9,641 matches
-
știu, nimic nu e întâmplător.Toate au un rost în lumea asta: și soarele, și vântul, și primăvara, și... Iartă-mă! Nu mai am timp de hoinărit.Trebuie să-mi fac temele.La revedere! EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * În ce anotimp se petrece această întâmplare? * Care este personajul care o îndeamnă pe Ioana să pornească în călătorie? * Ce fel de călătorie face fetița? * Ce însușiri are GÎNDUL? * De la cine a învățat Ioana că trebuie să-și facă temele? 2) Scrie cinci
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în jurul meu, căci asta îmi e menirea. La furnică nu am cerut niciodată împrumut. E doar o poveste răutăcioasă, a spus greierașul și-a dispărut din două salturi, undeva, într-un ungher de magazie. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Din ce anotimp face parte luna noiembrie? * Ce transformări au loc în natură toamna? * Ce făcea Cosmin în magazie? * Pe cine a salvat el? * De ce era greierașul între scânduri? * Ce-i reproșează Cosmin greierașului? * Ce spune greierașul despre cântecul lui din timpul verii
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
să mă fi trezit puțin mai târziu, ca peștișorul fermecat să-mi fi îndeplinit măcar în vis dorința nerostită. Știți care este? Tare aș vrea să am în camera mea un acvariu cu mulți peștiori. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Câte anotimpuri are anul? Enumeră-le. * Ce se întâmplă vara în natură? * De ce l-a sculat tata așa de dimineață pe Ionuț? * Ce a observat băiatul pe cer când a plecat de acasă? * Dar când a ajuns la baltă, ce a observat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Octombrie, în clocot cazane de tomate Și umbra în depozit de cherestea te-ndemne Să recunoști în cântec aceste flăcări mate Să recunoști cum fierbe în bulion un suflet, Atât de dulce chipul Mamei între tenebre Cu vocile scăzute în anotimp, în suflet, Și în magiun fantoma trecutului răsfierbe. Sintaxa singulară și dificilă, fără început și fine, îngrămădirea aproape monstruoasă de imagini-cifru pe un text sărac în idei au motivat clasarea poetului printre dadaiști și "integraliști" (1903- 1946). RADU GYR Tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiecare coloana cu numere pe care apoi le așezi în ordine crescătoare. 71.Completează un tabel după modelul: 72.Încearcă să copii și să completezi un rebus de pe o revistă. 73.Realizează un tabel în care să scrii pe orizontal anotimpurile iar pe vertical lunile fiecărui anotimp. 74.Crează bandă timpului folosindu-te de datele istorice cunoscute. 75.Încadrează părțile de propoziție și părțile de vorbire studiate într-un tabel. Îți va fi de folos la lecțiile de recapitulare. 76.Realizează
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
apoi le așezi în ordine crescătoare. 71.Completează un tabel după modelul: 72.Încearcă să copii și să completezi un rebus de pe o revistă. 73.Realizează un tabel în care să scrii pe orizontal anotimpurile iar pe vertical lunile fiecărui anotimp. 74.Crează bandă timpului folosindu-te de datele istorice cunoscute. 75.Încadrează părțile de propoziție și părțile de vorbire studiate într-un tabel. Îți va fi de folos la lecțiile de recapitulare. 76.Realizează un tabel care să oglindească trăsăturile
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Salat) presupune glorificarea lui allah, faptul de a binecuvânta. Există cinci momente zilnice ale rugăciunii, fixate în funcție de poziția soarelui: în zori, în miezul zilei, în intervalul dintre prânz și apusul soarelui, în timpul crepusculului, la apusul soarelui. „Orele variază așadar în funcție de anotimp și de locul geografic unde se află credinciosul.” Se caută îndeplinirea rugăciunilor la timp pentru ca moartea - care poate veni oricând - să nu-i surprindă cu obligațiile zilnice neîndeplinite. Rugăciunea este precedată de abluțiuni. Ele constau în spălarea succesivă a mâinilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
înțeles decât în text. 3. Explică înțelesul secvenței „apa albastră a cerului”. B. Limbă și comunicare 4. Transcrie un substantiv, un verb, un adjectiv și un pronume alcătuite din două silabe. 5. Selectează din text două substantive diferite care numesc anotimpuri și precizează funcția lor sintactică. 6. Alcătuiește o propoziție în care verbul a se roti să fie la timpul viitor, persoana a II-a, plural. 7. Rescrie o propoziție simplă din text. Realizează, pornind de la aceasta, o propoziție dezvoltată, apoi
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
ai descoperit în fragmentul dat. B. Limbă și comunicare 4. Transcrie trei substantive care sunt părți de propoziție diferite și precizează-le. 5. Precizează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele îl și caldul. 6. Alcătuiește o propoziție despre anotimpul identificat în textul dat, după schema: P(verb)+S(subst.)+Atr.(adj.)+C(subst.)+Atr.(adj.)+Atr.(subst. 7.Exemplifică, în propoziții, scrierea corectă a structurilor. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să realizezi portretul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
