9,631 matches
-
rece, tehnic, descompunerea cadavrului omenesc, În cele trei etape ale sale, până la reziduurile uscate. Cât despre reprezentarea contemporană a lui Dumnezeu, Sorin Gherguț ar fi desigur invidios (glumesc) pe următorul poem al lui Bruno scris de acesta În cadrul unuia dintre nenumăratele cursuri axate pe spiritualismul New Age, la modă În taberele de vacanță libertine născute din corola flower-power-ului american (despre modul de viață New Age aflați cu condescendență din roman): “Je bronze ma queue/(Poil à la queue!)/ A la piscine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
anxiolitice, de la Xanax la Tranxene, obsedat sexual și totuși patetic, materialist și totuși străbătut de Întrebari metafizice, Daniel 1 este un bărbat de inteligență peste medie, dar, cultural vorbind, vrea să-l reprezinte pe occidentalul mediu, așa cum apare el În nenumăratele statistici date publicității pentru cuantificarea unei epoci. Dintr-un punct de vedere plauzibil, deci, Posibilitatea unei insule este o metaficțiune. Dintr-un altul, Însa cel al intenției auctoriale romanul acesta este o monumentală reducere la absurd ca metodă de a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și palat, sau de alcov, acestea subsumabile agorafiliei și clustrofiliei. Nici literatură de casă nu mai putem avea, de cîtă vreme veșnicia de la sat a murit. Există, apoi, În Franța, literatura cadrelor, a uzinelor, dar aceasta, mutatis mutandis, știm de la nenumărate filme românești, oscilează și ea Între aceiași poli: agorafilie și claustrofilie: colegi de șantier și iubite de acasă. Rămîne apartamentul, ca locuință izolată a individului - și, În mod accesoriu a familiei. Apartamentul, Întotdeauna un spațiu individual decupat Într-unul colectiv
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mizeria umană și materială a maghernițelor și violența brută a Însemnelor occidentale ale societății de consum. Aici, spațiul Însuși este cinic, cinice sînt neoanele colorate ale orașului modern care ascund promiscuitatea a mii de kilomnetri pătrați de materie muribundă, de la nenumărați oameni anonimi - și cine e mai ubicuu și anonim decît chinezul? - la infinitatea unor locuri anonime. Gara din Shaghai, bunăoară, ca loc de Întîlnire Între două personaje, se dovedește a fi un non-loc: „Ne dăduserăm Întîlnire cu Li Qi În fața
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și o inteligență ireproșabile, autor de romane polițiste ironia soartei. Milo vine, conform Înțelegerii, să-i ceară mâna soției sale - și duelul Începe. Cititorul crede că a Început povestea, când de fapt Începuse doar filmul pe ecranul televizorului, pe care nenumărate interludii metaficționale Îl vor opri, punându-l În ramă, anticipându-l, desfăcându-l și disecându-l ca un fan criminal pe cadavrul idolului proaspăt ucis. Căci, dintru Început, suntem avertizați că avec la logique tout devient clair. Milo vine așadar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
închisoare. La presiunea opiniei publice și din rațiuni politice, ex-președintele României a revocat decretul, asumându-și în întregime greșeala. De ce au fost cetățenii stupefiați, unii chiar revoltați de grațierea „Luceafărului huilei”? Probabil și pentru că la televiziune s-au reluat de nenumărate ori scenele de violență ale mineriadelor, că exact înaintea promulgării decretului, prin emisiunile TV, s-au readus în memorie imaginile de coșmar din Piața Universității, dar și pentru că oamenii au evaluat consecințele grațierii. În mod eronat, ei aflaseră din mass-media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Facultatea de Medicină din București (1943-1946), pentru a absolvi, în 1951, Școala de Literatură „M. Eminescu”. Din anul 1953 lucrează la Uniunea Scriitorilor, al cărei director administrativ a fost vreme de un sfert de secol, făcându-și mulți prieteni și nenumărați dușmani. A fost, de asemenea, vicepreședinte și apoi director al Fondului Literar. Ca reprezentant al României în Consiliul Confederației Internaționale a Societăților de Drepturi de Autor și a Compozitorilor, a participat (între 1966 și 1976) la întruniri ale acestei organizații
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
marile scopuri existențiale colective, care animau tineretul de altădată, au dispărut într-o societate dominată de armonia abundenței și de varietatea fațetelor oportunismului. Discrepanțele dintre nivelurile de trai ale diverselor categorii sociale fac ca tinerii din cele defavorizate să trăiască nenumărate frustrări și să dezvolte - lipsiți de motivații non-biologice și indiferenți la normele comunitare - comportamente de factură antisocială. Familiile disfuncționale și modelele de viață negative printre congeneri sunt factorii majori ai acestui fenomen (Robins et al., 1991Ă. Dezvoltarea eului și a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
