8,411 matches
-
PSDR, de Ion Iliescu. Am făcut propagandă deșănțată, deși nu foarte luci-dă!, pentru că urma turul doi pentru prezidențiale... Nu mai țin minte cine era adversarul de la PDSR, totuși îmi amintesc că, după disputa de vreo trei ore, mi-am cerut scuze pentru excesele de limbaj și temperament. Deh, mă trezisem... Dorin Popa: Amintirea ta cu Ion Rațiu este din data de 24 ianuarie 1992 și atunci era însoțit de d-l Corneliu Coposu. Scena s-a petrecut pe treptele hotelului Unirea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dispozițiile date de autoritatea ecleziastică, deoarece Biserica nu era un parlament. Atunci când anumiți clerici nu se comportau în conformitate cu normele bisericești, era important să nu se dea atenție ziarelor contrare credinței, pentru că exagerau aceste fapte. Dacă nu-i puteau apăra sau scuza, ziarele puteau să facă totuși cunoscută nefericirea celor ce trageau concluzii greșite în privința Bisericii, judecând-o după cazuri izolate. Existau texte catolice care, în loc să educe, mai mult produceau iritare, deoarece nu vorbeau despre unele fapte pozitive ale autorilor considerați adversari
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem, f. 10-11). 853 Ibidem. 854 Ibidem. 855 Ibidem. 856 Pentru a se asigura de implicarea tuturor în realizarea pregătirilor necesare participării la expoziție era menționată importanța acesteia și faptul că se organiza la Vatican în prezența Papei: Ne cerem scuze Excelenței voastre dacă pe lângă grijile ecleziastice și publicistice (ale căror ecouri onorabile au ajuns recent până aici) îndrăznim să o adăugăm și pe aceasta, dar hărnicia dvs. plină de zel pentru cauza catolică, binecunoscutul dvs atașament față de Sfântul Părinte ne
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vor fi de asemenea raportate în darea de seamă din al II-lea trimestru. Această sumă de 1.000 lire ar trebui să fie trecută, ca din partea D-lui Georgescu, Monseniorului Iuga, consilierul acestei legații române pe lângă Sf. Scaun. Cer scuze Excelenței voastre de aceste mici inconveniente" (ASR, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 51, fascicolo 253, ff. 41-42). 865 A existat o problemă cu banii necesari deplasării la Vatican a reprezentatului latinilor, Petru Pal: "A ajuns la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a murit când era foarte mică). Titlul acesta urmează logica noastră obișnuită, reușind să ne convingă că, deși privim derularea inversă, am aflat adevăratul înțeles. Here is no why (Aici nu există de ce) evocă ideea că lagărele nu au nicio scuză. Nu există motiv pentru atrocitățile comise. Ni se arată mizeria cruntă și cruzimea subumană și ni se recomandă să nu întrebăm de ce toate acestea. Pe cine am putea întreba? Pe erou, care, cum știm la acest moment, aproape s-a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
propria lui atitudine din trecut. Amândoi evită să discute acest trecut: Stevens minte, negând că a fost majordom la Darlington Hall, iar Ono se răstește la nepoțelul lui când îl vede că se joacă de-a cowboy-ii, dar își cere scuze imediat, fiindcă îi este absolut imposibil să-l inițieze pe micuț în tainele lumii plutitoare. Viitorul lui Ono a murit. Narațiunea stufoasă înaintează pe mai multe căi deodată. Câteva istorii se derulează simultan. Această simultaneitate face ca romanul să fie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
perimate alegeri politice, o "psihopatologie" cum numește ea tentația occidentalilor de a pactiza cu Stalin. În multe interviuri autoarea descrie cu entuziasm "energia afectivă", "credința pură" a simpatizanților (de bună voie) comuniști. Iar dacă psihologia de masă nu e o scuză suficientă, aflăm chiar direct de la ea (lucru rar) că N-am făcut chiar atâta politică, de fapt. Am mers în Uniunea Sovietică, am luptat pentru africani... Dar atât. Am fost membră a clubului de lectură al Partidului Comunist. N-am
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
rost de televizor atunci când am crescut și am ajuns la o vârstă cât de cât rezonabilă. Mă uitam la emisiunile de noapte, din ce în ce mai târziu, ceea ce m-a informat în domeniul istoriei filmului (mai ales a Hollywood-ului). Sau, oricum, asta era scuza mea. Cum m-am pregătit pentru dans și coregrafie ani de zile, zâna mea bună (bunica) cea cu talent la cumpărarea caselor mi-a luat bilete la marile trupe de balet. Mă duceam, o adolescentă solitară, chiar în primul rând
