10,211 matches
-
procesiune eternă și care au fost trimise hurducăindu-se ca să se încline și să-și lase astfel conținutul înghițit de gura cuptoarelor, imperturbabile și nesățioase, emblemă neagră a lăcomiei, și a dumnezeilor acestei munci (600)". Pasajul putea fi îmbunătățit ca narațiune dacă s-ar fi terminat mai repede și ar fi fost mult mai ambiguu cu "nesățioasele", la fel cum Norris în Bruta ar fi putut beneficia de aceeași acțiune. Atunci concluzia ar fi sunat: "O luptă sinistră, nici un semn nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lor le revine responsabilitatea de a interpreta" (n. pag.). Spre exemplu, Cecile Husle Matschat, o scriitoare renumită din domeniul florei și al grădinăritului, a scris Suwannee River: Strange Green Land (Râul Suwannee: Un tărâm verde neexplorat, n. trad.). Într-o narațiune scrisă la persoana a treia, prin vocea personajului numit "D-na plantelor" Matschat consemnează viața pe care a dus-o cât a locuit printre locuitorii de pe malul râului și din Mlaștina Okefenokee. Într-o asemenea dimineață de primăvară două persoane
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jumătate sentimental, pe jumătate comercial, ce a creat sau a umflat semizei comici din trecutul regăsit, documentarea continuă a expropriaților din America - stă drept mărturie a extraordinarei autocercetări naționale" (On Native Grounds - Pe pământuri natale, n. trad. 486). Într-adevăr, narațiunea despre râul Suwannee a lui Cecile Matschat reprezintă probabil genul de lucrare pe care Kazin îl caracteriza drept "noul folclor pe jumătate sentimental, pe jumătate comercial, ce a creat sau a umflat semizei comici din trecutul regăsit". Bineînțeles, nu tot
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lucrare jurnalistică de după cel de-al Doilea Război Mondial (Poetics and Politics - Poetică și politică, n. trad. 92). Ceea ce lipsește aproape în întregime din această carte este recunoașterea subiectivității autorului. După cum mai spunea Frus, "este exemplul perfect al efectului luării narațiunii obiective estetizate drept model" (92). În același timp este și un exemplu de ceea ce Dwight Macdonald numea "naturalism denaturat", caracteristic jurnalismului literar practicat de ziarul New Yorker, și suferă de o "deficiență morală" din cauza detașării "clinice" ("Hiroshima" lui Hersey 308
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ipotetică extremă la un capăt și o obiectivizare ipotetică extremă la celălalt. Subiectivitatea se reflectă, spre exemplu, în minunatele metafore ce descriu valorile morale, pe care subiectivitatea lui Hersey este obligată să le facă - "conștiința sa schimbătoare" - pentru a încadra narațiunea în context. Într-un exemplu Hersey spunea: "iar acum fiecare știe că în drama supraviețuirii a trăit mai mult de zece vieți și că a văzut moartea de mai multe ori decât ar fi crezut vreodată că o va vedea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
moartea de mai multe ori decât ar fi crezut vreodată că o va vedea" (2, subliniere adăugată). Totuși mai târziu, simpla recunoaștere a faptului că nu poate ști toate lucrurile ce țin de scriitura sa - pe care Frus o numește "narațiune obiectivă estetizată" - îi conferă esteticii sale o subiectivitate pe care nu o poate nega: Ar fi imposibil să afli ce orori au rămas întipărite în mințile copiilor ce au supraviețuit" (90). Hersey recunoaște limitările propriei sale subiectivități. Întrebarea principală nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dezvăluit atitudinea ambivalentă față de jurnalism în/prin jurnalismul său literar. Dar mai întâi ar trebui precizat faptul că, spre deosebire de portretul social ce abordează teme variate - greu de împărțit pe subiecte - alte genuri de actualitate, delimitate mai clar, cum ar fi narațiunile din domeniul sportului sau al criminalității aveau succes în continuare. Într-un fel, acestea au contribuit la continuitatea genului, deși se aflau, în opinia lui Kerrane și a lui Yagoda, "de cealaltă parte a baricadei narative" (97). Doi reporteri sportivi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
97). Doi reporteri sportivi renumiți ce au practicat jurnalismul literar sunt Jimmy Cannon și W. C. Heinz (Keranne and Yagoda, 115, 461). Printre reporterii renumiți ce au scris despre criminalitate se numără John Bartlow Martin, care a publicat în mod frecvent narațiuni în revista True Detective în anii '40 și '50 ai secolului al XX-lea. În anul 1950 el a publicat Butcher's Dozen, o colecție de povestiri despre diferite infracțiuni, iar în 1953, Why Did They Kill? (De ce au ucis