e posibil direct, prin empatie - și, apoi, să-l descrie și să-l prezinte astfel încât să devină transparent, clar și semnificativ și pentru alții. Jaspers afirmă că prezentarea câte unui caz tipic exemplar face să progreseze cunoașterea mai mult decât nenumărate studii statistice impersonale, care identifică superficial cazuistica. Desigur, în jurul unui caz ideal sau al unui caz tipic exemplar se adună și se coagulează alte cazuri, asemănătoare, dar puțin diferite, mai mult sau mai puțin apropiate, astfel că această populație cazuistică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
contrariul ideii centrale a lui KANT care pretinde că alt om să fie în permanență respectat, considerat întotdeauna scop în sine, și nu ca mijloc. Acest deziderat e practic imposibil de realizat întru-totul, în viața de zi cu zi existând nenumărate modalități de manifestare, uneori ambigue. La tulburările de personalitate întâlnim deseori o manipulare evidentă, pregnantă și constantă, în scop egoist pentru obținerea propriilor satisfacții și interese, uneori din simpla plăcere de dominare. Comportamentul e mai frecvent în clusterul B, la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manipulat, cifre sau realități indiferente. În mod normal o persoană este responsabilă moral pentru actele sale prin care acționează direct asupra altor persoane, responsabil și posibil sau potențial vinovat. Dincolo de o situație etică interpersonală ideală și paradigmatică care poate avea nenumărate variante reale, probleme etice apar și se cer rezolvate și în contexte în care mai multe persoane răspund de desfășurarea existenței altor persoane. În acest cadru organizațional care poate fi cel al unui spital, al unei școli sau a oricărei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că vrea să „părăsească” pământul, să lase în urmă concretețea prea acuzată a versului, pentru a exploata conceptele și viziunile sintetice ale unui spațiu mintal deschis brusc către un vizionarism cosmic în emergență. În Haosmos (1992) - titlul reproduce imaginea-cheie a nenumărate poeme -, această deschidere vizionară se desfășoară mai amplu, printr-o „exploatare dez-mărginită” a lumii fizice, psihice și imaginare, poezia regăsind pe de o parte concretețea inițială, dar păstrând și deschiderea metafizică ulterioară. Motoul din Roland Barthes („Să nu mai dezvălui
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
1983), dovedindu-se un liric cu timbru meditativ, adept al expresiei bogat metaforizate. Chiar atunci când e dominat de elementul rațional, versul lui C. are forță emoțională. Lucrând la ziarul „Tineretul Moldovei”, apoi la săptămânalul „Literatura și arta”, C. a publicat nenumărate articole cu priză deosebită la publicul cititor. SCRIERI: Măsură de laudă, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Ion Cațaveica, „Măsură de laudă”, LA, 1983, 15 decembrie. I.C.
CAŢAVEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286140_a_287469]
-
arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte din nenumăratele „chipuri și suflete” încondeiate de C. sunt de un maniheism inflexibil, iar în pagină se răsfață frecvent întâmplarea măruntă, anodină, faptul divers, o anecdotă, ceva hazliu sau chiar vulgar. În caracterizarea drastică a lui G. Călinescu - C. „nu e un
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
an acquirable drive)" Propriile investigații - dar și cele psihanalitice - i-au convins pe Miller și Dollard că stimulii produși de răspunsurile la anxietate pot fi priviți atât ca impulsuri, cât și ca indicii. După ce individul învață să se elibereze de nenumărate situații dureroase și de neliniște prin oprire și retragere, stimulul anxietății poate deveni un indiciu pentru stoparea și reversul oricărui răspuns în desfășurare. După ce acest lucru a fost învățat, se așteaptă ca orice indicii ce stârnesc anxietatea să tindă spre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de drept, are și o bună înzestrare pentru barou. E numit procuror supleant la Tribunalul de Dâmbovița, iar în 1856 prezident. Avocatura și politica - ajunge deputat liberal - îl absorb și gazetarul face o mare risipă de elocință, preocupându-se, în nenumărate articole, de tot felul de aspecte. Cere solemn respectarea legilor și drepturilor, perorează contra absolutismului, injustiției, corupției, vorbește cu căldură despre unire, exaltă progresul social. Cariera sa juridică, între timp, continuă. În 1859 ajunsese asesor pe lângă Ministerul Justiției; a mai
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
