13,121 matches
-
consulilor puterilor garante la București, În care aprecia că Întâmplările din România „au fost exagerate În chip ingenios”, și că au „plecat de la consulul austriac de la Iași”. La 22 aprilie/ 4 mai 1868, consulul general al Angliei a adresat un protest contra „jertfelor fanatismului român”, considerând drept vinovat pentru Încălcarea articolului 46 al Convenției de la Paris (care garanta egalitatea tuturor locuitorilor țării, indifendent de rasă sau religie), guvernul și În primul rând pe Brătianu. În același timp, consulul general austriac, baronul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fi dovediți cinstiți, cerem oficial demisia Domnului Șef al Poliției. Ion Bobu. Elev." O astfel de intervenție nu putea face decât Bobu. Comisarul a rupt hârtia și atunci Bobu a anunțat, demn, că va umple tot orașul cu afișe de protest, că "toți tinerii vor manifesta împotriva insolenței și abuzului". Nu știam atunci de imensa capacitate de militant pentru drepturile omului a colegului nostru. Comisarul a lăsat-o mai moale, ba ne-a spus că, deocamdată, nu s-a dovedit furtul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-i putea omorî. * Cum se întoarce asasinul la locul faptei, m-am dus din nou la Dorobanț. Copiii, care cară și astăzi vreascuri în căruciorul lor, mi-au cerut "o" țigară. Le-am dat mai multe, ca un fel de protest împotriva legii. Unul scuipă printre dinți ca un fumător expert și mă întreabă, curajos, cam ce fac pe acolo... credea că sunt un fel de inspector general al pescarilor. Apoi, fără rost, îmi spune că peste deal, în sat, oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
adulmeca obsesiv mirosul de apă sărată, era vizitat mereu de foștii camarazi de punte, era aureolat de eroismul sub comanda unui vestit amiral și avea un papagal care pomenea despre vremurile glorioase ale pirateriei. Disimularea, discreția, relaxarea existențială și insesizabilul protest social sunt valorațiile unui chip în care marginalitatea se îmbină perfect cu un posibil centru de iradiere colectivă. Spre deosebire de brutalul Israel Hands, care considera că din bunătate nu poate ieși nimic folositor, Silver manifesta o concilianță cu repercusiuni foarte utile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
adesea, marginalitatea lor era salutară în situații-limită. Tortuga, Jamaica, Port-Royal erau, în filmele de atunci, paradisuri ale piraților de pretutindeni, unde viața se trăia aproape de natură, într-o fericită și dorită frăție, fără dramele de pe continentele civilizate. Idealizarea, ca și protestul social, erau maxime. Sabatini a fost transpus pe peliculă cel mai elocvent în Captain Blood din 1935 și în The Sea Hawk (1940), ambele în regia Michael Curtiz și ambele cu infatigabilul Errol Flynn. Eroul e unul total, mai întâi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pluridialectice cu principalul istoric, în diferitele sale ipostaze și combinații 18. Sugestia lui Nemoianu e că progresul social și istoric e strâns legat de răspunsurile literaturii. Dacă o situație istorică dată conține o contradicție internă, o inadvertență, o incomoditate, un protest iminent, literatura îl rezolvă prin oglindire și reconfigurare. Literatura, prin caracterul ei reacționar, poate oferi soluții crizelor, pentru că ea răspunde neliniștilor și nesiguranțelor umane, le purifică, le echilibrează, pentru că ea e un compromis între vechi și nou și pentru că creează
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de „profi” (profesioniști). Una de tip meritocratic în care fiecare să se așeze social și material acolo unde îi e locul. O societate liberă, fără „capitaliști”, dar cu coproprietari (ceva între kibutz și autogestiune de tip iugoslav). Acest gen de protest și aspirație era perfect coerent și cu lumea de stânga a Apusului și cu mânia noastră pe pseudovalorile selecției de tip comunist. Nu-mi era de loc jenă să fiu secretară UTC în acea lume. Coordonam revista liceului, cenaclul, chiulurile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pedagogie și păstrarea unei mici enclave de 25 de studenți pe an cu specializare mixtă filosofie-istorie. Luați din cofa propriilor noastre iluzii, am reacționat dramatic de periculos și de inutil: am făcut grave, am boicotat cursurile de istorie, am făcut proteste și memorii colective la Comitetul Central și la secretarul general, explicând la ce sunt bune specializările noastre (care, de fapt, de aceea au și fost desființate: subminau formarea omului nou). A urmat o epidemie de predări de carnete UTC și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
