8,737 matches
-
învingători în concursurile sau întrecerile sportive ori, reprezentând zeități divinizate decorând templele. Această categorie a sculpturii ne demonstrează experiența acumulată de artiști de-a lungul vremii. Astfel, de remarcat este statuara de mari dimensiuni reprezentând oameni sau zeități cu o anatomie perfectă. Începând cu secolul al VI-lea î. Hr. pentru realizarea statuilor se folosește piatra. O influență a artei egiptene în sculptura greacă este prezența frontalismului, adică statuile sunt parcă încremenite și le lipsește expresivitatea chipurilor. Aceaste statui sunt realizate în
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
din România", care ulterior a fost publicată în "Analele Universității „Al. I. Cuza” din Iași". Iar ca apreciere a calităților sale de cercetător deosebit, reușește să obțină o bursă de stat, pentru a studia în laboratoarele de biologie experimentală și anatomie microscopică ale prof. dr. Hans Przibram de la Viena. Aici întreprinde o serie de cercetări de mare interes ca: regenerarea organelor la insecte și influență sistemului nervos asupra acestui proces biologic. Pe baza studiului histologic asupra insectelor holometabole, prof. dr. stabilește
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
În general, emisiunile americane importate sunt transmise cu un decalaj de câteva luni față de data primei transmisii la televiziunea americană producătoare. Uneori emisiunile se transmit și în reluare. Programele importate includ: seriale TV (unele difuzate și în România": Familia Simpson, Anatomia lui Grey, Prison Break, Frasier, Lost, The Big Bang Theory, Prietenii tăi" etc.), talkshow-uri ("The Oprah Winfrey Show, The George Lopez Show, The Bernie Mac Show"), reality show-uri ("Beauty and the Geek, Wife Swap, Familia Osbourne"), emisiuni concurs ("Amazing
Stöð 2 () [Corola-website/Science/309461_a_310790]
-
lui Aristotel se conturează ideea, conform căreia personalitatea umană este localizată în cap. Totuși principiile frenologiei vor fi enunțate în epoca modernă de către medicul austriac stabilit în Franța, Franz Joseph Gall în lucrarea sa fundamentală publicată la Paris în 1820: "Anatomie et physiolgie du système nerveux en général et du cerveau en particulier avec des observations sur la possibilité de reconnaître plusieurs dispositions intellectuelles et morales de l'homme et des animaux par la configuration de leur tête" ("Anatomia și fiziologia
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
în 1820: "Anatomie et physiolgie du système nerveux en général et du cerveau en particulier avec des observations sur la possibilité de reconnaître plusieurs dispositions intellectuelles et morales de l'homme et des animaux par la configuration de leur tête" ("Anatomia și fiziologia sistemului nervos în general și a creierului în particular cu observații asupra posibilității de a recunoaște multe trăsături intelectuale și morale ale omului sau animalelor după configurația capului"), titlu în care definește pe scurt concepția și metoda sa
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
la Școala Românească de Neurologie a lui Gheorghe Marinescu. Steriade începe studiul medicinii în 1948 la Universitatea din București. Încă din al treilea an al facultății de medicină era preocupat de neuroanatomie, secționând creiere de embrioni umani în laboratorul de anatomie al profesorului Emil Repciuc și examinând la microscop secțiuni din cortexul cerebral în laboratorul de histologie al profesorului Ion T. Niculescu. După absolvirea facultății în 1952, își începe cariera științifică la Institutul de Neurologie "I.P. Pavlov" al Academiei RPR, fiind
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
