10,917 matches
-
de „nebun”, de „mândru” de infirmitatea sa socială, Încât, În loc s-o ascundă, cu răbdare, calm, prudență până la marginile vicleniei - se știe, prostia și nebunia folosesc adesea viclenia, pentru a se „strecura”, pentru a se „masca!” -, „Îi” face un loc, modest la Început, printre ceilalți, acestei „prostii” la care ține, pe care o crede o „altfel de inteligență”, iar, apoi, „singura, adevărata inteligență!” și, nu m-ar mira ca talentul său oratoric, cu care și-a câștigat primele galoane printre ceilalți
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar, se pare, extraordinar al omului de azi, trăitor În atâtea forme prestabilite și Înghesuit În giganticele metropole suprapopulate. Dar o anume credință am dobândit totuși, cea În existență: puterea de a o primi și de a o celebra după modestele mele aptitudini; și de a o servi prin cele câteva calități care mi s-au dat prin naștere sau prin deprinderile unei lungi și Încercate experiențe intelectuale și umane. Cine știe, dacă viața mea s-ar fi Întrerupt la jumătate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu apă și pământul cu plante luxuriante. Se pare că doar În momente de mare criză, restriște, izolare și „nedreptăți” enorme omul este capabil să se Întoarcă spre sine Însuși; În medievalitatea primară, când s-a retras În unele incinte modeste, aspre, strângând În brațe copii prețioase după manuscrise antice, sau În pușcăriile staliniste românești - cele mai aspre, mai barbare din tot lagărul! -, când nu puțini „nedreptățiți brutal” și-au regăsit nu numai ființa, dar și demnitatea. Aceea profundă, de om
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cea a scriitorului, a „scribului”, dar și cea a „meseriei” sale, Încât arta romancierului este fulgerarea unei idei, pe care nici el n-o Înțelege prea bine - dar o ascultă și o servește, se arată față de „ea” răbdător și infinit modest! -, dusă apoi pe drumurile de carne, de sentiment și luptă ale unui oarecare „profil” posibil uman, În care, dacă „totul” se Împlinește, se va topi și surpa sensul și „desenul” a mii și mii de „necunoscuți”. Care „vor alerga” la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ale României, ci ale Întregului continent. Aici, cel mai recent pământ european, lumea Încă nediferențiată, terestră și acvatică a Deltei, cu uluitoarea ei bogăție de plante și animale, se Învecinează cu unul dintre cele mai vechi: Munții Dobrogei, cu Înălțimi modeste, tociți de trecerea vremii; În restul teritoriului, podiș și câmpie. Climat În genere arid și aspru, influența mării făcându-se simțită strict pe litoral. Dobrogea nu a aparținut țării Românești decât vreo trei decenii, În vremea domniei lui Mircea cel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
arheologie susțineau această nouă abordare. Arheologul clasic se interesa de operele de artă, de monumentele marilor civilizații. Pentru el, Dacia nu se putea compara cu Grecia sau cu Roma. Arheologul modern este interesat de orice urmă de viață, oricât de modestă. Pentru el, nu există culturi „interesante“ și „neinteresante“. Și așa, dacii intră În istorie. Latiniștii Începeau istoria națională fie o dată cu războaiele daco-romane și cucerirea romană a Daciei, fie chiar de la fondarea Romei. De la sfârșitul secolului al XIX-lea Însă, primul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
influență turcească. Unele cuvinte au suferit o depreciere odată cu Îndepărtarea de modelul oriental. „Mahala“, de pildă, Însemna „cartier“; acum, pentru „cartier“, românii folosesc cuvântul francez quartier, iar „mahala“ a căpătat un sens peiorativ: cartier de margine, cu populație de condiție modestă. „Maidan“ Însemna spațiu deschis, piață; acum, sensul este de teren neîngrijit. Au intrat În românește și destul de multe cuvinte din greaca medievală și modernă. Grecii au oferit românilor, În Evul Mediu, un important model politic, religios și cultural. În plus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
domnii Moldovei, inițial vasali ai Ungariei, au depus apoi jurământ de vasalitate regilor Poloniei. țara Românească a rămas În mai mare măsură apropiată de Ungaria, alternând manifestările de independență cu perioade de recunoaștere a vasalității.<endnote id="3"/> Condiția aceasta, destul de modestă, chiar În raport cu vecinii, nu numai cu Occidentul, a generat În conștiința modernă a românilor un complex de inferioritate și, În mod logic, diverse tactici pentru a-l compensa. S-a pus astfel accentul pe caracterul particular al civilizației românești (care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