seu și adormeam ca brutele pe cărțile cărate cu noi pentru lucrarea de diplomă. Dacă am fi fost cu o câtime mai clarvăzărori asupra viitorului proxim, le-am fi ars pe toate încă de atunci. Și acolo am făcut un protest sub forma unei greve colective a foamei, urmat de amenințări cu decimarea prin exmatriculare. Pe mine m-au anihilat dintr-un condei, punându-mă în BOB la ședința de alegeri din noiembrie. A fost o lecție nouă: dacă vrei să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
făceam meditații pe produse, predam lecții neconforme liniei partidului și refuzam să mâncăm rahatul ideologiei oficiale, furam din porumbul colectiv ca să hrănim trei găini private ouătoare, făceam avorturi, făceam bancuri. Alții, foarte puțini, făceau greva foamei, scrisori la Europa Liberă, proteste la Comitetul Central. Alții răspândeau mici manifeste. Alții plasau „șopârle” în texte sau filme. Alții aveau rude între brașovenii revoltați. Alții aveau rude în străinătate. Greu să scapi din rețeaua de complicități și să trăiești ca un nufăr neurmărit și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
România găzduia disidenți comuniști ai altor regimuri, mulți post-che-guevariști. Aveam colegi care, cu mici excepții, nu erau nici exotici nici prietenoși. Irakul și Iranul erau în plin conflict (ca și Ciprul cu Grecia). Periodic se iscau între studenții națiilor cobeligerante proteste, bătăi cu cuțite, uneori chiar „dispariții” bine ascunse. Intervenea discret securitatea și ascundea sub preș problema, să nu devină cumva publică (adică să nu se știe prin complexul studențesc Grozăvești, că de presă nici vorbă). Cele mai dese conflicte însă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
meritul” că nu s-au născut femei, rasist că nu s-au născut romi sau pentru „meritul” că nu provin din etnii sau religii „minoritatre”. Text publicat în Cuvântul, mai 2006 Femeile și liberalismul yoghin Lunea trecută am inițiat un protest. Ceream sancționarea lui Ludovic Orban de către CNCD și retragerea sprijinului politic. Convins că a fost greșit înțeles, Orban s-a întâlnit cu mine să îmi explice că este promotor al implicării politice a femeilor. I-am apreciat gestul. Mi-a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
României și de către universitarii care nu știu și mai ales nu pot să trăiască în competiție profesională corectă. Text publicat în Cultura, numărul 2, din 2005 Ofensivă și ofensă. Sau despre disputa între „pedigriul” universitar occidental și dreptul primului ocupant Protestele din mediul universitar se ascut, e drept, mai ales pe suport electronic și adesea sub umbrela unui nume colectiv. Cei care au „pedegri” occidental vor reforme radicale după chipul și asemănarea lor. Câțiva dintre cei mai ofensivi sunt prea puțin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cărților și a cataloagelor reprezenta o muncă istovitoare, căreia, însă, Cotlarciuc îi va face față cu același simț de răspundere. Mutarea unui stoc de 14.000 de tomuri nu se putea face prin soldați necunoscători, fără să sufere stricăciuni. Energicele proteste ale profesorilor St. Saghin († 1920), Ghiorghiu și N. Cotlarciuc, au salvat multe dintre aceste cărți care puteau fi distruse prin mutarea lor. Implicarea în extinderea acestei biblioteci și date oficiale despre numărul cărților, situațiile bugetare și economice din timpul lui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care strigau „jos Nectarie”, au votat două moțiuni de neîncredere în mitropolit și cereau demisia lui, semnate fiind de Radu Sbiera, președintele ad-hoc al adunării. Însă demonstranții au fost împrăștiați de către jandarmi și armată, drept urmare, Sbiera a trimis telegrame de protest adresate regelui, patriarhului, Congresului Național Bisericesc și ministrului Cultelor. Ceva mai târziu, la 7 iulie 1926, la Casa Germană din Cernăuți, a avut loc, împotriva mitropolitului N. Cotlarciuc, o altă adunare prezidată de Eugen Popovici, șeful de cabinet al lui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
ar fi pentru Biserică și ce rușine pentru clerul veronez dacă tu ai eșua în chip mizerabil“. Eu, confuz și debusolat, alergam la duhovnicul meu și îl imploram să mă elibereze de o povară atât de mare. Iar el, în fața protestelor mele de neputință și de descurajare, cu o privire energică, mă împuternicea cu avânt: „Oare, e Opera ta? E Opera lui Dumnezeu! Și, deci, dacă e Opera lui Dumnezeu, vrei oare să te sustragi voinței sale? Oh, da, Domnul poate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
