8,622 matches
-
Vlad Vodă Draculea, român, 2013 și partea a II-a, Vlad Țepeș, român, 2014). De asemenea, Ion Muscalu a redactat și publicat mai multe monografii, printre care: Monografia Mănăstirii Bujoreni (2007), Monografia comunei Scânteia (2010), Monografia comunei Scobinti (2011) și Monografia comunei Rediu (Rediu lui Tătar), 2012. Dar iată cum prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
arhivist botoșănean Ștefan Cervatiuc. Alte documente, la fel de importante, au fost consultate de Constantin Gologan în filialele Arhivelor Statului din Botoșani și Iași. Utilă pentru subiectul abordat s-a dovedit a fi (mai ales pentru veacul al XIX-lea) și prima monografie a Cordărenilor, apărută la Dorohoi în 1912, avându-l ca autor pe preotul paroh din sat, D. I. Grigorescu. Așezarea de pe Ibăneasa mai are o monografie, apărută în 1942 și scrisă de învățătorul Teofan C. Dumitriu (precizăm că nu am avut
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
abordat s-a dovedit a fi (mai ales pentru veacul al XIX-lea) și prima monografie a Cordărenilor, apărută la Dorohoi în 1912, avându-l ca autor pe preotul paroh din sat, D. I. Grigorescu. Așezarea de pe Ibăneasa mai are o monografie, apărută în 1942 și scrisă de învățătorul Teofan C. Dumitriu (precizăm că nu am avut încă posibilitatea consultării acesteia). În vechime, localitatea era așezată într-o „regiune de păduri de stejar” numită Dumbrava Înaltă . Până la jumătatea secolului al XVIII-lea
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
învecinată cu așezări foarte vechi, precum Vorniceni, Havârna, Ș(i)poteni, Corlăteni și Vlădeni. Articolul de față, născut din interesul afectiv pe care îl purtăm pentru locurile natale, se vrea a fi o primă contribuție, exclusiv științifică, la o proiectată monografie a Cordărenilor. Acest articol nu face decât o radiografie sumară a numeroșilor stăpâni care s-au perindat, din veacul al XV-lea până în preajma secolului al XX-lea, pe la Cordăreni, încercându-se reconstituirea cât mai exactă a filiațiilor, dar și
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
și zapise, vol. II2, Iași, 1910. Idem, Surete și izvoade, vol. XII, Iași, 1924; vol. XIV, Huși, 1925; vol. XXIV, Iași, 1930. Ștefan S. Gorovei, Note de antroponimie medievală, în „Arhiva Genealogică”, IV (IX) 1997, 1-2, p. 55-57. D. I. Grigorescu, Monografia satelor care compun parohia Cordăreni din comuna Dumeni, plasa Centru, județul Dorohoi, Dorohoi, 1912. Nicolae Iorga, Istoria industriilor la români, București, 1927. Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova (secolele XIV-XVII), București, 1971. Constantin Turcu, Un
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
acest context el a avut rolul de Director de Studii în cadrul ICR (Institutul de Cercetare Culturală). De asemena a ținut prelegeri și pe tema studiului sufismului în vestul Europei la în 1966. Acestea au fost publicate ulterior sub forma unei monografii intitulate " Probleme speciale în studiul ideilor sufiste." Langton House din Langton Green a devenit loc de întâlnire și discuții pentru poeți, filosofi și oameni de stat din întreaga lume, făcând parte din scena literară de la acea vreme. ICR organiza întâlniri
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
nonsensului. Parte din această abordare a fost și rolul său ca Director de Studii la ICR. A susținut de asemena prelegeri pe tema studului sufismului în Occident la Universitatea din Sussex în 1966. Aceasta a fost publicată mai apoi ca monografie cu titlul Probleme special în studiul ideilor sufite. Shah a explicat mai apoi că activitățile sufite se împart în trei componente sau departamente diferire: ”studii "în" Sufism”, ”studii "despre" Sufism” și ”studii "pentru" Sufism”. Studiile "pentru" sufism aveau ca obiectiv
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
Ed. Didactica) Dicționarul Artiștilor Plastici Români Contemporani (Ed. Meridiane 1976) Șase decenii de plastică românească militantă (Ed. Dacia) Însemnări din Maramureș și Satu Mare - Beke Gyorgy (Ed. Kriterion, 1983) Erdely Magyar Muveszet a XX Szazadban - Banner Zoltan (Kepzomuveszeti Kiado - Budapest 1990) Monografia județului Maramureș (1970) Revista “Arta Plastică” România Ziarele “Het”, “Utunk”, “România Liberă”, “Uj Magyarorszag” Premiu la Expoziția organizată cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului - Viena, Austria (1961) Medalia Meritul Cultural cl. I Ordinul Meritul Cultural cl. III Muzeul de artă