animate. Îi place să se îmbrace în pantaloni scurți din denim (până la genunchi), tricou și șapcă. este jucător profesionist de wrestling, cântăreț de hip-hop și actor. El a urmat cursurile Colegiului Springfield din Massachusetts, el având calificări în psihologie și anatomie. În timpul colegiului obișnuia să joace fotbal. După ce a terminat școala a continuat să-și lucreze corpul, ajungând la înălțimea de 1.85 m și greutatea de 240 de livre, dimensiuni potrivite pentru un wrestler. a început să se antreneze pentru
John Cena () [Corola-website/Science/306192_a_307521]
-
ul (lat."nasus") în anatomie înseamnă un organ al vertebratelor care este compus din orificiul nărilor și "cavitatea nazala". La om că și la celelalte mamifere, nașul este situat în "centrul fetei" sau în "vârful botului", după cavitatea nazala urmând faringele unde se întâlnește "calea
Nas () [Corola-website/Science/304772_a_306101]
-
umane a fost rolul jucat în descoperirea insulinei de către omul de știință român Nicolae Paulescu. De asemenea, Gheorghe Marinescu a fost un important neurolog, Victor Babeș a fost unul dintre primii bacteriologi. Dimitrie Gerota a adus contributii în chirurgie și anatomie, Grigore T. Popa în anatomie, Constantin Parhon în domeniul endocrinologiei. Gheorghe Țițeica a fost unul dintre cei mai remarcabili matematicieni români. După circa patru ani de restrângere gravă a libertăților, sub regimul fascist, care s-a alăturat Germaniei naziste în
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
în descoperirea insulinei de către omul de știință român Nicolae Paulescu. De asemenea, Gheorghe Marinescu a fost un important neurolog, Victor Babeș a fost unul dintre primii bacteriologi. Dimitrie Gerota a adus contributii în chirurgie și anatomie, Grigore T. Popa în anatomie, Constantin Parhon în domeniul endocrinologiei. Gheorghe Țițeica a fost unul dintre cei mai remarcabili matematicieni români. După circa patru ani de restrângere gravă a libertăților, sub regimul fascist, care s-a alăturat Germaniei naziste în politica ei genocidă, teroarea regimului
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
în 1957, „Magna cum laude”. Între 1957 și 1958 a fost Medic Stagiar la Spitalul „Caritas”, între 1958 și 1959 Medic de Medicină Generală la Dispensarul Rural din com. Piscu, jud. Galați, între 1959 și 1960 a urmat Cursul de Anatomie Patologică la UMF „Carol Davila”. A lucrat între 1960 și 1962 ca Medic Secundar și din 1962 până în 1963 ca Medic Specialist la Spitalul Unificat din Tecuci, iar din 1964 până în 1969 la Spitalul “Dr. Ștefan Stâncă” din București. Din
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
Medic Secundar și din 1962 până în 1963 ca Medic Specialist la Spitalul Unificat din Tecuci, iar din 1964 până în 1969 la Spitalul “Dr. Ștefan Stâncă” din București. Din 1969 lucrează la Institutul „Victor Babeș”, mai întâi ca Medic Specialist de Anatomie Patologică, din 1973 Cercetător științific principal gradul III, din 1978 Cercetător științific principal gradul II, iar din 1990 Cercetător științific principal gradul I. În 1980 devine Medic Primar Anatomopatolog. În 1984 devine Doctor în Științe Medicale cu teza „Modificări morfopatologice
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
gradul II, iar din 1990 Cercetător științific principal gradul I. În 1980 devine Medic Primar Anatomopatolog. În 1984 devine Doctor în Științe Medicale cu teza „Modificări morfopatologice induse sub acțiunea nitrosoguanidinei”. Între 1973 și 1990 a fost Șeful Laboratorului de anatomie patologică, iar din 1990 până în 2004 Director al Institutului „Victor Babeș”. În 1993 a devenit Conferențiar Universitar, iar în 1995 Profesor Universitar și Șef al Catedrei de Anatomie Patologică a UMF „Carol Davila”. Tot din 1995 a fost Profesor Universitar
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