risorgimentale. În 1861, la Torino, a fost proclamat Regatul Italiei. Pe 20 septembrie 1870 trupele italiene au intrat în Roma (breșa din Porta Pia). Papa Pius al IX-lea s-a închis în Vatican, considerându-se prizonier. În semn de protest, a cerut catolicilor să nu participe la alegerile politice italiene emanând bula Non expedit, adică inoportunitatea pentru catolici să aleagă ori să fie aleși la alegerile politice. Catolicii, în acest caz, au organizat sisteme paralele și antagoniste formațiunilor partide. Așa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Perez. De fapt, credea că fratele ei ar fi fost plagiat ori sfătuit greșit în alegerea acelei vieți dure, nepotrivită stării sale precare de sănătate. Din acest motiv, s-a prezentat la San Zeno in Monte, decisă să transmită un protest formal în numele întregii familii Perez. Don Calabria a primit-o cu gentilețe și a ascultat-o în tăcere. Când în sfârșit a tăcut, și a ridicat ochii spre cer, și, ca inspirat, a spus: «Ce văd!». Ce vedeți, don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
diminueze, prin mici măsuri succesive, situația diplomaților în raport cu elementul indigen, ajungîndu-se, în această direcție, cu puțin înainte de război, pînă la a se hotărî că și cel din urmă copil al unei familii mediatizate 76, avea precădere asupra miniștrilor străini, în ciuda protestului corpului diplomatic și al refuzului ambasadorilor de a accepta acest protocol la ei. Alături de Marele-Maestru al Curții, dar cu o treaptă mai jos, Marele Scutier, Șeful Grajdurilor, nu avea doar o sinecură, deoarece împăratul urînd mașinile și zgomotul motorului, refuza
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu puțin înainte de Conclav, Benedict al XV-lea a condus cu multă prudență corabia Sfîntului Petru în lunile cît a durat neutralitatea italiană. "Sînt papa tuturor catolicilor din lume", răspundea el celor care ar fi dorit o manifestare publică de protest din partea Sfîntului Scaun în fața cruzimilor săvîrșite de soldații germani în Belgia invadată. Odată Italia intrată în conflict, Vaticanul, populat de prelați și funcționari italieni, nu putea rămîne "deasupra vîrtejului" în același mod. Din păcate, nu erau numai italieni cei care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o importanță excepțională, întrucît trebuia să examineze și să condamne în mod solemn recenta tentativă a Germaniei de a pune în aplicare un Anschluss, prin acordul economic numit Schober, împotriva căruia se protesta cu tărie la Londra și Paris. În fața protestului general, Republica de la Weimar bătuse în retragere, dar era nevoie să se vegheze la consecințe. Era rîndul Micii Antante de a lua poziție, la sesiunea de la București, pe care eram chemat s-o prezidez. Partea de recepții oficiale, discursuri cuvenite
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
arbitru. Această veste a fost primită de exaltații din preajma Ducelui cu strigăte de indignare. Ideea că delegatul de la S.N. urma să aibă un succes și să primească și mai multe semne de favoare din partea lui Mussolini, contribuia mult la aceste proteste vehemente de patriotism dezlănțuit. Dar pentru ochii lumii, acest cor de voci indignate arăta că delegatul de la Geneva nu avea simțul onoarei italiene, că a avea un succes procedural și avocățesc în harababura de acte și vorbărie de la S.N. nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
încurajat încă din 1990 apariția editurilor particulare, care s-au ivit ca ciupercile după ploaie? — Exagerezi... Pentru că lui Iliescu îi era frică de intelectuali, pe care nu putea să-i cenzureze altfel. A înțeles perfect că libertatea până la urmă dizolvă protestul, iar concurența veleitarilor contribuie și ea la slăbirea adevăraților scriitori, cărora Marele Public le va da curând lovitura de grație. — Și Constantinescu? — Constantinescu nu era mai breaz. — Dacă-i pe așa, atunci mergi până la capătul raționamentului și spune răspicat că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
am fost, mulți am rămas... Zilele trecute s-au împlinit 25 de nai de la „Mișcarea Goma”. Academia Civică, sub conducerea Anei Blandiana, s-a hotărât s-o comemoreze și să organizeze o dezbatere cu tema „Oponenți și rezistenți. Acte de protest în perioada regimului Ceaușescu”. Aflându-mă la târgul de carte desfășurat la sfârșitul lunii mai în București, mai precis, sus pe terasă, „La Motor”, unde mai adia puțin vânt, am fost zărit de Ana Blandiana, care, cu o sprinteneală de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
îndrăznit să mă ridic și să spun că, după părerea mea, deci neoficial, înaintea Mișcării Goma din anul 1977 au mai fost gesturi de disidență foarte răsunătoare: rămânerea în Occident a scriitorului Petru Dumitriu, membru în CC al PCR, și protestul la Paris al lui Nicolae Breban, care, spre deosebire de predecesorul său, s-a întors în țară, unde a fost mătrășit de peste tot și a rezistat onorabil ani în șir după aceea. Și poate ar fi trebuit menționate și gesturile mele de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]