9,012 matches
-
cu arhiereu moldovean în frunte, preoții să fie crescuți în limba moldovenească și toate slujbele bisericești să se facă în această limbă; moldovenii să nu mai fie duși la oaste în afara Basarabiei ci să se pregătească pe loc în limba moldovenească; să fie oprite colonizările de străini în Basarabia și să se distribuie loturi de pământ țăranilor plugari care nu aveau deloc sau dețineau pământ insuficient. Tot acum s-au intreprins și unele acțiuni de organizare a românilor basarabeni aflați în
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
erau de esență națională. Acest „Comitet” se afla instalat în „Palatul Libertății” (fostul palat al guvernatorului rus), și a devenit, treptat, cel mai dificil adversar al luptei naționale a românilor din Basarabia. Opoziția acestuia a fost învinsă pe măsură ce Partidul National Moldovenesc a cucerit noi adepți și împreună cu comitetul militarilor, au creat și dezvoltat în toată Basarabia, cohorte moldovenești. Pe acest fond s-a format Partidul Progresist în frunte cu căpitanul Emanuel Catelli și sublocotenentul Nicolae Ciornei. Programul acestui partid era aproape
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
și a devenit, treptat, cel mai dificil adversar al luptei naționale a românilor din Basarabia. Opoziția acestuia a fost învinsă pe măsură ce Partidul National Moldovenesc a cucerit noi adepți și împreună cu comitetul militarilor, au creat și dezvoltat în toată Basarabia, cohorte moldovenești. Pe acest fond s-a format Partidul Progresist în frunte cu căpitanul Emanuel Catelli și sublocotenentul Nicolae Ciornei. Programul acestui partid era aproape identic cu cel al Partidului National Moldovenesc. În zilele de 6 și 7 aprilie 1917, au avut
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
comitetul militarilor, au creat și dezvoltat în toată Basarabia, cohorte moldovenești. Pe acest fond s-a format Partidul Progresist în frunte cu căpitanul Emanuel Catelli și sublocotenentul Nicolae Ciornei. Programul acestui partid era aproape identic cu cel al Partidului National Moldovenesc. În zilele de 6 și 7 aprilie 1917, au avut loc lucrările congresului Uniunii Cooperativelor din Basarabia, care a preluat programul P.N. Moldovenesc. Rezoluția adoptată la acest congres se referea la necesitatea de a alege un corp legislativ, pe care
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Emanuel Catelli și sublocotenentul Nicolae Ciornei. Programul acestui partid era aproape identic cu cel al Partidului National Moldovenesc. În zilele de 6 și 7 aprilie 1917, au avut loc lucrările congresului Uniunii Cooperativelor din Basarabia, care a preluat programul P.N. Moldovenesc. Rezoluția adoptată la acest congres se referea la necesitatea de a alege un corp legislativ, pe care-l numea Divan al Țării și tot prin acest congres se cerea crearea unei armate naționale teritoriale care să apere Basarabia. La 11
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
și tot prin acest congres se cerea crearea unei armate naționale teritoriale care să apere Basarabia. La 11 aprilie 1917, la Bolgrad a avut loc o mare adunare a românilor care au adoptat o hotărâre asemănătoare cu programul Partidului National Moldovenesc. Lucrările acestei adunări au fost conduse de Ion Pelivan iar în încheiere au fost aleși reprezentanții pentru comitetul central moldovenesc de la Chișinău (protoiereul Ioan Andronic, profesorul Ștefan Ciobanu F.H. Munjin, C.C. Grigorescu și subofițerul D.C. Lungu) 30. Dacă la 18
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
la Bolgrad a avut loc o mare adunare a românilor care au adoptat o hotărâre asemănătoare cu programul Partidului National Moldovenesc. Lucrările acestei adunări au fost conduse de Ion Pelivan iar în încheiere au fost aleși reprezentanții pentru comitetul central moldovenesc de la Chișinău (protoiereul Ioan Andronic, profesorul Ștefan Ciobanu F.H. Munjin, C.C. Grigorescu și subofițerul D.C. Lungu) 30. Dacă la 18 aprilie 1917, a avut loc adunarea preoților basarabeni la Chișinău, Comitetul provizoriu al P.N. Moldovenesc a adresat un apel care
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
aleși reprezentanții pentru comitetul central moldovenesc de la Chișinău (protoiereul Ioan Andronic, profesorul Ștefan Ciobanu F.H. Munjin, C.C. Grigorescu și subofițerul D.C. Lungu) 30. Dacă la 18 aprilie 1917, a avut loc adunarea preoților basarabeni la Chișinău, Comitetul provizoriu al P.N. Moldovenesc a adresat un apel care sublinia rolul preoțimii românești din Basarabia în organizarea și conducerea luptei naționale a românilor de aici și că întreaga activitatea trebuia să fie coordonată de către P.N. Moldovenesc, care trebuia să adune la un loc toată
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