ochii săi orbi erau întunecați, iar în adâncurile lor licărea ceva ca o mică flăcăruie.” (Michael Ende, Povestea fără sfârșit) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului: 1.Cum se numește și ce este personajul fragmentului? 2.În ce anotimp se petrece întâmplarea? 3.Formulați un enunț de 2-3 rânduri în care să prezentați trăsăturile fizice și sufletești ale personajului. B. Limbă și comunicare: 4.Explicați rolul virgulei în structura: și îmbrăcămintea, și fața, și părul erau sure ca piatra
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
6.Precizați valoarea morfologică (parte de vorbire) și funcția sintactică (parte de propoziție) a următoarelor cuvinte: frunză, o, -s, uscate. 7.Scrieți patru termeni din familia de cuvinte pentru: pământ. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, despre anotimpul vară. Nu uita să dai compunerii tale un titlu expresiv! În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe: - vei respecta convențiile specifice; - vei avea un conținut adecvat cerinței formulate; - vei utiliza o exprimare corectă și frumoasă; - vei
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
temperatura corporală. 7. În ceea ce privește variabilitatea parametrilor unor parametri biochimci, pierderile de calciu variază cu vârsta, la femei fiind mai accentuate În perioada ciclului menstrual, dar și dacă menopauza este În curs de instalare. Valorile concentrației urinare a calciului cresc În anotimpurile reci, precum și În cursul unei alimentații defectuoase În vitamine și minerale (alimentația de spital).Valorile sunt coborâte, În schimb, noaptea la bărbați mai mult decât la femei, În special Între orele 19.007.00. La femeile sănătoase În postmenopauză acrofazele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
amplitudine, indiferent dacă au fost atinse comunicări sinaptice sau conexiuni informaționale prin presupuși factori difuzibili (de exemplu inducerea somnului). Fie că este vorba despre simptomatologii artritice, artrozice sau fibromialgii, manifestările patologice osteo-articulare și musculare prezintă oscilații circadiene, circanuale (favorizate de anotimpul rece) și circatrigintane, potențate neuroumoral (relevante la femeie). Există, În egală măsură, ritmuri condiționate de solicitările funcționale, profesionale. Fibromialgia de cauză reumatismală se traduce prin dureri cronice, oboseală, rigiditate articulară matinală interesând mai multe zone osteo-musculo-articulare, simptoame foarte evidente dimineața
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
complete ale lui Keats (cf. 1900: 65). În plus, într-o scrisoare adresată lui J. H. Reynolds, datată 21 septembrie 1819, în care mărturisea că toamna (care face obiectul odei To Autumn / Către toamnă pe care tocmai o scrisese) este anotimpul cu care întotdeauna îl asocia pe Chatterton, Keats a comentat următoarele despre poetul-băiat: El este cel mai pur scriitor de Limbă engleză. Nu găsești la el deloc idiom francez, sau particule [franceze] ca la Chaucer - e Idiom autentic englezesc în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în mod tradițional special; Montesquieu se știe că a atribuit numărul mare de sinucideri din Anglia "climei umede, cețoase" din această țară; Mathews (1891: 478) obiectează, afirmînd că Anglia nu este "pe primele locuri în privința ratei sinuciderilor" și că în anotimpul cețos sînt cele mai puține suicideri. Indiferent cine are dreptate în speța de mai sus, după explorările aprofundate ale unor cercetători precum Franz Boas și alți antropologi privind relațiile dintre civilizația umană și mediul înconjurător, această chestiune în cel mai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
blazat, după ce toate plăcerile și tot luxul au fost savurate pînă la refuz), rușinea, frica de pedeapsă; în vreme ce în nord - alcoolismul, iar în sud - durerile "iubirii disprețuite", gelozia, restriștea, suferința. (Mathews 1891: 474-476) Un alt factor suicidogen ar putea fi anotimpul; Mathews arată că "perioada de tranziție dintre primăvară și vară, mai ales luna iunie, este cea în care înclinația către acest act atinge intensitate maximă". În această interpretare, există o curbă gaussiană care crește din ianuarie pînă în iunie și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Elegie, pentru Stimabilul W. Beckford - "sărmană lampa vieții mereu mai slabă, tot mai slabă"*; "săgeata morții"; a învăța "epoci una după alta din mormîntul său"; "ci dimineața luminoasă și nemuritoare-a cerului / Soarbe mărunta noastră particulă de timp"**; "mantii negre"; Anotimpurile schimbătoare durerea mea n-o schimbă"; "stînca stearpă"; "bărăganul brun-întunecat lovit"; "noapte sumbră". [*life's poor lamp more faint and fainter - metaforă de la care este posibil ca M. H. Abrams să fi derivat ideea sa privind modul lămpii al romantismului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