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
importante pentru dezvoltarea durabilă a oricărei țări. Studiul caractericticelor climatice și a sensibilității climatice al anumitor zone a fost direcția principală de cercetare a Profesorului Mihai Coșcodan. A reușit să publice peste 100 de lucrări științifice, printer care și trei monografii. Aceste studii au un impact enorm la determinarea resurselor naturale ale Republicii Moldova. Începând cu anul 1970 urmează o activitate prodigioasă în diverse funcții didactice și manageriale: șef Catedra Geografie Generală și Cartografie (1970-1977); decan, Facultatea de Geografie (1977-1987); rector al
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
Lupaș invocă o tradiție locală și afirmă că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era cunoscut sub numele de Colibari „și nici nu i se putea zice sat, căci consta numai din niște colibe risipite pe coastele dealurilor”. Autorii monografiei „Săliștea Sibiului, străveche vatră românească” infirmă acest fapt, accentuând că denumirile Nogfalu, Magna Villa Valachikalis și Grosdorf sunt inspirate tocmai de dimensiunile mari ale așezării și că, mai degrabă, „Colibari” s-ar referi doar la o anumită parte a așezării
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
Sibiului, străveche vatră românească” infirmă acest fapt, accentuând că denumirile Nogfalu, Magna Villa Valachikalis și Grosdorf sunt inspirate tocmai de dimensiunile mari ale așezării și că, mai degrabă, „Colibari” s-ar referi doar la o anumită parte a așezării. Aceeași monografie consemnează și dezvoltarea accentuată pe care Săliștea a cunoscut-o în perioada 1700-1820, în cei 120 de ani numărul familiilor crescând de la 292 la 1085. Lista monumentelor istorice din 2010 și monografia Săliștei consemnează 1742 ca an al construirii Bisericii
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
doar la o anumită parte a așezării. Aceeași monografie consemnează și dezvoltarea accentuată pe care Săliștea a cunoscut-o în perioada 1700-1820, în cei 120 de ani numărul familiilor crescând de la 292 la 1085. Lista monumentelor istorice din 2010 și monografia Săliștei consemnează 1742 ca an al construirii Bisericii din Grui. Ioan Mețiu avansează însă ipoteza conform căreia lăcașul ar fi fost ridicat între 1700-1742, iar această construcție din cărămidă și piatră a fost precedată de o altă biserică, ridicată pe
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
de înger, cât și în scene care descriu patru evenimente importante, care individualizează istoria sa: la naștere, predicând în Iordan, la tăierea capului și la înhumare. De asemenea, în pronaosul bisericii se mai află pictați alți doisprezece Sfinți Ioan. În Monografia Săliștei se consemnează că Biserica din Grui ar fi fost ctitorită după ce Biserica de la Vale le-a fost luată ortodocșilor de către uniți în secolul al XVIII-lea. Existențele celor două biserici se leagă și mai târziu. De pildă, istoria consemnează
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
Boboteaza din 1757 împiedică pe cei din altă lege ca să umble cu crucea. Magistratul din Sibiu trimite armata ca să ia din nou bisericile pe seama uniților și sunt arestați câte opt capi ai mișcării, iar printre ei se numără Dumitru Șteflea. (Monografia Săliștei, p. 112). S-a declanșat mai apoi „revoluția fără sânge” a călugărului Sofronie de la Cioara, ajutat în mare măsură de preotul din Săliște. Biserica din Grui și cea de pe Vale sunt pomenite din nou în 1761: armata imperială a
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
ori cu trăsura și se va fi întors așijderi, de astă dată diacon, drept care, cunoscându-i obiceiul, va fi încheiat sărbătoarea în petrecere cu băutură.”" Iconomul Neculai Dărângă, preot paroh între anii 1908-1944, este autorul primei (și până acum singurei) monografii a localității, "Monografia comunei Târgu-Frumos" (Tipografia Națională I. S. Ionescu & M. M. Bogdan, Iași, 1916). El a amenajat un mic muzeu într-una din odăile casei parohiale, salvând astfel de la dispariție mai multe obiecte vechi existente în biserică. Printr-un
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