preoților basarabeni la Chișinău, Comitetul provizoriu al P.N. Moldovenesc a adresat un apel care sublinia rolul preoțimii românești din Basarabia în organizarea și conducerea luptei naționale a românilor de aici și că întreaga activitatea trebuia să fie coordonată de către P.N. Moldovenesc, care trebuia să adune la un loc toată suflarea moldovenească din Basarabia. Problema învățământului, a școlii și a scrierii cu grafie latină a constituit una din problemele deosebit de acute ale românilor din Basarabia. Petre Gore este cel care a pus
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
adresat un apel care sublinia rolul preoțimii românești din Basarabia în organizarea și conducerea luptei naționale a românilor de aici și că întreaga activitatea trebuia să fie coordonată de către P.N. Moldovenesc, care trebuia să adune la un loc toată suflarea moldovenească din Basarabia. Problema învățământului, a școlii și a scrierii cu grafie latină a constituit una din problemele deosebit de acute ale românilor din Basarabia. Petre Gore este cel care a pus această problemă în discuție în cadrul zemstvei guberniale, acesta reușind să
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
în cadrul acestui congres au luat cuvântul și reprezentanți ai militarilor basarabeni din armatele a VII-a , a XI-a, a IX-a rusă dar și reprezentanți ai flotei ruse. La 14 mai 1917, la Odessa, s-a construit „Comitetul executiv moldovenesc”, reprezentând ofițerii și soldații români din Odessa, Kerson, Nicolaev și din alte garnizoane 31. Acest comitet s-a declarat pentru apărarea intereselor naționale, menținerea disciplinei, autonomiei, păstrarea libertăților, constituirea de companii moldovenești. Între 21-23 mai 1917 s-a desfășurat la
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
1917, la Odessa, s-a construit „Comitetul executiv moldovenesc”, reprezentând ofițerii și soldații români din Odessa, Kerson, Nicolaev și din alte garnizoane 31. Acest comitet s-a declarat pentru apărarea intereselor naționale, menținerea disciplinei, autonomiei, păstrarea libertăților, constituirea de companii moldovenești. Între 21-23 mai 1917 s-a desfășurat la Chișinău un congres al țărănimii organizat de guvernul rus. Prin reprezentanții săi trimiși din Petrograd, guvernul rus a reușit să obțină majoritatea ne-română a participanților, cu toate că populația rurală majoritară era românească
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
rus. Prin reprezentanții săi trimiși din Petrograd, guvernul rus a reușit să obțină majoritatea ne-română a participanților, cu toate că populația rurală majoritară era românească. Evident scopul rușilor consta în adoptarea hotărârilor dorite de Petrograd. Referitor la acest aspect, ziarul „Cuvânt moldovenesc” consemna: „Noi moldovenii, care suntem în număr de doua milioane în Basarabia, am avut la acel congres mai putini delegați decât rușii, bulgarii și nemții care luați la un loc, de abia ajung la o jumătate de milion”32. Guvernul
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
a votat această problemă, rușii au recunoscut numai autonomia politică, nu și pe cea teritorială. La 14 mai 1917, adunarea deputaților soldați și ofițeri din garnizoanele Odessa, Cherson si Nicolaev, ținută la Odessa în casa Comitetului împlinitor al Partidului național moldovenesc de pe Ulița Bazarnaia nr. 37, înființează un comitet anume pentru: Aceeași adunare alcătuiește la 19 mai, un comitet de 12 persoane, care își pune ca țel întocmirea de ‹roti› (companii) naționale moldovenești”33. Mai târziu, în septembrie 1917, comitetul central
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Odessa în casa Comitetului împlinitor al Partidului național moldovenesc de pe Ulița Bazarnaia nr. 37, înființează un comitet anume pentru: Aceeași adunare alcătuiește la 19 mai, un comitet de 12 persoane, care își pune ca țel întocmirea de ‹roti› (companii) naționale moldovenești”33. Mai târziu, în septembrie 1917, comitetul central al ofițerilor și soldaților moldoveni a hotărât să editeze o gazetă intitulată „Soldatul român” și a încredințat redactarea gazetei lui Iorgu Tudor. După ce s-a proclamat autonomia Basarabiei în cadrul Congresului Ostășesc întrunit
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
grupare democratica de la publicația „Basarabia” și îndeosebi: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Pan Erhan, D. Ciugureanu, Ștefan Ciobanu și alții mai tineri, ca: Vasile Barca, Gheorghe Pantea, Aurel Crihan ș.a. La 15 decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat oficial Republica Democratică Moldovenească. Președinte a fost ales Ion Inculeț iar puterea executivă s-a atribuit unui Sfat (Consiliu) al Directorilor avându-l în frunte pe Pan Erhan. Acesta a fost repede recunoscut de guvernul de la Petrograd. Misiunea acestui Consiliu era deosebit de grea, căci