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care Îl plasa pe respectivul elev pe locul I În ceea ce privește violența și insensibilitatea. Am constatat cu stupoare că, În loc să avem o discuție constructivă, În urma căreia să găsim modalitățile de a acționa Împreună spre binele elevului, respectiva doamnă Încerca să caute scuze propriului copil. Am Încercat să-i explic faptul că băiatul, În repetate rânduri și-a mințit părinții, ori le-a ascuns adevărul, Însă am vorbit În vânt. Băiatul spune acasă doar ceea ce doresc părinții săi să audă, astfel Își primește
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
jugun ianfu. Între 60000-200000 de femei au trecut prin asemenea experiențe umilitoare ca sclave sexuale și lucrătoare la popote și în fabrici utile războiului. Supraviețuitoarele au deschis procese de învinuire a armatei japoneze din perioda respectivă. Guvernul japonez a cerut scuze neconvingătoare pentru dezvăluirea acestor fapte. În Camera Reprezentanților SUA s-a adoptat rezoluția 121 / 2007 pentru a solicita guvernul nipon să-și asume responsabilitatea pentru crima oribilă. Ambasada Japoniei din SUA a declarat-o eronată. În zilele noastre, funcționează legal
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se întâmple sau să se povestească ceva în prezența a treizeci de persoane, poate descrie diversele lor sentimente unul după altul. De aceea nu are niciodată libertatea de a se îndepărta de verosimil, pentru că nu are niciun motiv și nicio scuză legitimă pentru a se îndepărta." Grija aceasta pentru verosimil are în vedere atât întrega acțiune (sau verosimilul intern), cât și condițiile reprezentării (sau verosimilul extern). Deși aceste două aspecte ale verosimilului nu sunt situate pe același plan, Chapelain, care le
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vizite "care i-au consumat întreaga perioadă de după cină, sau cel puțin cea mai mare parte." Un astfel de tratament al duratei ficționale presupune ca niște elipse temporale să despartă scenele. În Examenul scris în 1660, Corneille se explică astfel: Scuza pe care aș putea-o aduce (...) este că nu există niciun fel de legături între scene și prin urmare niciun fel de continuitate a acțiunii. Astfel s-ar putea spune că aceste scene detașate, care sunt plasate una după alta
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
suntem la un restaurant și vrem să comandăm o ciorbă. Ospătarul îmi spune: avem ciorbă de legume și ciorbă de perișoare. Eu prefer între acestea ciorba de legume, și aleg în consecință. Dar după un minut ospătarul revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!”[Miroiu, 2006, p. 178]. Uitându-ne la un astfel de exemplu, condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
suntem la un restaurant și vrem să comandăm o ciorbă. Ospătarul îmi spune: avem ciorbă de legume și ciorbă de perișoare. Eu prefer între acestea ciorba de legume, și aleg în consecință. Dar după un minut ospătarul revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!” [Miroiu, 2006, p. 178]. Totuși, se pot găsi și exemple în care încălcarea independentei față de alternativele irelevante poate părea naturală. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ea nu urmărește să obțină din viață decât extractul pur al unei construcții conștiente și voluntare. De aceea, într-o teorie a destinului, reușita sau eșecul nu interesează decât în măsura în care ele sunt condiționate de gradul de perseverare în proiect. Deoarece scuza eșecului și ne-meritul reușitei sunt forme de recunoaștere ale contingentului în universul rațional al proiectului, ele nu fac parte din economia destinului. În schimb, pentru că sunt forme de recunoaștere ale libertății în universul irațional și contingent al omului, participă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
din legionari). În timp ce cuplul ieșea din hotel, după spusele lui Iorga, "a fost înconjurat de trei brute care le-au tăiat calea și au scuipat pe rochia doamnei La Fontaine" etc. Iorga și Argetoianu au pretins să li se ceară scuze soților La Fontaine, recurgînd la ceea ce Iorga considera drept o minciună convențională. Au pretins că "indivizii care au comis ofensa erau agenți bolșevici din Basarabia", iar scuzele au fost acceptate. Așa cum explica Iorga, "a trebuit să spună acest lucru ca să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doamnei La Fontaine" etc. Iorga și Argetoianu au pretins să li se ceară scuze soților La Fontaine, recurgînd la ceea ce Iorga considera drept o minciună convențională. Au pretins că "indivizii care au comis ofensa erau agenți bolșevici din Basarabia", iar scuzele au fost acceptate. Așa cum explica Iorga, "a trebuit să spună acest lucru ca să spele obrazul țării"100. La 30 ianuarie 1933, zgomotoasa paradă cu torțe pe sub Poarta Brandenburg anunța Machtergreifung-ul lui Hitler. Începuse marea dramă a Occidentului creștin, iar omul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este un naționalism sălbatic!"98. Ideea nazistă de Lebensraum