sub acțiunea nitrosoguanidinei”. Între 1973 și 1990 a fost Șeful Laboratorului de anatomie patologică, iar din 1990 până în 2004 Director al Institutului „Victor Babeș”. În 1993 a devenit Conferențiar Universitar, iar în 1995 Profesor Universitar și Șef al Catedrei de Anatomie Patologică a UMF „Carol Davila”. Tot din 1995 a fost Profesor Universitar la Facultatea de Medicină a Universității „Titu Maiorescu”. Domeniile principale de cercetare au fost limfoamele maligne, tumorile țesuturilor moi, patologia tubului digestiv, patologia ginecologică, carcinogeneza chimică, angiosarcomatoza Kaposi
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
Universității „Titu Maiorescu”. Domeniile principale de cercetare au fost limfoamele maligne, tumorile țesuturilor moi, patologia tubului digestiv, patologia ginecologică, carcinogeneza chimică, angiosarcomatoza Kaposi. Între 1959 și 1960, în 1967 și în 1972 a urmat Cursuri de specializare și perfecționare în anatomie patologică la UMF. S-a specializat la două institute de anatomie patologică din Viena, în 1977 și a avut un schimb de experiență la Institutul de Patologie al Universității din Giessen, Germania, în 2000. A fost Responsabil Grant pentru „Celule
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
tumorile țesuturilor moi, patologia tubului digestiv, patologia ginecologică, carcinogeneza chimică, angiosarcomatoza Kaposi. Între 1959 și 1960, în 1967 și în 1972 a urmat Cursuri de specializare și perfecționare în anatomie patologică la UMF. S-a specializat la două institute de anatomie patologică din Viena, în 1977 și a avut un schimb de experiență la Institutul de Patologie al Universității din Giessen, Germania, în 2000. A fost Responsabil Grant pentru „Celule dendritice. Implicații în procesele pseudotumorale și tumorale ale țesutului limfoid” (1999-2000
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
sindroamele mielodisplazice” și Director de proiect VIASAN pentru „Depistarea bacilului Koch pe secțiuni la parafină prin tehnici de biologie moleculară”. A avut peste 350 de lucrări științifice publicate sau comunicate în țară și străinătate. A fost coautor la tratatul de „Anatomie Patologică” sub redacția Ioan Moraru, 1980, „Histopatologie în scanning”, sub redacția Ioan Moraru și Nicolae Manolescu, 1985 și autor la „Îndreptar de morfopatologie”, 1995, „Anatomie Patologică”, vol. I, 2003, „Curs de Anatomie Patologică”, sub redacția Carmen Ardeleanu, , 2004. În 1966
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
lucrări științifice publicate sau comunicate în țară și străinătate. A fost coautor la tratatul de „Anatomie Patologică” sub redacția Ioan Moraru, 1980, „Histopatologie în scanning”, sub redacția Ioan Moraru și Nicolae Manolescu, 1985 și autor la „Îndreptar de morfopatologie”, 1995, „Anatomie Patologică”, vol. I, 2003, „Curs de Anatomie Patologică”, sub redacția Carmen Ardeleanu, , 2004. În 1966 a devenit membru al Societății de Morfologie Normală și Patologică a Uniunea Societăților de Științe Medicale (USSM), iar din 1990 vicepreședinte. Între 1969 și 1974
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
și străinătate. A fost coautor la tratatul de „Anatomie Patologică” sub redacția Ioan Moraru, 1980, „Histopatologie în scanning”, sub redacția Ioan Moraru și Nicolae Manolescu, 1985 și autor la „Îndreptar de morfopatologie”, 1995, „Anatomie Patologică”, vol. I, 2003, „Curs de Anatomie Patologică”, sub redacția Carmen Ardeleanu, , 2004. În 1966 a devenit membru al Societății de Morfologie Normală și Patologică a Uniunea Societăților de Științe Medicale (USSM), iar din 1990 vicepreședinte. Între 1969 și 1974 a fost secretar al Comitetului Secției de
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
