8,602 matches
-
trebuia s? fac? fă?? r? spunderilor puterii, s? se ridice la �n? l?imea idealurilor pe care se angajaser? s? le �mplineasc?. Iorga nu a f? cut nici un comentariu �n leg? tur? cu masacrele, de? i, dup? spusele ălor lui, era foarte tulburat de metodele utilizate de regim. Dup? asasinarea lui C? linescu, a fost numit un guvern sub conducerea generalului G. Arge? anu, �n scopul organiz? rîi b? îi de s�nge. Apoi, timp de aproape dou? luni, prim? ministru a devenit Argetoianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele căsnicii eșuează prin divorț. Rata divorțialității atinge un maximum în primii șapte ani de la căsătorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile care s-au căsătorit
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
important este să respectați anumite precauții în această situație: să nu întrerupeți munca grupului (de exemplu, studenții să oprească discuțiile pentru a-i prezenta și tutorelui ceea ce au discutat până atunci, pierzând timp prețios din munca lor) sau să le tulburați munca prin întrebările pe care le puneți (pe unii chiar puteți să-i puneți în dificultate și să-i „decuplați” astfel de la posibilitatea de a mai participa, dacă întrebările sunt prea dificile) sau prin sugestiile pe care le dați. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele căsnicii eșuează prin divorț. Rata divorțialității atinge un maximum în primii șapte ani de la căsătorie (Reiss, apud Munteanu, 2004), fiind mai afectate cuplurile care s-au căsătorit
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
important este să respectați anumite precauții în această situație: să nu întrerupeți munca grupului (de exemplu, studenții să oprească discuțiile pentru a-i prezenta și tutorelui ceea ce au discutat până atunci, pierzând timp prețios din munca lor) sau să le tulburați munca prin întrebările pe care le puneți (pe unii chiar puteți să-i puneți în dificultate și să-i „decuplați” astfel de la posibilitatea de a mai participa, dacă întrebările sunt prea dificile) sau prin sugestiile pe care le dați. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putut vedea filmul Înghițitorul de săbii. ...mesaj dramatic din România îndepărtată ce-mi parvenea avându-l pe Alexa așezat lângă mine, urmărindu-i filmul. Un moment de afecțiune complice și exaltată. O însângerare... o răscumpărare. Pe de o parte mă tulbura cruzimea acestei istorii care răsuna în privitorul ce eram ca o reverberație de acolo, din lumea părăsită dar definitiv conservată a țării, iar pe de alta mă bucuram să-l regăsesc pe Ștefan Iordache al cărui admirator pasionat n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bărbat (și mai) frumos. Așa cum spunea mereu Emilian Oprea (în timp ce lucram împreună la Peștii banană): "Domnul Alexa e un bărbat frumos! " Cred că a meritat să ne întâlnim pentru că e plăcut să ne suprindem unul pe altul, pentru că ne-am tulburat și ne-am incitat.Pentru că extremele se atrag. Pentru că eu nu vreau să învăț decât ce știu deja, în timp ce dumneavostră sunteți exact opusul.Pentru că am învățat (ceea ce simțeam): că nu contează forma, ci forța. Pentru că nu ați avut niciodată gusturi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
patimii." (Ion Luca Caragiale) Nu o dată l-am auzit pe Domnul Profesor Alexa Visarion mărturisind că Shakespeare, Cehov și Caragiale l-au imaginat artistic, că prin ei a învățat să pătrundă, să vadă, să caute... Nu o dată l-am văzut tulburat de teatru, nu o dată l-am simțit îndrăgostit de teatru. De teatru, ca zonă tainică a vieții unde tulburarea are limpezime adâncă... Pentru regizorul și pedagogul Alexa Visarion, Caragiale este o chemare fără sfârșit, un autor personal, un răspuns la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
enunțuri care gravitează în jurul figurii lui Richard III. Mi se pare că Alexa Visarion se reflectă pe sine în chipul lui Richard, pe care îl numește: "unicitatea". Prima propoziție este: "dar setea de viață pulsează în sângele său." Aici mă tulbură adversativul conjuncției care o inițiază. Există un "dar" care te smulge din indistinct sau din inferioritatea bine rânduită a existenței și te mântuie în numele irepresibilei vieți, care e sinonimă cu seducția, cu strălucirea, cu amoralitatea. A doua sintagmă e un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și acesta e lucrul care frapează cel dintîiavansează o sumă de propuneri absolut suprinzătoare în privința structurii unor personaje, pe cât de suprinzătoare, pe atât de necesare și, finalmente, organice în susținerea ipostazei sale asupra capodoperei caragialiene. [...] Imaginea clasică a piesei se tulbură (nimic peiorativ), producându-se în chip logic o serie întreagă de mutații radicale în mecanismul și articulațiile ei [...]. Comedia stă să alunece în tragi-comedie, "jocurile" sunt altele decât numai cele ale "dragostei și întâmplării". Micul univers din casa cherestegiului devine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
