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
referă la definirea clară a responsabilității fiecăruia (fapt ce va face posibilă transparența, monitorizarea și evaluarea acestora) și la crearea unor rețele pentru promovarea practicilor pozitive. EU’s Rural Development Regulation 1257/1999. Din motive legate de evitarea repetiției, termenul migrație va fi utilizat pe tot cuprinsul studiului în sensul de „migrație internațională”. Maniera de prezentare a teoriilor utilizate în studiul migrației internaționale adoptată de Massey și colaboratorii săi (1998) este ilustrativă din acest punct de vedere. Suitcase migration sau trade
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
posibilă transparența, monitorizarea și evaluarea acestora) și la crearea unor rețele pentru promovarea practicilor pozitive. EU’s Rural Development Regulation 1257/1999. Din motive legate de evitarea repetiției, termenul migrație va fi utilizat pe tot cuprinsul studiului în sensul de „migrație internațională”. Maniera de prezentare a teoriilor utilizate în studiul migrației internaționale adoptată de Massey și colaboratorii săi (1998) este ilustrativă din acest punct de vedere. Suitcase migration sau trade migration termenii utilizați în engleză. 96 929 de plecări definitive în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rețele pentru promovarea practicilor pozitive. EU’s Rural Development Regulation 1257/1999. Din motive legate de evitarea repetiției, termenul migrație va fi utilizat pe tot cuprinsul studiului în sensul de „migrație internațională”. Maniera de prezentare a teoriilor utilizate în studiul migrației internaționale adoptată de Massey și colaboratorii săi (1998) este ilustrativă din acest punct de vedere. Suitcase migration sau trade migration termenii utilizați în engleză. 96 929 de plecări definitive în 1990; 44 160 în 1991; 31 152 în 1992. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
44 160 în 1991; 31 152 în 1992. În 1993, plecările definitive înregistrează o scădere semnificativă la 18 446 (Institutul Național de Statistică, apud Sandu et al. 2004, p. 25). Anghel (2005) semnalează utilizarea facilităților legate de întregirea familiei pentru migrația în Italia. 174 590 de cetățeni români se aflau legal în Spania la 30 septembrie 2005 (conform statisticilor Ministerio de trabajo y Asutos Sociales); 239 426 de cetățeni români se aflau legal în Italia în 2003 (conform statisticilor Polizia di
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trei luni, continuă să rămână în Spania, atunci și șederea sa pe teritoriul statului spaniol devine clandestină. Munca sa în acest caz continuă să rămână în afara legii. Să presupunem că beneficiază de una dintre măsurile statului spaniol de legalizare a migrației clandestine. Reușește să obțină dreptul de ședere pe o perioadă limitată și de muncă într-un anumit sector de activitate, într-o anumită regiune. Nu găsește de lucru sau nu vrea să lucreze în sectorul respectiv ori își mută „domiciliul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vizează inclusiv starea de sănătate a solicitanților. Întocmirea „dosarului” pentru plecare presupune o vizită medicală obligatorie, care să ateste starea fizică generală bună a candidatului și capacitatea de a munci. Dirty, dangerous, difficult. După 1992, activitatea statului român în domeniul migrației se concentrează asupra semnării acordurilor bilaterale de readmisie a cetățenilor români (Sandu et al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
După 1992, activitatea statului român în domeniul migrației se concentrează asupra semnării acordurilor bilaterale de readmisie a cetățenilor români (Sandu et al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe care le aplică statele de destinație. În 2002, din totalul contractelor de muncă mediate de OMFM, 58,56% erau contracte pentru Germania, iar 40,88% contracte pentru Spania (în total, cele două țări
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
DE DOCUMENTE / 53 LISTA ABREVIERILOR DIN DOCUMENTE / 101 DOCUMENTE / 115 INDICE DE NUME / 905 In aceeași serie au mai apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Biserica și elitele intelectuale interbelice, Constantin Mihai Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV XIII), Ioan Marian Țiplic Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg India și Occidentul, Demetrio Marin Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Christophe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Modernizarea sistemului electoral, Sorin Radu O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]