și la Consiliul Național al Cercetării Știinșifice din Învățământul Superior (CNCSIS). A fost Redactor coordonator al revistelor „Romanian Journal of Legal Medicine” și „Romanian Journal of Anatomy”, precum și Redactor șef adjunct al revistei „Morphology Embriology”. În 1975 a introdus în anatomia patologică din România, clasificarea Kiel pentru limfoamele maligne. În anii 1979-1980 a publicat primele cazuri de tumori stromale gastro-intestinale, accentuând aspectul lor morfologic heterogen. A identificat și publicat în anii 1981-1982 o formă particulară de carcinom bazocelular cu stromă angiomatoasă
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
lucrări de diplomă cu diverse abordări metodologice ale unor teme variate: angiogeneza carcinoamelor tubului digestiv, utilizarea biomarkerilor în carcinomul de prostată, determinarea secvențelor genomice ale bacilului Koch în materialul inclus la parafină etc. A format peste 150 de specialiști în anatomie patologică, precum și mai mult de 20 de doctori în medicină. A fost distins cu medalia „Meritul Sanitar”, 1971, „Ordinul Meritul Științific”, 1981, „Ordinul Național pentru Merit” în grad de Comandor, 2000, medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe din Moldova
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
studii în laboratorul de histoenzimologie al Institutului de Histochimie Medicală de pe lângă "Nouvelle Faculté de Médecine" din Paris, condus de profesorul Raymond Wegmann. Revine aici pentru o lună în 1977, la invitația profesorului Wegmann, pentru a ține un curs pe tema anatomiei comparate a sistemului nervos. Încetează din viață la 2 februarie 2009. Arcadiu Petrescu a participat la numeroase reuniuni științifice din țară și străinătate prin prezentarea de comunicări științifice, publicând aprox. 180 lucrări științifice din domeniul infecțiilor virotice ale creierului, accidentelor
Arcadiu Petrescu () [Corola-website/Science/306429_a_307758]
-
a legat de marele său maestru, până la moartea acestuia din anul 1938, folosind aceeași metodă fundamentală pentru înțelegerea neurologiei: metoda anatomo-clinică. Activitatea desfășurată la Spitalul "Colentina" a fost întreruptă de stagiile în străinătate: 6 luni, în 1923, la Institutul de Anatomie patologică din Berlin condus de Otto Lubarsch, 3 luni, în 1925, la Paris, la spitalul ""Salpêtrière"". Fiind remarcat aici de profesorul Jean-Alexandre Barré, acesta îi propune să lucreze un an în clinica sa de la Universitatea din Strasbourg, unde State Drăgănescu
State Drăgănescu () [Corola-website/Science/306478_a_307807]
-
a activității sale, a lucrat la catedra de neurologie a IPSMF cu sediul clinic în spitalul "Gh. Marinescu" din București, la început în calitate de conferențiar, iar din 1959 ca profesor. În același timp lucrează ca șef de sector în secția de anatomie patologică a Institutului de Neurologie "I.P. Pavlov" al Academiei. În 1962 primește titlul de "Doctor în Științe Medicale" și de "Profesor emerit". În broșura sa "Expunere de lucrări științifice" (1921-1963), de 88 pagini, conținând numai enumărarea titlurilor lucrărilor, alcătuită în
State Drăgănescu () [Corola-website/Science/306478_a_307807]
-
vers liber am vrut să înțeleg, în primul rând, liber de orice vorbărie; în el actualitatea se realizează nu prin obiectivarea emoției, ca-n cel clasic, ci printr-o maximă personalizare.» (ibid.). Nu trebuie uitat faptul că lecția aceasta de „anatomie“ a versului liber și „volumul-aplicație“, "Versul liber", de Miron Radu Paraschivescu, din 1965, se relevă chiar în orizontul temporal al „marii explozii lirice“ datorate noii "generații Labiș-Stănescu-Sorescu;" și în afară de prefața-program, "Majuscule", reprezentanții generației resurecționale și-au mai însușit în 1965
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]