autorului trebuie apropiată și derutanta simbioză dintre vigoarea notației realiste și deschiderile către fantastic cu care Alexa Visarion își punctează discursul filmic: apropierea morții, și, apoi, iminența ei sunt pre-"văzute" de bătrânul artist sub chipul unei femei care nu tulbură decât prin tăcere (și, oarecum, prin vestimentație) ordinea obișnuită a lucrurilor. Îndelungi acumulări de fapte și gesturi unele, sugerate spectatorului, altele doar bănuite de către acesta duc filmul către acele "noduri" explozive ce ridică tensiunea dintre personaje la paroxism: stare în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tot spațiul disponibil (cu excepția scaunelor spectatorilor) inclusiv culisele și podul ca pe un nou spațiu gol, pe care imaginația era chemată să-l umple cu universul piesei lui Shakespeare. Preluând cuvintele lui Hamlet, orice reprezentație teatrală s-ar cuveni "să tulbure vederea și auzul oricui". Or, tocmai aceasta este impresia pe care spectacolul realizat de Alexa Visarion cu Richard al III-lea le-a făcut-o spectatorilor americani care au avut prilejul de a asista la acest mare eveniment teatral. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Arkadina, în prim plan profil Lucian Iancu Dorn Pescărușul meu se naște din scândura scenei și eu ucis tot acolo... Scândură de viață... Lemn de dragoste și chin... [...] E tot una... E tot una. Pescărușul lui Cehov, răspântie a identităților tulburate de teatru. Teatrul... Betleemul gândului. Și apoi... tăcerea de după râs, rece, tăioasă... înspăimântă; poate și vindeca incurabile maladii. Asta e tot TEATRUL... Cortina, culisele și nimic altceva..." (Alexa Visarion) 2000 REVOLUȚIA OARBĂ L. M. Arcade Teatrul Național "Mihai Eminescu" Timișoara
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cel care a câștigat, ci de trecerea timpului. Regizorul este obsedat de coarda care plesnește în actul II, un semn al timpulul care ne trece"; e urmărit de replica lui Liubov "soarele s-a ascuns, adică "viața a trecut"; e tulburat de ultimele cuvinte ale lui Cehov: "Eu mor", după care a cerut o cupă de șampanie și s-a stins. Maestrul de ceremonii în spectacolul Iui Alexa Visarion, este Timpul, monstrul cu două capete unul al damnării și altul al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
traiește dar cu distincție seducătoare, romantic, christic, Răzvan este el însuși o irealitate, un fel conținut ce capată întâmplator o identitate posibilă, a creatorului de conținut sufletesc. El privește de sus și, fiindcă nu poate fi decât seducător și ireal, tulbură realitatea ce suferă de lipsa ei de conținut, o realitate a formelor în acțiune pe care arta, nu mai puțin suferindă, o transportă spre derizoriu. Am auzit pe cineva comentând, ce chestie să arați câteva haine murdare de sânge, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
colorit delicat imposibil de descifrat tehnicist, cum mărturiseste în film alt traumatizat al vietii, cel care acceptă este o călătorie în virtualitatea artei și morții în care, adunând suferința și visând frumosul, artistul este dat afară din cetate, nu fiincă tulbură ci fiindcă este altfel, este fantomaticul ce deschide conflicte în fiecare dintre noi, este acela care spune că viața nu trebuie doar vizitată, precum am fi în căutarea ei, viața este ea însăși în noi prin prin frumos și iluzoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unei ambarcațiuni, a cărei formă finală și destinație i-au ieșit de mult din câmpul științei. Acum vreo doi ani și ceva, maestrul Alexa Visarion m-a abordat în chestiunea unui proiect care îl preocupa de mult timp; m-au tulburat tenacitatea sa, dar mai ales realismul și sinceritatea punerii problemei. Aceasta era de o tranșanță de-a dreptul shakespeariană: "A fi sau a nu fi"! Cu alte cuvinte: are sau nu rost, în contextul României de azi, al noului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
