11,054 matches
-
și m-am dus la geam, inspectând în trecere și biroul. Era din lemn masiv, cu sertare mari de-o parte și de alta a scaunului. Pe el am văzut o veioză, trei pixuri, o agendă și câteva clame împrăștiate. Agenda era deschisă. Data de azi. Într-un colț al camerei stăteau aliniate trei fișete din oțel inoxidabil care nu se potriveau deloc cu restul mobilierului, și așa foarte sărac. Atmosfera era prea sumbră. Dacă ar fi fost după mine, le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
s-a așezat pe scaunul din spatele biroului. Încăperea semăna perfect cu cea în care intrasem prima oară. Culoarea covorului, veioza, tapetul, canapeaua... toate erau la fel. Pe măsuța din fața canapelei, același set cu tabacheră, scrumieră și brichetă. Pe birou, o agendă identică și clame împrăștiate. Aveam senzația că mă învîrtisem cerc și revenisem în camera de la început. Putea foarte bine să fie așa, putea să nu fie. Nu-mi aminteam exact în ce poziție fuseseră clamele de dincolo. Bătrânul m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
schimbam, ce rezolvam? După ce l-am privit și l-am lovit destul, m-am îndepărtat de televizor. M-am dus și m-am așezat pe marginea patului, mi-am pus telefonul în poală și am sunat la Sistem ca să verific agenda de lucru. Agentul meu mi-a spus că o să am ceva de făcut peste patru zile. Am fost de acord. Aveam de gând să lămuresc și detaliile legate de permutări ca să nu se ivească ulterior cine știe ce probleme, dar gândindu-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ultimele momente din viață. Deci, mi-ar fi luat și foarte mult timp, și nici n-ar fi fost la înălțimea așteptărilor ceea ce aș fi văzut. Nu-mi rămânea decât să optez pentru o masă bună în doi. Am luat agenda de telefon, am format numărul bibliotecii și am cerut-o pe fata de la secția de împrumut. — Alo! Îți mulțumesc mult pentru cărțile despre unicorni. — Și eu pentru cină, zise ea. — N-ai vrea să luăm masa împreună deseară? — Deseară? Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ancheta din 21 dec. noaptea și la “plecarea dvs la familie”: “La despărțire mi-a spus și un banc,(urmează gluma insipidă) . Am zâmbit frumos, mi-am luat la revedere de la tov. anchetator, maiorul C. Matei, și am plecat”. Cu agenda și calendarul ești în dificultate domnule ; spre a minți îți trebuie o memorie tare . Pag. 183 - “Pe 22 decembrie, pe la amiază, se deschide ușa și sunt chemat : 31, vino! M-au pus să semnez din nou fișa de predare - primire
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
2001. Ediții: Pamfil Șeicaru, Scrieri, I-II, București, 2001-2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Globul din stânga”, GL, 1968, 22; George Ross, Survival in Romania, „The New York Review of Books”, 1992, 10; Dicț. scriit. rom., II, 297-298; Al. Mihalcea, Genocidul de la Canal, „Agenda canadiană”, 2000, 16; Popa, Ist.lit., II, 1006-1007; Manolescu, Enciclopedia, 321. Mr.F.
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
poate asigura acest reglaj este unul de tipul pieței. 2.3. Piața Deși rolul pe care Îl joacă piața liberă În mecanismele folosite pentru furnizarea bunurilor publice este secundar (ea neavând o influență directă asupra modului În care e stabilită agenda publică și nici asupra ordinii În care ea trebuie Îndeplinită), caracteristicile ce Îi sunt specifice Îi conferă un rol mult mai important În dinamica unui mecanism de reglare instituțională care să asigure o furnizare eficientă de politici publice. Modelul pieței
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să influențeze procesul decizional european. În anii ’80, activitatea Comisiei era caracterizată de Încercarea de a implica tot mai multe grupuri non-guvernamentale În formularea de politici. Tot În această perioadă, Comisia, ca actor ce are puterea de a stabili o agendă, a Început să fie concurată de Parlamentul European1. Așa s-a ajuns ca, În anii ’90, pe agenda de reformare a Uniunii să apară și problematica controlului parlamentar asupra Comisiei. Totuși, poziția acesteia În raport cu formularea de politici se menține, Consiliul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai multe grupuri non-guvernamentale În formularea de politici. Tot În această perioadă, Comisia, ca actor ce are puterea de a stabili o agendă, a Început să fie concurată de Parlamentul European1. Așa s-a ajuns ca, În anii ’90, pe agenda de reformare a Uniunii să apară și problematica controlului parlamentar asupra Comisiei. Totuși, poziția acesteia În raport cu formularea de politici se menține, Consiliul și Parlamentul nelegiferând propuneri la care nu a lucrat Comisia. Mai mult, prin asistarea formării de rețele relevante
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