și se va fi întors așijderi, de astă dată diacon, drept care, cunoscându-i obiceiul, va fi încheiat sărbătoarea în petrecere cu băutură.”" Iconomul Neculai Dărângă, preot paroh între anii 1908-1944, este autorul primei (și până acum singurei) monografii a localității, "Monografia comunei Târgu-Frumos" (Tipografia Națională I. S. Ionescu & M. M. Bogdan, Iași, 1916). El a amenajat un mic muzeu într-una din odăile casei parohiale, salvând astfel de la dispariție mai multe obiecte vechi existente în biserică. Printr-un proces-verbal încheiat la
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
Casacu Emil, Holoban Mihai, Ciaca Pompei și Ceaca Ioan ne dovedește faptul că biserica construită un pic după anul 1900 nu a fost prima biserică din sat, aceasta fiind precedată de o altă biserică, probabil tot din lemn. De altfel monografia comitatului Solnoc-Dăbâca, scrisă la începutul secolului (1900-1905), pomenește în această localitate o biserică de lemn construită în anul 1765. Fără a putea spune dacă la ridicarea bisericii ce face subiectul prezentului articol au fost folosite lemne din vechea biserică, știm
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
1994 Gheorghe Baciu este secretar științific al Secției Științe Medicale ale Academiei de Științe din Moldova. Din 2003 Gheorghe Baciu este membru al Academiei Balcanice de Medicină Legală, autor a crica 500 de lucrări, inclusiv: 25 de cărți, manuale, cursuri, monografii și 12 invenții. În 2009 G. Baciu publică lucrarea autobiogrfică „O viață de zbucium”, care a fost prezentată la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Bălți (fosta Școală feroviară nr. 5). Peste doi ani, în 2011 apare și cartea „Orașul Bălți
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
cititorii află că slujba guvernamentală a lui Mycroft este cu mult mai importantă decât o descrisese Holmes în "Traducătorul de greacă". Holmes chiar spune că fratele său "este" uneori Guvernul britanic. În această povestire se precizează că Holmes scrie "o monografie cu privire la moteturile polifonice ale lui Lassus", care este "descrisă de experți ca fiind ultima analiză a acestui subiect". Conan Doyle introduce acest detaliu, aproape irelevant în cadrul povestirii, într-un efort aparent de a-i conferi personajului său o imagine de
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
doar un mic fragment de pictură în partea de apus a altarului, deasupra proscomidiarului, reprezentând chipul unui sfânt. În 1717, potrivit unei tradiții, biserica a fost distrusă de tătari și “refăcută abia după un sfert de veac” - scrie Kádár în monografia sa. Informația este aproximativă, întrucât biserica nu era refăcută nici în 1754, an în care protopopul Gabor din Ocna Dejului, înzestrează pe doi vădeni, cu o scrisoare adresată “pravoslavnicilor creștini” din protopopiat, care sunt rugați să-i ajute pe “săracii
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Artă "Ion Ionescu-Quintus" din Ploiești. Această expoziție a fost prezentată și la primăria din Păcureți în ziua de 1 iulie 2013. Școalei gimnaziale din Păcureți i-a fost atribuit numele "Andrei Nicolescu-Păcureți" în iulie 2013. Andrei Nicolescu-Păcureți este autorul cărții "Monografia istorică, economică, culturală și socială a comunei Păcureți din Județul Prahova ". Această carte a fost editată în urma obținerii premiului Kalinderu al Academiei Române în 1908, din comisia de atribuire a premiului făcând parte Grigore Tocilescu, Alexandru D. Xenopol și C. Erbiceanu
Andrei Nicolescu-Păcureți () [Corola-website/Science/325571_a_326900]
-
Mizil - d. 1998) a fost o juristă română, specialistă în dreptul proprietății intelectuale. Ea a fost numită în anul 1945 ca judecător, făcând parte din prima generație de femei judecător din România. A fost fiica colonelului Gheorghe Eminescu (1895-1988), autorul unei monografii a împăratului Napoleon Bonaparte. A urmat studii liceale la Brăila și apoi cursurile Facultății de Drept din București (1939-1943). După absolvirea facultății, a lucrat ca avocat stagiar la Baroul Ilfov (1943-1945), apoi, prin decretul regal din 17 februarie 1945, la
Yolanda Eminescu () [Corola-website/Science/325585_a_326914]
-
Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece. În 2009 comuna Vama a sărbătorit 600 de ani de atestare documentară. În monografia ,600 de ani de istorie a satului Vama<nowiki>"</nowiki>, profesorul Ion Cernat, a redat atât părțile pozitive, cât și cele negative. Ion Cernat, născut in anul 1942, in comuna Filipeni, județul Bacău a început prin publicarea de poezie și
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]