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cuvinte, niște concluzii majore. Când adună asemenea probe, ea ne arată felul în care se simte sau "ce înseamnă să fiu eu" când confruntă probele, în acest caz, un fel de neîncredere în dovezile pe care le-a găsit. În narațiunea Some Dreamers of the Golden Dream ( Niște visători ai visului de aur, n. trad.), publicată inițial în revista Saturday Evening Post, Didion se oprește asupra promisiunii superficiale și a caracterului gotic al visului californian. Ea relatează procesul Lucillei Miller, acuzată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai discret. Frus îl condamnă pe Capote pentru că nu a folosit persoana întâi în lucrarea Cu sânge rece. Dar, după cum afirma Talese, gradul de implicare a autorului în cadrul jurnalismului literar este relativ: "Acesta îi permite scriitorului să se introducă în narațiune dacă dorește, și mulți scriitori doresc să o facă, sau să își asume rolul de observator detașat, cum fac alți scriitori, printre care mă număr și eu (vii)". Acestea fiind spuse, ar trebui amintit că, într-o eventuală comparație între
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
am pus centura de siguranță. Nu m-am sprijinit de spătar" (106). În această satiră post-imperialistă, Thompson rămâne băiatul cel rău al Americii, nu numai defecând în mod simbolic asupra valorilor tradiționale ale Americii, ci și aducând în discuție, în narațiunile sale scrise sub influența drogurilor, noțiunea însăși a ceea ce se consideră a fi starea de conștiință corectă (sobrietatea) atunci când scrii despre ce se întâmplă în jur. În ceea ce o privește pe Didion, centrul se schimbă mereu. Între timp, Capote nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
istoria jurnalismului literar a reușit să treacă neobservată de majoritatea criticilor. De fapt Talese, Capote, Didion și alții aparțin unei tradiții îndelungate și respectate, ce poate fi trasată sub diferite forme cel puțin până în tradiția vestică a lui Platon. Scopul narațiunilor scrise de ei și de alți practicanți mai vechi ai jurnalismului literar din această perioadă era de a-l umaniza prin introducerea elementului ce ne face umani, eul, fie că este vorba despre eul ascuns al lui Capote sau de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aici rezultă că atunci când avem de a face cu o mare cantitate de subiectivitate care încearcă să limiteze distanța ditre conștiință și lumea obiectivă, cu atât mai mult avem de a face cu o parte nedeterminată a acestei lumi. O narațiune care prezintă un portret al lumii imediate se opune prin însăși natura ei unei critici care să o epuizeze. În mod paradoxal, aceasta sugerează nu numai o concluzie în ceea ce privește forma, dar și o altă potențialitate, alte ambiții de a fi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
argumentează că noul jurnalism este în mod fundamental un exemplu de nouă ficțiune așa cum era în mod curent în anii '60 ai secolului al XX-lea. Ipoteza lui este că forma de expresie se angajează într-o structură generativă de narațiune care derivă din conștientul colectiv și care se impune asupra experienței ca singurul mod de a ajunge la sensurile lumii postmoderne (xi, 140). Al treilea tip de abordare critică în care materia genului a fost teoretizată de cercetările timpurii a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Ronald Weber din 1980, Literatura faptelor, care face un zig-zag peste granița dintre studiul literar, așa cum notează Connery (Discovering, 22), și cercetarea culturală, așa cum sugerez eu. Weber remarcă faptul că reflexivitatea subiectivă a autorului crește gradul de credibilitate al narațiunii în noul jurnalism. El citează ca exemplul Friendly Fire de C. D. B. Bryan (159, 164). Dar Weber plasează de asemenea noul jurnalism într-un context cultural notând dezbaterile în care mulți dintre jurnaliștii făcând parte din curent erau angajați, implicit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o formă de jurnalism mai obiectivă și mai responsabilă (223, 227). Incertitudinea asupra a ceea ce poate conține această formă de expresie apare și în alte articole din culegere, cum ar fi cel al lui Donald Pizer Documentary Narrative as Art (Narațiunea Documentară ca artă). Preferința terminologică a lui Pizer cu privire la formă apare din titlu și el discută diferența dintre Death of a President a lui William Manchester și In Cold Blood a lui Truman Capote. Pizer apreciază lucrarea lui Manchester ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
artă). Preferința terminologică a lui Pizer cu privire la formă apare din titlu și el discută diferența dintre Death of a President a lui William Manchester și In Cold Blood a lui Truman Capote. Pizer apreciază lucrarea lui Manchester ca fiind o narațiune predominant documentară, dar, într-un gest de ierarhizare critică, încoronează efortul lui Capote denumindu-l artă. În ultimă instanță argumentele lui Pizer reflectă granițele neclare ale formelor nonficționale asupra cărora până la 1960 s-au aplecat puțini cercetători. Pentru că astăzi antologia
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
