KorAP: Find »[drukola/base=posterior & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...335 336 337 ...354 >

8,847 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

cu cel mai bun semnal Doppler). Analizând diferențele între evaluările clinice tradiționale și cele noninvazive ale AOMI, Criqui arată că o anomalie a pulsului la nivelul arterei pedioase nu are o valoare discriminativă bună spre deosebire de pulsul la nivelul arterei tibiale posterioare (sensibilitate 71.2%, specificitate 91.3%, valoare predictivă negativă 96.5%, valoare predictivă pozitivă 48.7%). Incidența și prevalența afecțiunii variază în funcție de vârstă, sex și localizare geografică 67. INCIDENTA arteriopatiilor obliterante aterosclerotice este de 2,6/1000 locuitori/an la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
care a evidențiat topografia leziunilor sudanofilice în aorta umană. Astfel, Cornhill stabilește o serie de localizări cu probabilitate mare de apariție a leziunilor sudanofilice, regiuni cu stress de forfecare redus la pacienți tineri, regiuni localizate la nivelul peretelui lateral și posterior al aortei abdominale. Devine astfel o problemă importantă cartografierea arterei pentru studierea geometriei sale. Ö. Smedby și colab. au fost aceia care în 1996 au enunțat ideea “factorului de risc geometric” la nivelul bifurcației aorto-iliace59. Ei au studiat prin angiografie

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a. iliaca communis) dreaptă și stângă, existând uneori și o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică (Shah, 1978). Aorta prezintă o curbatură cu concavitatea posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
canalulbturator un ram pubian (r. pubicus) la ieșirea din canal se divide în două ramuri terminale: ramul anterior (r. anterior) cu direcție înainte și în jos, pe marginea anterioară a găurii obturatorii, fiind acoperită de mușchiul obturator extern și ramul posterior (r. posterior) cu direcția înapoi și în jos, pe marginea posterioară a găurii obturatorii, vascularizează printr-o ramură (r. acetabularis) capul femural. artera ischiadică (a. glutea inferior) ram din trunchiul anterior, iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ram pubian (r. pubicus) la ieșirea din canal se divide în două ramuri terminale: ramul anterior (r. anterior) cu direcție înainte și în jos, pe marginea anterioară a găurii obturatorii, fiind acoperită de mușchiul obturator extern și ramul posterior (r. posterior) cu direcția înapoi și în jos, pe marginea posterioară a găurii obturatorii, vascularizează printr-o ramură (r. acetabularis) capul femural. artera ischiadică (a. glutea inferior) ram din trunchiul anterior, iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
divide în două ramuri terminale: ramul anterior (r. anterior) cu direcție înainte și în jos, pe marginea anterioară a găurii obturatorii, fiind acoperită de mușchiul obturator extern și ramul posterior (r. posterior) cu direcția înapoi și în jos, pe marginea posterioară a găurii obturatorii, vascularizează printr-o ramură (r. acetabularis) capul femural. artera ischiadică (a. glutea inferior) ram din trunchiul anterior, iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne, vascularizează mușchiul mare fesier și emite o arteră satelită

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne, vascularizează mușchiul mare fesier și emite o arteră satelită a nervului sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea superior), cel mai important ram din trunchiul posterior al arterei iliace interne iese din pelvis prin hiatusul suprapiriform îndreptându-se spre regiunea fesieră unde se divide în două ramuri

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea superior), cel mai important ram din trunchiul posterior al arterei iliace interne iese din pelvis prin hiatusul suprapiriform îndreptându-se spre regiunea fesieră unde se divide în două ramuri - ramul superficial (r. superficialis) situat între mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
coapsei și faptului că mușchiul croitor (sartorius) încrucișează artera trecând înaintea ei în porțiunea sa mijlocie (între ligamentul inghinal, mușchiul lung adductor și mușchiul sartorius se descrie triunghiul femural Scarpa - trigonum femurale). Direcția arterei este oblică în jos și spre posterior, reprezentată de o linie dusă de la 1 cm înăuntrul mijlocului arcadei crurale, la partea dorso-medială a condilului intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv). Artera se împarte în: a. femurală comună, care se

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
similar precedentei. arterele rușinoase externe (aa. pudendae externae) se distribuie median către scot (rr. scrotales anteriores), respectiv labiile mari (rr. labiales anteriores) și regiunea inframedială a peretelui abdominal (rr. inguinales). a. femurală profundă (a. profunda femoris) se desprinde de pe fața posterioară a arterei, la 2-5 cm inferior de ligamentul inghinal, se îndreaptă lateral prin spatele mușchiului lung adductor divizându-se apoi în ramurile terminale perforante. Prin colateralele a. femurale profunde cu ramurile extrapelvine ale a. iliace se formează o importantă rețea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arterele gluteale cât și la arterele poplitee. a. descendentă a genunchiului (a. genus descendens) sau “anastomotica magna” se desprinde din artera femurală în canalul Hunter (canalul adductorilor - este situat la vârful triunghiului Scarpa, fiind mărginit antero-lateral de mușchiul vast median, posterior de mușchiul lung adductor iar antero-median de aponevroza dintre cei doi mușchi menționați anterior), se dirijează din profunzime spre suprafață, perforează lamina tendinosa, înconjură condilul intern al femurului și se divide în ramuri musculare pentru mușchii articulației genunchiului, în artera

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
genunchiului, în artera satelită a nervului safen (r. saphenus) și ramuri articulare (r. articulares) care participă la formarea rețelei arteriale a genunchiului (rete articular genus și rete patelar). A. Originea arterei femurale profunde (variante) (fig. 3.5): 1. postero-laterală; 2. posterioară; 3. laterală; 4. postero-medială; 5. medială. B. Originea arterei femurale circumflexe laterale (variante) (fig. 3.6): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. ram ascendent (ACFL-A) din AFC, ram descendent (ACFL D) din AFP; 4. originea comună cu ACFM

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier. În partea sa proximală, artera are o direcție oblică în jos și extern, după care devine verticală (fig. 3.8). Artera poplitee este componenta cea mai anterioară a pachetului vasculo-nervos popliteu fiind așezată pe fața posterioară a articulației genunchiului și pe mușchiul popliteu. Ramurile colaterale ale arterei poplitee formează o importantă rețea anterioară pentru articulația genunchiului (rete articulare genus): artera supero medială a genunchiului (a. genus superior medialis), artera supero-laterală a genunchiului (a. genus superior lateralis

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea medială a tendonului achilian ajungând la plantă prin canalul calcanean pentru a se bifurca ulterior în arterele plantare laterală și medială

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes) fac legătura între metatarsienele plantare și cele dorsale. ARTERA PERONIERA (a. peronea, a. fibularis) este ramura de bifurcație laterală a trunchiului tibio peronier sau colaterala cea mai importantă a arterei tibiale posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans), Factorul de risc geometric 75 maleolare laterale și mediale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a. peronea, a. fibularis) este ramura de bifurcație laterală a trunchiului tibio peronier sau colaterala cea mai importantă a arterei tibiale posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans), Factorul de risc geometric 75 maleolare laterale și mediale (r. malleolares lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]