astăzi — Închideau o suprafață de 237500 km2, cam cu o cincime mai puțin decât România Mare. Bilanțul României precomuniste În prima jumătate a secolului al XX-lea, România a progresat mult și relativ repede. Pornea Însă de la un nivel foarte modest, așa Încât Întârzierea era Încă departe de a fi fost recuperată. Se dezvolta industria, crescuse populația urbană. Burghezia Începea să aibă o pondere mai mare decât vechea aristocrație proprietară de pământ. Totuși, profilul țării rămânea Încă pronunțat rural. Abia 20% dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Primului Război Mondial și al ideologiei țărăniste În perioada interbelică. Idealul proclamat era rural, nu citadin: o societate românească de mici proprietari. Departe de proiectul industrial și colectivist al comunismului, dar și de social-democrația modernă. Socialiștii și comuniștii au avut o pondere modestă În societatea și viața politică românească. Partidul Comunist, fondat În 1921 ca secție a Internaționalei Comuniste cu sediul la Moscova, a fost perceput ca partid al străinătății, trădător al intereselor naționale, și scos În afara legii În 1924. Fapt este că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
câteva picături și În viața obișnuită a oamenilor. Puteai să te hrănești și să te Îmbraci ceva mai bine, și chiar să vezi la cinematograf filme americane (evident, selectate cu grijă). Problema lui Ceaușescu a fost originea lui teribil de modestă. Se născuse În Scornicești, un sat neînsemnat din vestul Munteniei, și anume Într-o casă aflată chiar la marginea satului. A fost un marginal dintr-o familie de marginali. Activitatea lui proletară — indispensabilă, simbolic, unui lider comunist — s-a limitat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sărăcăcioase În care se născuseră. Pe lângă propriile fantasme, ei cultivau Însă și orgoliul național. România a fost o țară de țărani, o țară În care multă vreme totul s-a construit la scară mică; până și bisericile sunt de dimensiuni modeste. Acum, urma să devină o țară de orășeni, cu mari industrii și cu construcții monumentale. Dincolo de nebunia individuală, proiectul ceaușist a corespuns și unei dorințe mai largi de depășire a României patriarhale. A fost un pariu cu modernitatea, Însă un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Ce putea fi mai Înălțător decât a trăi la bloc! Imaginile de propagandă puneau În evidență splendoarea noilor cartiere. Viața românilor s-a schimbat astfel radical. țărani sau orășeni, ei trăiseră aproape toți În case individuale (multe dintre ele, desigur, modeste). În urma comunismului, marea majoritate a orășenilor au ajuns să locuiască În apartamente de bloc. Încă o lovitură dată individualismului, comunismul Însemnând trai În comun! Camerele sunt mici și prost finisate. Nu există nici garaje (ar fi fost un lux prea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1956 se Înregistrează Însă un salt la 31,3%, pentru a se ajunge În 1966 la 38,2%, În 1977 la 43,6%, iar În 1992 la 54,3%. S-a petrecut și o urbanizare mai mult pe hârtie: localități modeste proclamate orașe, În beneficiul statisticii. Dar și mulți oameni de la țară, Îndeosebi tineri, au ajuns să facă „naveta“, lucrând la oraș. Multe sate s-au depopulat, au rămas doar vârstnicii. Comunismul și-a reușit pariul: a urbanizat România, În condiții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de zile un monopol al puterii. „Cu televizorul ați mințit poporul“, scandau oponenții. Fapt este că televiziunea a contribuit din plin la discreditarea opoziției și a proiectelor alternative, mai ales În mediul rural și, În genere, printre oamenii cu cultură modestă. Însă oamenilor li se spunea ceea ce multora dintre ei le plăcea să audă: se temeau de nesiguranța unei societăți deschise și, educați În spirit paternalist și autohtonist, priveau cu neîncredere spre modelul occidental. Lupta pentru putere a căpătat accente dramatice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ușor avantaj al lui Iliescu. El pierduse Însă categoriile dinamice ale electoratului. Pentru el și pentru partidul său au votat În mai mare măsură oamenii vârstnici decât cei tineri, țăranii mai mult decât orășenii și persoanele cu un nivel cultural modest. Dimpotrivă, Emil Constantinescu și Convenția au beneficiat În primul rând de voturile oamenilor tineri, ale orășenilor și ale intelectualilor. Partidul lui Roman se afla cam Între cele două extreme. Această dispunere se văzuse și la alegerile locale (desfășurate cu câteva