soarelui încoronat cu străluciri, Să ajutați îndoliații nouri ce distilează lacrimi. Voi aburi de otravă, peste capul meu zvîrliți-vă; Voi vipere colcăitoare, picioarele-mi înfășurați-le; Voi broaște,-împrăștiați-vă veninul pe cărarea-mi; Voi meteori nimicitori, străluciți asupră-mi. Voi anotimpuri împresurătoare, anul prindeți-l; Și interziceți răsăritul primăverii cu-ale ei splendori; Nu lăsați grînele s-apară, cele ce viața o păstrează; Iar vijeliile muginde hăcuiască cerurile". Voi rîușoare lin lucind, încetați să curgeți, Ori lunecați, umflate cu o moarte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
veșted („regatul de iască al Mumei”), iar lamentoul sună mai violent în prima parte, pentru ca într-un ciclu de „12 melancolii” să recadă pe linia melodică a unei plângeri mai blânde, „vocea” eului liric unindu-se cu vocea naturii. În Anotimpuri (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din București) întoarcerea la copilărie și la lumea satului (casa natală, părinții, natura) aduce un suflu proaspăt, mai ales la nivelul limbajului, întors acum spre graiul regional (oltenesc), plin de sevă și pitoresc. În general cu
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
imaginar spre un „tu” absent. SCRIERI: Așezare de lucruri, București, 1968; Ierugi, București, 1969; Hesperara, pref. Emil Botta, București, 1971; ed. 2, București, 2003; Epitaf pentru iarbă, București, 1972; Câmpia pierdută, București, 1978; Gențiane, București, 1979; Multcălătoare / Preatrecătoare, București, 1981; Anotimpuri, București, 1983; Plâng, iubite prinț, București, 1984; Călătorie în absență, București, 1987; Fascinația clipei, București, 1991; Prințul chiparos, cu desene de Cătălin Bursaci, București, 1997; Plâng, iubite prinț, București, I-V, București, 2000-2001; Elegie pentru Hesperara, București, postfață Ana Blandiana
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
via tristă și veștedă-n pământ”) ori cu mici note argheziene, bacoviene, voiculesciene și mai ales cu zvâcniri de sensibilitate romantică, trimițând la poemele lui Al. A. Philippide: „Sălbaticele umbre - tăcerea de-nceput / Și le gonea năvalnic și-adânc prin anotimpuri, / Simțindu-se cum cerul în vastele răstimpuri / Foșnește stins de-a lungul taifunului de lut”. Invarianta elocuției lirice este însă hegemonia asupra afectivității și a stilului. Sensibilitatea se află, cum observă Constantin Ciopraga, „sub semnul aspirațiilor către «geometria» versurilor”. Elegiace
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
Bal ca-n iad”, F, 1994, 1; Ion Roșioru, Teribilism, revoltă, dor, TMS, 1994, 8; Ion Cristofor, Ionuț Țene, TR, 1996, 5-6; Mircea Popa, „Roși de lună”, „Adevărul de Cluj “, 1997, 1 975; Alexandru Sfârlea, „Roși de lună”, „Al cincilea anotimp”, 1997, 2; Petria, Vâlcea, 400; Poantă, Dicț. poeți, 204-205; Petre Scutelnicu, „De izvoare”, ATN, 1999, 5; Mircea Popa, „De izvoare”, „Adevărul de Cluj”, 2000, 2 968; Ioan Marinescu, „Suflet dac” - un univers într-un volum, „Adevărul de Cluj”, 2001, 3
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
redactor la „Flagrant” din București (1994-1999), „Cetatea culturală” (1999-2003) și „Curierul Primăriei” (2002) din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în 1959 la „Tribuna”. Mai e prezent în „Ateneu”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Ramuri”, „Steaua”, „Cronica”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Cuvântul”, „Cele cinci anotimpuri”, „Amurg sentimental”, „Radix” (Namur, Belgia), „Lettres européennes” (Bruxelles) ș.a. I s-au decernat Premiul „Jurnalist european” (1996), Premiul revistei „Poesis” (2000), Premiul Festivalului Internațional de Poezie (Uzdin, 2000) ș.a. În versurile din volumul de debut al lui Ț., Ochi deschis
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
fi profesor la țară, predând ulterior la școli generale și licee din Timișoara. Țărănist, o perioadă a fost deținut politic. În 1976 îi apare prima carte, Premise literare. Mai e prezent în „Scrisul bănățean” („Orizont”) și publică volumul de versuri Anotimp interior (1980), câteva antologii și ediții. Premise literare reprezintă o încercare notabilă de reabilitare a culturii bănățene, prin care Ț. respinge ideea plasării Banatului în zona „provincialismului literar”. În prima parte a volumului se face o incursiune în documentele ce
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
de tendințele noi în lirică, iar în partea a doua a lucrării se concentrează asupra unor scrieri ale lui Mihai Eminescu (Filosofia „Sărmanului Dionis”), G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu sau teoretizează pe marginea versificației moderne. Poemele din Anotimp interior țin de o atitudine neoclasică, „de limpezire a unei tensiuni lirice”, după mărturisirea autorului. Poezia se definește ca un spațiu al interiorității și reflecției asupra comuniunii cu natura, al erosului răsfrânt în amintiri nostalgice sau al meditației asupra actului
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]