8,615 matches
-
întrerupere în tot cursul lucrărilor. Templul lui Irod a fost cunoscut curând ca o perlă arhitectonică, fiind cel mai mare proiect arhitectonic efectuat vreodată pe teritoriul Țării Israelului sau Palestinei; Din timpul lui Irod au fost găsite de arheologi ruinele terasei „Casei Trâmbițelor” și grilajul cu inscripția care interzice accesul ne-evreilor de pe esplanada Muntelui Templului spre Templu. Cel de-al Doilea Templu a dăinuit până în anul 70 d.Hr., an în care Ierusalimul a fost cucerit de oastea romană a
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
nisipoase de dune și nisipuri lutoase de interdune ocupă suprafețe întinse în toată zona. În general, nisipul löessic apare sub forma de petice cuprinse in arealul depozitelor de dune nisipoase. Materialul löessic roșcat-lutos apare sub forma de petice mici pe terase. Nisipurile mobile și semimobile apar, în special, în lunca Dunării sub forma unor fâșii înguste și paralele. În zona Calafat, depozitele aluviale se împart în: - depozite aluviale vechi - depozite aluviale noi. Depozitele aluviale vechi sunt reprezentate prin nisipuri carbonate. Depozitele
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
se împart în: - depozite aluviale vechi - depozite aluviale noi. Depozitele aluviale vechi sunt reprezentate prin nisipuri carbonate. Depozitele aluviale noi sunt formate din aluviuni cu textură ușoară, nisipuri grosiere, aluviuni cu textură medie, etc. Mulțimea dunelor nisipoase, care paralizează podul terasei, determină neregularitatea reliefului de pe teritoriul comunei Poiana Mare. Câmpia se caracterizează printr-o extensiune sporită a luncii, care este acoperită de nisipuri aflate în diferite forme și stadii de evoluție. Între luncă și prima terasă este greu de făcut o
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
dunelor nisipoase, care paralizează podul terasei, determină neregularitatea reliefului de pe teritoriul comunei Poiana Mare. Câmpia se caracterizează printr-o extensiune sporită a luncii, care este acoperită de nisipuri aflate în diferite forme și stadii de evoluție. Între luncă și prima terasă este greu de făcut o delimitare din cauza diferenței mici de altitudine, a dezvoltării dunelor și a bălților de pe terasă. Grosimea stratului de dune scade de la vest la est, iar în apropierea locului de alimentare și formare, înălțimea dunelor depășește 10m
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
extensiune sporită a luncii, care este acoperită de nisipuri aflate în diferite forme și stadii de evoluție. Între luncă și prima terasă este greu de făcut o delimitare din cauza diferenței mici de altitudine, a dezvoltării dunelor și a bălților de pe terasă. Grosimea stratului de dune scade de la vest la est, iar în apropierea locului de alimentare și formare, înălțimea dunelor depășește 10m. În sectorul Calafat - Rast, relieful prezintă o slabă înclinare de la nord la sud și de la vest la est, lucru
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
și de la vest la est, lucru aproape neobservabil pe teren. Din loc în loc se întâlnesc movile atrofice, care sunt dune de nisip fixate de o vegetație lemnoasă, păduri de salcâm și plop, sau cultivate cu cereale și viță de vie. Terasa “Ciuperceni” are cea mai largă extindere în zona Desa - Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite cu apă. În unele porțiune dunele se asociază, formând
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
se întâlnesc movile atrofice, care sunt dune de nisip fixate de o vegetație lemnoasă, păduri de salcâm și plop, sau cultivate cu cereale și viță de vie. Terasa “Ciuperceni” are cea mai largă extindere în zona Desa - Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite cu apă. În unele porțiune dunele se asociază, formând arii nisipoase compacte. Dunele de pe terasă sunt în majoritate fixate și se află
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
extindere în zona Desa - Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite cu apă. În unele porțiune dunele se asociază, formând arii nisipoase compacte. Dunele de pe terasă sunt în majoritate fixate și se află într-un proces intens de solidificare. În sudul comunei, spre Desa, se află o mare dună de nisip, numită de localnici “Măgura lui Chiot”. Denumirea provine de la semnalele pe care le dădeau localnici