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În vechiul stil comunist, cu produse nerentabile, care, În loc să vitalizeze piața, se adunau În stocuri. În agricultură nu s-a făcut nici un fel de privatizare. Investițiile de capital occidental, În oarecare creștere, s-au menținut totuși la un nivel foarte modest. Occidentul Își pierduse Încrederea În România, iar Încrederea este ceva care se pierde ușor, dar se recapătă foarte greu. Din fericire, s-a dezvoltat, În mod independent, un sector privat, Însă În condițiile unei legislații complicate și puțin stimulante. Trebuia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și a mediatizării nu e nimeni altul decât Adrian Năstase. Nu poate să justifice sume considerabile. A Încercat să o facă, invocând consistenta, dar improbabila moștenire primită de la o rudă — „mătușa Tamara“, despre care s-a aflat că trăia foarte modest Într-un mic apartament de bloc. Mătușa Tamara a devenit astfel post-mortem un personaj pitoresc al folclorului politic românesc, ceea ce l-a ridiculizat pe Năstase, lucru Încă și mai grav pentru un om politic decât eventuala Încălcare a legii. A
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
absența autostrăzilor), ca și imaginea cam tulbure a țării În primii ani după 1989 au frânat activitățile turistice. La acest capitol, Bulgaria depășește net România, și Ungaria În și mai mare măsură, deși dispune de un potențial turistic mult mai modest. Se așteaptă, așadar, ziua când România va reuși să atragă un număr semnificativ de vizitatori străini. România străbate nu numai o perioadă de dificultăți economice, dar și o criză de adaptare, o criză morală. Lipsa de Încredere a devenit cronică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
n-a avut nici cea mai mică idee de ecologie (programul său de industrializare cu orice preț fiind, prin excelență, antiecologic), așa Încât exploatările miniere și industria n-au ținut seama de nici un fel de norme de acest gen. Cu prea modeste Îmbunătățiri, lucrurile au continuat În aceeași direcție (cu complicitatea chiar a unor Întreprinzători străini; de ce ar cheltui ei dacă românii Înșiși nu prea se sinchisesc?). Un incident puternic mediatizat (departe Însă de a fi fost singurul) s-a petrecut la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din epocă. Evident, Franța ocupă, la distanță, primul loc, Germania al doilea, apropiindu-se de Franța În domeniul poeziei, Rusia al treilea, datorită mai ales marilor ei romancieri. Literatura de expresie engleză (britanică și americană) se află Într-o poziție modestă. În ce privește traducerile editate În volum, cu excepția lui Shakespeare, literatura engleză strălucește mai curând prin absență. Unii români Îl citeau pe Dickens În franceză sau germană (mai rar În original), dar În românește până la Primul Război Mondial i se traduc doar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Într-o bună parte a fostului Imperiu Sovietic, din România până În Asia Centrală. Dezmembrat piesă cu piesă de ruși, Imperiul Otoman pare pe cale de a reînvia și de a-și lua revanșa. Restaurare, desigur, iluzorie; dar faptul că Turcia, o țară modest dezvoltată potrivit normelor occidentale, reușește performanța unei prezențe economice semnificative Într-o țară ca România (sensibil mai evoluată decât Turcia Înainte de comunism) dovedește Încă o dată ce a Însemnat comunismul și cât au pierdut țările care au mers pe calea economiei de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
veacul anterior). Și nu este dat de oricine acest document, ci de cel care domnea pe atunci În țara Românească. Inevitabilul Vlad țepeș! Capitala României intră În istorie sub semnul lui Dracula! țepeș avea acolo o „cetate“, probabil o reședință destul de modestă fortificată cu bârne și pământ. După el, domnitorii au ezitat Între Târgoviște și București, Bucureștiul impunându-se definitiv drept Capitală unică pe la mijlocul veacului al XVII-lea. <endnote id="1"/> Numele are În românește o rezonanță agreabilă. Este Înrudit cu „bucurie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
chiar plată. De o parte și de alta a văii Dâmboviței, terenul se Înalță, ceva mai mult pe malul drept, unde se succedă câteva dealuri, mai bine zis coline, cu altitudinea, față de firul apei, de 15-20 de metri. Pe aceste modeste Înălțimi, deasupra Dâmboviței, s-au construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
locuiau la nivelul pământului; ieșeau din casă direct În curte sau grădină. Bucureștiul a fost, și așa a rămas timp de secole, un mare sat sau un conglomerat de sate. Nenumărate biserici, chiar cele mai mari dintre ele de dimensiuni modeste, și câteva palate ale domnitorilor sau boierilor (le spunem „palate“, dar nu erau În fond decât case mai mari și mai cu grijă construite, departe de monumentalitatea palatelor apusene) dădeau relief unei aglomerații de tip rural. Orașele occidentale au Început
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]