notează, plecând de la un sondaj întreprins în ziare, că amestecul între tehnica ficțională și analiza jurnalistică de profunzime a devenit orice altceva decât un lucru obișnuit. Ceea ce constată el este, asemeni categorisirii lui Wolfe, faptul că articolele din ziare au "narațiune pe secvențe" și "dialoguri"(3). Dar Berner mai adaugă procesualizarea, punctul de vedere, drama, previziunea, metafora și ironia, printre altele la taxinomie. Așa cum notează Connery, poate că cea mai importantă contribuție a lui Berner a fost realizarea acestui sondaj în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
auctorială și de înțelegerea convențională a structurii retorice. Prima ar fi imersiunea în tematica subiectului (8-12), sau ceea ce Wolfe numea saturația repertorială, dar fără s-o includă în taxonomie. În opinia lui Sims, a doua caracteristică esre aceea că fiecare narațiune are o structură (12-15), care se aseamănă cu construcția "scene-by-scene" a lui Wolfe. A treia este faptul că astfel de narațiuni trebuie să fie formulate conform unei acurateți jurnalistice care să facă materialul credibil pentru cititor (15-16). A patra este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
repertorială, dar fără s-o includă în taxonomie. În opinia lui Sims, a doua caracteristică esre aceea că fiecare narațiune are o structură (12-15), care se aseamănă cu construcția "scene-by-scene" a lui Wolfe. A treia este faptul că astfel de narațiuni trebuie să fie formulate conform unei acurateți jurnalistice care să facă materialul credibil pentru cititor (15-16). A patra este faptul că asemenea narațiuni exprimă de obicei vocea individuală a jurnalistului, ceea ce le deosebește de formularea știrilor curente. În fapt, reporterul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
12-15), care se aseamănă cu construcția "scene-by-scene" a lui Wolfe. A treia este faptul că astfel de narațiuni trebuie să fie formulate conform unei acurateți jurnalistice care să facă materialul credibil pentru cititor (15-16). A patra este faptul că asemenea narațiuni exprimă de obicei vocea individuală a jurnalistului, ceea ce le deosebește de formularea știrilor curente. În fapt, reporterul poate fi prezent în cadrul narațiunii. A cincea este aceea că jurnalismul literar trebuie să demonstreze responsabilitate față de personajele narațiunii (18-21). Caracteristica finală este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
conform unei acurateți jurnalistice care să facă materialul credibil pentru cititor (15-16). A patra este faptul că asemenea narațiuni exprimă de obicei vocea individuală a jurnalistului, ceea ce le deosebește de formularea știrilor curente. În fapt, reporterul poate fi prezent în cadrul narațiunii. A cincea este aceea că jurnalismul literar trebuie să demonstreze responsabilitate față de personajele narațiunii (18-21). Caracteristica finală este aceea că asemenea narațiuni sunt pline cu simboluri și sensuri infratextuale (21-25). Barbara Lounsberry identifică patru caracterstici specifice ale formei, trei din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este faptul că asemenea narațiuni exprimă de obicei vocea individuală a jurnalistului, ceea ce le deosebește de formularea știrilor curente. În fapt, reporterul poate fi prezent în cadrul narațiunii. A cincea este aceea că jurnalismul literar trebuie să demonstreze responsabilitate față de personajele narațiunii (18-21). Caracteristica finală este aceea că asemenea narațiuni sunt pline cu simboluri și sensuri infratextuale (21-25). Barbara Lounsberry identifică patru caracterstici specifice ale formei, trei din ele derivând de la Wolfe și Sims. Caracteristicile derivate sunt documentarea asupra tematicii subiectului, cercetările
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vocea individuală a jurnalistului, ceea ce le deosebește de formularea știrilor curente. În fapt, reporterul poate fi prezent în cadrul narațiunii. A cincea este aceea că jurnalismul literar trebuie să demonstreze responsabilitate față de personajele narațiunii (18-21). Caracteristica finală este aceea că asemenea narațiuni sunt pline cu simboluri și sensuri infratextuale (21-25). Barbara Lounsberry identifică patru caracterstici specifice ale formei, trei din ele derivând de la Wolfe și Sims. Caracteristicile derivate sunt documentarea asupra tematicii subiectului, cercetările exhaustive și crearea de scene (xv). A patra
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
deghizate. La fel procedează și Lars Ole Sauerberg în Fact and Fiction - Faptele și Ficțiunea. Sauerberg adoptă un punct de vedere apropiat de cel al lui Hellmann atunci cînd scrie că jurnalismul literar/nonficțiunea rămân în chip fundamental forme de narațiune ficțională. Mai departe procedează la o înlăturare completă a granițelor dintre jurnalismul literar narativ și ficțiunea tradițională, discutând în același context lucrări care sunt considerate în chip tradițional ca aparținînd ficțiunii, așa cum este Texas de James Michener și altele considerate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]