era odioasă pentru Iorga. "Lebensraum?", întreba el, după care dădea răspunsul: Ne vom apăra granițele și independența împotriva tuturor, chiar și în pofida tuturor sfaturilor!" Apoi relua: "Este oare "spațiul vital" o scuză pentru jaf și cucerire?", dîndu-și singur răspunsul: "Spațiul vital este dat unei națiuni ținînd seama de fiecare dintre celelalte, fără să fie călcate în picioare granițe sau să fie deschise răni. Vechile națiuni nobile așa acționau și au devenit mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Distribuție Americano-Evreiesc (precum și cu răposatul „naționalist burghez evreu” Solomon Mihoels) - urmau să fie judecați la trei luni după pronunțarea verdictelor În procesul Slánský. În ochii Kremlinului, se pare că acest proces era, la rândul său, un preambul și o scuză pentru arestarea În masă a evreilor sovietici și exilarea lor ulterioară la Birobidjan („patria” destinată evreilor În est) și În Asia Centrală sovietică, unde mulți evrei polonezi fuseseră trimiși anterior, Între 1939 și 1941: editura MVD tipărise și pregătise pentru distribuție
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
victoriene și, adesea, un monument remarcabil În sine. Gările au avut de suferit și În Statele Unite (distrugerea faimoasei Pennsylvania Station din New York, În 1966, a rămas În memoria colectivă ca un reper al huliganismului oficial), Însă urbaniștii americani aveau măcar scuza că, pe lângă automobil și avion, trenul părea să aibă un viitor sumbru. Dar pe un continent mic și supraaglomerat, viitorul căii ferate nu s-a aflat niciodată sub semnul Întrebării. În Europa, gările demolate au fost Înlocuite de clădiri anoste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înlocuite de clădiri anoste și neinspirate care Îndeplineau o funcție identică. Euston Station din Londra, Gare Montparnasse din Paris sau eleganta Anhalter Bahnhof din Berlin au fost distruse fără un scop practic și, din punct de vedere estetic, fără nici o scuză. Dezastrul urban născut din dorința paneuropeană de a lăsa În urmă trecutul, sărind Într-o singură generație de la moloz la ultramodernism, și-a semnat singur sentința (ajutat din fericire de recesiunea din anii ’70, care a redus deopotrivă bugetele publice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
francezi nutriseră nestingheriți visul revoluției. Fiindcă stânga nu exercitase puterea În Franța de zeci de ani; de fapt, nu o exercitase niciodată, decât incomodată de parteneri de coaliție, bancheri necooperanți, crize valutare internaționale, urgențe internaționale - exista o litanie Întreagă de scuze pentru neimplementarea socialismului. În 1981, toate obstacolele păreau Înlăturate și nu mai exista nici un motiv de dat Înapoi. Mai mult, controlul statului și implementarea schimbărilor revoluționare erau inseparabile În cultura politică radicală a Franței: simpla victorie În alegeri implica o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de stat și personal ministerial, cu bugetul și prietenii lor, dar În Belgia fiecare are pe deasupra un doppelgänger lingvistic. La sfârșitul secolului, „Belgia” era o entitate eminamente formală. Intrând În țară pe șosea, călătorul abia sesiza indicatorul inscripționat ca o scuză cu un minuscul „België” sau „Belgique”. Dar nu putea să nu remarce afișul colorat care Îl informa În ce provincie a intrat (Liège, să spunem, sau West-Vlaanderen) și În nici un caz panoul (În olandeză sau franceză, dar nu În ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bătătoare la ochi a unei politici externe comune. Moneda comună urma să intre În vigoare În 1999: În acest moment, UE avea În spate un deceniu de integrare internă pe care Își cheltuise toată energia birocratică. Nu mai exista nici o scuză pentru amânarea spinoasei probleme a extinderii. Unii șefi de stat și mulți dintre Înalții funcționari ai Comisiei Europene ar fi preferat să restrângă negocierile de aderare la câteva cazuri „simple”: țări mici precum Slovenia și Ungaria, aflate chiar la granițele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai Îndepărtate, În timp ce restul Europei zăcea În uitare: un teritoriu presupus familiar, În realitate necunoscut. Spectacolele publice importante (funeraliile publice În stil imperial din Franța; căsătoriile și decesele din familia regală În Marea Britanie, Belgia, Spania și Norvegia; reînhumările, comemorările și scuzele prezidențiale din varii țări foste comuniste) erau evenimente strict locale, transmise pe toate posturile pentru publicul autohton, dar urmărite În alte țări doar de minorități nesemnificative 4. Rezultatele alegerilor din restul Europei erau transmise de mass-media dintr-o țară numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]