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
localnici “Măgura lui Chiot”. Denumirea provine de la semnalele pe care le dădeau localnici odată cu apariția vreunei primejdii. Această dună înaltă servea ca punct de observație în jur. Localitatea se află situată la contactul dintre prima și cea de-a doua terasă a Dunării. În partea sudică a comunei, spre comuna Desa, se găsesc dune îngemănate, formate prin unirea a două dune la un loc. Aici, s-au descoperit pentru prima dată acest tip de dune în țara noastră. Teritoriul comunei Poiana
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
situată în sud-vestul Câmpiei Olteniei. Rolul cel mai important în modelarea reliefului l-a avut Dunărea, care a generat formele majore de relief. Această zonă se încadrează, din punct de vedere morfologic, în următoarele forme de relief: -Terasa inferioară Această terasă apare la nord de Ciupercenii Noi și Ciupercenii Vechi, la nord de Smârdan, de Poiana Mare și Tunarii Vechi, la nord de Pisculeț și Seaca de Câmp. În zona Poiana Mare are o altitudine relativă de 14m. - Lunca Dunării Acesta
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
mișcărilor orogenice din perioada cretacică, odată cu scufundarea fundamentului care ține de cristalinul pânzei getice. Apa a cuprins regiunea, rămânând până la finele pliocenului. În cuaternar zona cu ape a fost colmatată, uscatul luând forma continentală. Dunărea a început să-și formeze terasele. Vârsta biologică a teritoriului studiat se poate atribui halocenului superior. Depozitele halocenului superior sunt formate din: - Depozitele aluvionare ale terasei inferioare. Depozitele sunt formate din dune consolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Depozitele aluvionare ale terasei
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
finele pliocenului. În cuaternar zona cu ape a fost colmatată, uscatul luând forma continentală. Dunărea a început să-și formeze terasele. Vârsta biologică a teritoriului studiat se poate atribui halocenului superior. Depozitele halocenului superior sunt formate din: - Depozitele aluvionare ale terasei inferioare. Depozitele sunt formate din dune consolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Depozitele aluvionare ale terasei joase. Depozitele sunt formate din dune consolidate și neconsolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Aluviunile luncii
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
terasele. Vârsta biologică a teritoriului studiat se poate atribui halocenului superior. Depozitele halocenului superior sunt formate din: - Depozitele aluvionare ale terasei inferioare. Depozitele sunt formate din dune consolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Depozitele aluvionare ale terasei joase. Depozitele sunt formate din dune consolidate și neconsolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Aluviunile luncii Dunării. Acestea s-au separat în două nivele: 1. Inferior - format din aluviuni vechi pietrișuri și bolovănișuri, având diametrul de
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Ele urmăresc direcția generală a dunelor din zonă. În timpul verii, din cauza lipsei de apă, suprafețele respective nu pot fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice sunt puse în evidență de apariția izvoarelor, care se găsesc la baza teraselor. Apele de inundație, îndeosebi cele din luncă și prima terasă, și precipitațiile atmosferice alimentează apele freatice. Datorită adâncimii mici a lacurilor, a vitezei mari a vântului de 5-6 m/s, se reușește deranjarea gradienților termici pe întreaga verticală, realizându-se
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
din cauza lipsei de apă, suprafețele respective nu pot fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice sunt puse în evidență de apariția izvoarelor, care se găsesc la baza teraselor. Apele de inundație, îndeosebi cele din luncă și prima terasă, și precipitațiile atmosferice alimentează apele freatice. Datorită adâncimii mici a lacurilor, a vitezei mari a vântului de 5-6 m/s, se reușește deranjarea gradienților termici pe întreaga verticală, realizându-se o homotermie și o stratificare termică inversă, cu mici diferențieri