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Partea sovietică încheia această notă prin următoarea formulă:”vom lua în asemenea caz măsurile militare cele mai energice”37. În acel timp în Basarabia evenimentele se precipitau vertiginos; se cereau soluții grabnice, tocmai de aceea s-a format „un bloc moldovenesc” care a pregătit unirea Basarabiei cu România. Cu toate acestea dezordinea, jafurile, conflictele sporeau tot mai amenințător. Pe teritoriul dintre Prut și Nistru s-au creat din civili eterocliți și soldați, forțe militare bolșevice, conduse de Kotovski, Levinsion și Pespa
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
de forțele bolșevice care au împiedicat batalionul de militari ardeleni să-și continue drumul, mulți soldați ardeleni fiind dezarmați și batjocoriți. Fără apărare Basarabia cădea pradă anarhiei 38. În acest context cei mai activi membri ai Sfatului Țării, formând „blocul moldovenesc”, au trimis o delegație la Iași, ca să ceară ajutorul armatei române, pentru restabilirea ordinii și apărarea vieții cetățenilor. Guvernul român a decis să trimită peste Prut două divizii de infanterie și două de cavalerie. În manifestul semnat de generalul Prezan
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
civilă a primit cu bucurie armata română condusă de generalul Ernest Broșteanu. Interesantă este în acest context, declarația unui profesor universitar rus și anume: „nu avem ce căuta aici în pământul Basarabiei. Pământul Basarabiei nu este pământ rusesc, este pământ moldovenesc din moși-strămoși. Noi avem pământ destul în Rusia. Nu avem brate destule să-l lucrăm. Nu ne trebuie pământ străin. Să ne ducem la noi acasă și să lăsam pe moldoveni să-și stăpânească în pace pământul lor strămoșesc”. Divizia
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Nimeni nu se va găsi printre aliați, care să nu sprijine acest început al înfăptuirii României Mari”. Nu se putea un răspuns mai favorabil și mai dătător de speranțe. La 27 martie / 9 aprilie 1918, Sfatul Țării din Republica Democratică Moldovenească a votat istorica declarație de Unire: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut și Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
României Mari”. Nu se putea un răspuns mai favorabil și mai dătător de speranțe. La 27 martie / 9 aprilie 1918, Sfatul Țării din Republica Democratică Moldovenească a votat istorica declarație de Unire: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut și Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din timpul vechii Moldove, în puterea dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
al instaurării unui nou regim politic în România. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, mai precis în anul 1943, un grup de activiști ilegaliști comuniști aruncă în aer depozitul de muniție de la depoul CFR dintr-un mic oraș moldovenesc. Conducătorul grupului, Pavel Golea (Traian Stănescu), este rănit la braț de o schijă și trebuie să fie dus de urgență la un medic care să-i trateze rana. Activiștii comuniști reușesc să se strecoare prin barajul militar româno-german, refugiindu-se
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și pilaștri, amintind panourile din bisericile occidentale. Deasupra pridvorului, este amenajat cafasul, susținut de doi piloni masivi. În pereții groși, în partea de vest, în apropierea intrării, sunt mici orificii, probabil
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
așeze ieftin și potrivit cu deprinderile oamenilor din aceste ținuturi”. Totodată, românii care se refugiaseră peste Prut de frica „robiei moscălești”, au început treptat să se întoarcă la vetrele lor după ce autoritățile au promis că vor respecta vechile datini și obiceiuri moldovenești. De asemenea, în ținut au fost atrași nobili și ofițeri ruși, cărora li s‐au acordat moșii întinse. Astfel, contele Bekendorf și contele Kankrin au primit câte 28 mii desetine de pământ, contele Nesselrode și generalul Sabaneev câte 10 mii
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
cu timpul și în regiunile centrale ale Basarabiei. Așezarea ucrainenilor în Basarabia a fost stimulată de înlesnirile acordate noilor sosiți în gubernie. Însă, țăranii din Galiția și Podolia, ca urmare a persecuțiilor religioase și a iobăgiei, se așezau în satele moldovenești, în special în cele din ținutul Hotinului, încă de la începutul secolului al XVIII-lea. După 1812, ucrainienii veneau datorită deschiderii fostei granițe a Nistrului. Mai târziu, ucrainenii au venit ca lucrători agricoli, meseriași, funcționari, militari, preoți. Primul recensământ rusesc (1817
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]