cu diferitele surse din Antichitate până în Evul Mediu târziu este necesar să reconstitui acea gândire specifică fiecărei epoci în parte și mai ales epistema specifică epocii și arealului cultural în care și-a scris principele moldovean capodopera. Altfel, te pasc nenumărate capcane. Riști, de pildă, să muți în alte sisteme de cunoaștere unele animale cum ar fi liliacul, castorul, vidra, bâtlanul, struțul, girafa și chiar inorogul, care pentru cei vechi erau, fără dubiu, hibrizi. Riști să acorzi o reputație pozitivă unor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sa efectul unor sedimentări succesive ale culturii române? Indică Istoria ieroglifică nivelul culturii romîne de la 1705? Răspunde ea unor presiuni culturale, unor acumulări care își căutau forma cea mai elevată de exprimare? Răspund direct: nu. Ea ar fi putut deschide nenumărate drumuri în cultura noastră (în special în cea "literară") dacă ar fi fost tipărită la timp. Dar acest lucru nu doar că nu s-a întâmplat, dar nici nu se putea întâmpla, într-un cadru condiționat de gândirea religioasă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Jacques Voisenet subliniază ferm acest lucru: "Fiul Domnului nu este "precum" cutare animal, el "este" acel animal. Nu e vorba de o animalizare sau de o reducere a persoanei sale la "naturi" inferioare ci de o punere în lumină a nenumăratelor sale aspecte, perceptibile în toate aceste creaturi în care Dumnezeu a plasat o parte din El însuși"51. Este un lucru esențial în înțelegerea simbolului creștin. Nu doar că, în iconografia creștină medievală, imaginea unui animal "trimite" la Dumnezeu sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și imagine a nestatorniciei feminine. Șarpele este imaginea consacrată a diavolului ispititor, dar și a lui Hristos în anumite contexte; inorogul din Varlaam și Ioasaf (sau din unele scrieri ale primilor părinți) este imaginea pericolului, a amenințării diabolice, cel din nenumăratele reprezentări din ciclul "Doamna și Unicornul" este o imagine a sacrificiului lui Iisus (spiritalis unicornis). Exemplele pot continua la nesfârșit. Prin urmare, atunci când ne referim la un simbol creștin, ceea ce contează este funcția sa, mesajul pe care îl transmite într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fost inventat de compilatorii creștini, datorită posibilităților alegorice ale acestei scene. În Hexameronul Sfântului Vasile imaginea deja există. Chiar dacă originea acestui scenariu nu poate fi determinată cu precizie, consideră autoarea, cel mai probabil este ca, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori, o tradiție necreștină să fi influențat legenda 32. Oricum, cert este că această versiune ocupă prim-planul datorită influenței Fiziologului și, apoi, celei a Etimologiilor (XXII, II, 12-13) lui Isidor din Sevilla. Deși confundă inorogul cu rinocerul, acesta din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întruchipa altceva decât energia spirituală"59. Sigur, pentru medieval, imaginea inorogului care, cu o simplă atingere a cornului său, purifică apa otrăvită de un dragon (simbol al diavolului) sau informația privitoare la potențialul său curativ, pe care o primește din nenumărate surse, ține nu neapărat de ordinea evidenței, cât de cea simbolică. Dacă așa stau lucrurile în realitate sau nu îl interesează mai puțin; important este că are prilejul de a-și întări credința în puterea lui Dumnezeu, investind încredere într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe descoperirea unor fosile asemănătoare, a căror imagine o și reproduce 67. Faptul că, în plin secol al XVIII-lea, un raționalist se arată dispus să mai creadă în existența unui animal a cărui apartenență la domeniul fabulosului fusese de nenumărate ori demonstrată indică faptul că unicornul nu își pierduse cu totul puterea de a fascina și că adesea mitul este mai puternic decât evidența. Dar, din păcate (da, din păcate!), atitudinea lui Leibniz trebuie înregistrată în rândul firav al curiozităților
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
literar și îi conferă specificitatea necesară. Grație lui, un domeniu nou se deschide lecturii prin autori specializați, cititori asigurați grație unui sistem de abonamente, recompense atribuite la convenții și cu ocazia acordării premiilor interne (cum ar fi Hugo, Nebula și nenumărate altele). Recunoașterea și definirea SF-ului permit o dezvoltare a tematicilor sale, uneori la limita delirului, grație fascinației față de posibilitățile imaginare sau nu derivând din progresul științei și tehnologiei, dar și explorării consecințelor sociale care decurg de aici. Totul permite
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
doar cu puțin timp în urmă, o perspectivă simplistă îl înfățișa drept monolitic, ceea ce incita la căutarea unor definiții pentru a include, într-o frază, întreaga lui diversitate. Or, SF-ul trebuie, pe viitor, considerat un gen literar nou, cu nenumărate ramificații, a cărui definiție nici nu prea contează, odată ce îi sunt recunoscute numeroasele avataruri. Autoproclamații pionieri de la New Worlds ar putea fi studiați în calitate de autori dornici să dea naștere unui New Wave în Statele Unite. Totuși acesta nu a văzut lumina
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]