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă. Vegetația nisipurilor Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația teraselor Fauna are un rol mare în formarea solurilor, intervenind direct în evoluția lor. Această zonă se caracterizează prin condiții fizico-geografo-biologice variate, având bioceneza cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc animale nevertebrate (viermi, insecte
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele zone cu dune puternic aplatizate. Roca mama o constituie, în majoritatea cazurilor, löessul, însă pe anumite zone materialul parantal îl
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele zone cu dune puternic aplatizate. Roca mama o constituie, în majoritatea cazurilor, löessul, însă pe anumite zone materialul parantal îl constituie pământurile. Însușirile chimice, completate cu cele fizice și
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
prin amenajarea unui sistem de irigații. Aceste soluri fac parte din clasa I de calitate, fertilitatea naturală fiind foarte ridicată. Sunt soluri care se lucrează ușor, raportul dintre aerul si apa din sol fiind optim. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării. Relieful minor, care predomină pe podul terasei, este constituit din dune și interdune remaniate eolian. Nisipurile aduse și sedimentate de Dunăre constituie materialul parantal. Apa freatică se află, în interdune, la adâncimi relativi mici (1 - 3m), uneori
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
din clasa I de calitate, fertilitatea naturală fiind foarte ridicată. Sunt soluri care se lucrează ușor, raportul dintre aerul si apa din sol fiind optim. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării. Relieful minor, care predomină pe podul terasei, este constituit din dune și interdune remaniate eolian. Nisipurile aduse și sedimentate de Dunăre constituie materialul parantal. Apa freatică se află, în interdune, la adâncimi relativi mici (1 - 3m), uneori chiar mai mici (0,75 - 1m). Aceste soluri au evoluat
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
eolian. Nisipurile aduse și sedimentate de Dunăre constituie materialul parantal. Apa freatică se află, în interdune, la adâncimi relativi mici (1 - 3m), uneori chiar mai mici (0,75 - 1m). Aceste soluri au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale terasei inferioare și luncii. Apa freatică conține săruri, care au influențat profilul acestor soluri producând fenomene de solonetizare slabă în adâncime. Excesul de umiditate freatică limitează utilizarea lăcoviștilor ca terenuri agricole. Ele se folosesc ca pășuni. După aplicarea măsurilor hidroameliorative se
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
România este mai mult decât o țară, este o lume”. Turneul a fost o adaptare la dimensiunea unei scene de teatru a spectaculoasei producții „Autoportrete”, primul concert acustic al trupei VUNK, ce a avut loc într-un cadru deosebit, pe terasa centrului comercial Promenada din București, în luna mai 2014. Piesele VUNK au fost rescrise pentru acest proiect spectaculos, ocazie cu care chiar membrii trupei le-au redescoperit și s-au reîndragostit de ele. Turneul „Înconjurul lumii” a însemnat o producție
Vunk () [Corola-website/Science/325222_a_326551]
-
pleacă în primul său turneu în străinătate, în Belgia, revistele muzicale din România începând să scrie apreciativ despre taraful său. Întors în București, în 1895, începe să cânte la „Berăria cooperativă” de lângă Teatrul Național, dar și la restaurantele „Elyseu”, „Continental”, „Terasa” și „Iordache” (la ultimul cunoscându-l pe violonistul Jan Kubelik, cu care leagă o strânsă prietenie). În 1900, la Expoziția din Paris atât Ionescu Iordache (bucătarul și patronul de la „Iordache”), cât și reprezintă Pavilionul Românesc. În același an este invitat
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
pe râul Santa Cruz, toți cei implicați vâslind pe rând bărcile înspre amonte. Râul trecea printr-o serie abrupturi, apoi prin platouri care formau câmpii largi acoperite cu scoici și prundiș, iar Darwin a discutat cu FitzRoy interpretarea că aceste terase fuseseră țărmuri care s-au ridicat treptat în conformitate cu teoriile lui Lyell. Câteva exemplare de nandu pitic s-au zărit la distanță, dar nu au putut fi prinse. Expediția s-a apropiat de Anzi, dar a trebuit să se întoarcă. Darwin
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]