bine organizate de lobby, pentru că Încearcă să se legitimeze ca reprezentant al „publicului european”, ce reprezintă interesele consumatorilor, și nu pe cele ale capitaliștilor (Kohler-Koch, 1997). Tsebelis (apud Christiansen, 1996) recunoaște rolul sporit al Parlamentului European, În special În stabilirea agendei. Putem vorbi, În anii ’90, despre declanșarea unei competiții Între instituțiile CE, În mod special Între Parlament și Comisie. Necesitatea reformei se Întrevedea de la Începutul anilor ’90, când Comisia Începe să fie marginalizată, iar puterea ei scade. În 1992, Comisia
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
autorilor menționați, răspund mai degrabă la schimbările provocate de politici, decât provoacă astfel de schimbări. Ele ne ajută să identificăm care sunt grupurile ce vor fi afectate de o politică sau alta. Rețelele nu intervin În faza de stabilire a agendei, când se stabilește asupra cărui lucru să se decidă, ci intervin În partea tehnică a elaborării unei politici, iar În faza de implementare intervin foarte puțin sau chiar deloc. 1.2. Modelul nivelurilor de analiză În Încercarea de a explica
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
determina să vedem procesul decizional european ca pe unul centralizat, care Încalcă libertatea de acțiune a guvernelor statelor membre, sau, Într-o formă mai nuanțată, argumentele care ne-ar determina să considerăm drept valid un enunț simplu, de tipul: „Stabilirea agendei și formularea politicilor sunt sarcini europene, În timp ce implementarea este responsabilitatea statelor membre”. Reproșurile aduse UE capătă foarte multe nuanțe. Cei mai sceptici vorbesc atât despre un centralism al procesului decizional la nivel european, cât și despre impunerea efectelor acestuia la
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru a-și promova interesele, formându-se astfel un circuit decizional care este În conformitate cu jocul democratic. De altfel, propunerile Comisiei sunt adesea desființate În urma negocierilor care se declanșează Între statele membre. De cele mai multe ori, viziunea comună are de suferit, iar agenda ajunge să fie stabilită de unul dintre statele membre (Wright, 1996). J) Unul dintre cele mai puternice argumente În favoarea ideii prevalenței instituțiilor naționale asupra celor comunitare Îl oferă Giandomenico Majone (apud Follesdal și Hix, 2005), care susține că este inutil
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
and Society, nr. 19 (2), pp. 133-164. Tomkins, Adam (1999), „Reports. Responsibility and Resignation in the European Commission”, The Modern Law Review, vol. LXII, nr. 5, pp. 744-765. Tsebelis, George (1994), „The Power of the European Parliament as a Conditional Agenda Setter”, The American Political Science Review, vol. LXXXVIII, nr. 1, pp. 128-142. Verdier, Daneil; Breen, Richard (2001), „Europeanization and Globalization. Politics Against Markets in the European Union”, Comparative Political Studies, vol. XXXIV (III), pp. 227-262. Wright, Vincent (1996), „The national
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a ei, care nu trebuie considerat drept o consecință a celui de integrare În Uniunea Europeană, ci ca fiind autonom, din punct de vedere conceptual, față de acest obiectiv. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, România este membră a Uniunii Europene. Agenda publică din ultimii ani a fost ocupată Într-o proporție covârșitoare de subiecte legate de respectarea de către România a condițiilor impuse de Uniunea Europeană pentru obținerea acestui statut. Rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene au avut uneori efectele unor barometre politice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
din România. Prezentul studiu se fundamentează pe datele furnizate În urma derulării unui proiect al Băncii Mondiale privind plățile informale În sectorul de sănătate din România. Reforma sistemului de sănătate din România a devenit În ultimii ani o prioritate indiscutabilă pe agenda guvernamentală. Vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este reconsiderarea asigurărilor non-substitutive ca mijloc de finanțare a cheltuielilor pentru sănătate. Argumentarea va decurge În felul următor: atât timp cât fondurile din contribuțiile obligatorii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
problematica romă”. Analiza de față se Înscrie Într-un domeniu mult mai larg, cel al studierii rolului instituțiilor internaționale În influențarea, formularea și schimbarea politicilor globale din societatea contemporană. Punctul de plecare al lucrării este că promovarea „problemei romilor” pe agenda publică românească se datorează În primul rând instituțiilor internaționale. Imediat după 1989, guvernelor din România li s-au atras atenția de către actorii internaționali asupra situației grave a romilor din țară. Fără presiunile venite din afara țării, guvernele din România de după 1989
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