echilibru, căutând cu încăpățânare armonia. Filmul Năpastei e șansa memoriei de a avea conștiință. Sub actualul deziderat, personajele nu se mai raportează la fabulă, la anecdotică, ci la un criteriu moral în care viața a dezgolit cu durere plăgi cicatrizate, tulburând cu spasme aceste ființe aflate în căutarea unei explicații a suferinței, în căutarea unei înțelegeri de viață între religiozitate și erotism. De fapt, un film despre ambiguitatea actelor umane, despre teama de a fi singur, despre dorința de a găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
grotescă și tragică a personajelor care vor să evadeze, a oamenilor care nu mai suportă să trăiască ceea ce li s-a dă, li se impune. Nu mă interesează un Gorki didactic care soluționează problemele, care știe rezolvarea finală, dar mă tulbură și mă provoacă un Gorki care nu știe să rezolve întrebările atât de neliniștitoare pe care le naște lumea aruncată în creația sa. Caut posibilități de expresie scenică a acestor întâmplări "plicticoase" în care se așteaptă, se vorbește, se trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
caragialian. Această lume se aruncă cu o patimă nebună într-o trăire falsă. Caragiale este o obsesie și încerc să-l deslușesc înțelegându-mă pe mine însumi. Spectacolele mele care apelează la un text caragialian nu delectează, ci vor să tulbure profund tot ceea ce fiecare dintre noi zilnic încercăm să ascundem. Cel care a deschis cu adevărat acest drum a fost Lucian Pintilie prin montarea de la Bulandra cu D'ale carnavalului. Spectacolele mele care își au, cred, făgașul lor propriu, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cine te simți solidar? Am un respect deosebit, cred în personalitatea Cătălinei Buzoianu, în harul ei și în profunzimea conceptului ei teatral, în talentul lui Dan Micu și în seducția pe care o emană spectacolele sale visate. Întotdeauna m-a tulburat universul straniu pe care a știut să-l creeze Aureliu Manea, conferind problematicii textelor o extraordinară acuitate și inventând imagini scenice de o inegalabilă expresivitate. Aceștia și alți câțiva au un univers propriu, pe care au curajul să-l cerceteze
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Pornind de la această informație, cred că o serie de creatori, de talia lui Strehler și a lui Bob Wilson sau a lui Marowitz vor să intre într-o polemică profundă cu spectacolul actual. Teatrul înseamnă un mod profund de a tulbura conștiința, iar acum înseamnă un mod spectaculos de a te impune. Diferența este foarte clară pentru mine: în primul caz te oferi prin profesie și în al doilea caz ești doar acceptat prin profesie. Teatrul nu va muri tocmai din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
managerului, ci din cauza deciziei arbitrare a unui ministru adjunct care, după ce a propus spectacolul Elisabeta, din intâmplare o femeie, de Dario Fo, pentru un turneu în Italia, s-a răzgândit și a ales un alt spectacol, de altminteri foarte bun, tulburându-ne rosturile.Eu eram răspunzător de ceea ce anunțasem în teatru și, firesc, eram obligat să am o atitudine demnă: demisia. De altfel proiectele s-au derulat cu dificultate în timpul directoratului meu, teatrul cunoscuse perioade de glorie sub Radu Penciulescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
agresivitate duioasă față de neputință și un anumit tip de umor caustic față de împlinire. Ați stat o vreme în America, chiar în timpul lui Ceaușescu. Cum ați lucrat cu actorii americani de teatru? Vedeți, când am zburat prima data spre pământul american, tulburat de trecerea Oceanului, m-am tot gândit la ce ar trebui să fac eu acolo, ca regizor, pentru ca ei, americanii, să mă placă. Și chinuindu-mă așa opt ore și douăzeci de minute, cât am survolat Oceanul, o parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
afectată parte a populației României. Nu există un personal format care să îngrijească copiii și fluctuația ridicată a acestui personal în instituții, pe lângă rata ridicată îngrijitor/copii 4 a condus la condițiile care în 1990, când au fost dezvăluite, au tulburat întreaga lume. 4. Politicile de sistematizare a țării Concepută în numele ideologiei (Ronnas, 1989) a cărei implementare ar fi condus România la realizarea „visului de aur al societății comuniste”5, politica de sistematizare nu ținea seama de viața prezentă, existentă în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]