specialitate, se discută din ce În ce mai mult despre rolul instituțiilor internaționale În promovarea unor idei, norme și valori ce depășesc granițele mandatului inițial al acestor organizații. La nivel internațional, instituțiile afectează nu numai structurile și acțiunile indivizilor din interiorul acestora, dar și agenda publică internațională (Keck și Sikkink, 1998; Risse și Sikkink, 1999). Aceste instituții au un rol important, datorită structurii lor interne (având mecanismele birocratice necesare care să permită producerea și difuzarea normelor, ideilor, valorilor la nivel internațional) și datorită rezultatelor care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Odată cu semnarea acordurilor de asociere dintre statele Uniunii Europene și guvernele statelor Europei de Est, a Început un proces complex de pregătire a acestora pentru a obține statutul de stat candidat la Uniunea Europeană. Diverse programe sectoriale - În funcție de prioritățile stabilite În Agenda 2000 (Comisia Europeană, 1997) și În Parteneriatele de aderare (Comisia Europeană, 1998a, 1999a, 2002a, 2003a) cu fiecare stat În parte - au fost puse În practică, ceea ce a permis formarea unor „rețele de politici” (policy networks) În funcție de tematică/problemă; c) „regimul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
membrii (formali sau informali) ai acestor structuri, dar și transferul de practici de la nivel internațional la nivel național. În cazul romilor, putem spune că rețelele de influențare a politicilor sunt cele constituite la nivel global pentru promovarea cauzei acestora pe agenda publică internațională. Membrii rețelei cuprind reprezentanți ai diverselor organizații internaționale, interguvernamentale, ONG-uri internaționale, reprezentanți ai fundațiilor care desfășoară proiecte pentru romi În țările din Est, ai guvernelor (din România și din Occident) care sunt interesați de problemele romilor, ai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instabilitate În Europa și, de aceea, au fost create instrumentele necesare care să forțeze guvernul român să adopte un climat de stabilitate În țară și să inițieze procesul de democratizare a instituțiilor centrale și locale. „Problematica romilor” a apărut pe agenda internațională mai degrabă ca o Îngrijorare (Gugliemo și Waters, 2005), ca ceva ce ar putea destabiliza echilibrul geopolitic al Europei, toate programele pentru romi vizând În primul rând stoparea valului migrator, presiuni asupra României de a semna tratate internaționale pentru
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prima, având susținere din afara țării, putea să facă presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate de către statul român. Aceste diferențe au continuat până În prezent, cu consecințe nefaste asupra unei Mișcări rome unificate și a promovării unei agende comune. La nivel guvernamental, principalele politici pentru romi, În această perioadă, fac parte din politicile generale pentru minorități. Principalele instrumente pentru protecția minorităților la acea vreme erau: Constituția României, legislația generală cu privire la minorități, tratatele internaționale cu privire la protecția minorităților semnate de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să facă parte din organizație, a mandatat Comisia Europeană să elaboreze opinii separate pentru fiecare stat candidat și pregătirea unui document general care să descrie impactul asupra Uniunii odată cu extinderea spre Estul Europei. Comisia Europeană, la 16 iulie 1997, adoptă Agenda 2000 (Comisia Europeană, 1997), care include opinii asupra cererilor de aderare ale statelor din Est (inclusiv România) la Uniunea Europeană. În a doua parte a documentului, Comisia a inclus, pe lângă avizele pentru fiecare stat candidat În parte, recomandări ce vizau intensificarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
teren comun de cooperare și coordonare a eforturilor În fața principalului „adversar”, Partida Romilor, decât foarte târziu 1. Cele două organizații erau unite doar pentru a contesta politizarea excesivă a structurilor administrative datorită Partidei Romilor, Însă aveau (și continuă să aibă) agende și limbaje diferite. Partida Romilor a continuat să fie partenerul „privilegiat” al Guvernului până În 2005, cu consecințe nefaste asupra romilor de la nivel local. Datorită polarizării puternice dintre Partida Romilor și organizațiile societății civile, actorii internaționali se poziționează și ei În funcție de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
romi se Înscriu În politicile generale, pentru persoane dezavantajate la nivel european, Însă acestea nu sunt adoptate prin metodele specific comunitare (regulamente, comunicate, decizii europene etc.), ci sunt adoptate prin metoda deschisă de coordonare (adică toate statele Uniunii au propriile agende naționale, În funcție de domeniu, și Încearcă să-și coordoneze principalele politici la nivel european). Instituțiile românești trebuiau și ele pregătite pentru această metodă. Astfel, au fost elaborate Memorandumul Comun pentru Incluziune (Joint Inclusion Memorandum - JIM) și Planul Național de Incluziune Socială
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]