8,639 matches
-
ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii." Se cere: 2. Găsiți sinonime pentru cuvintele. 3. Explicați expresiile: „Un freamăt lin trecea din ram în ram” „Și un miros venea adormitor” „Blând îngânat de-al valurilor glas” „Un rai din basme văd printre pleoape” „Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie preste ape" 4. Selectați cuvintele și expresiile care conturează imaginea vizuală, imaginea auditivă, imaginea olfactivă și imaginea dinamică din tabloul naturii descris de poet. 5. Alcătuiți
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
dinamică din tabloul naturii descris de poet. 5. Alcătuiți enunțuri cu alte patru sensuri diferite ale cuvântului „bate". 6. Scrieți familia lexicală a cuvântului: drept. 7. Precizați ce denumește fiecare cuvânt subliniat din versurile de mai jos: „Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,” 8. Înlocuiți în textul dat cuvintele care denumesc însușiri, cu altele cu sens asemănător. Citiți versurile nou formate. Ce observați? 9. Scoateți din ultima
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Utilizează-le apoi în enunțuri proprii. 10. Imaginează-ți cum s-a sfârșit întâmplarea și continuați voi textul cu încă 15- 20 de rânduri. *11.Explică fiecare din expresiile date, apoi alcătuiți enunțuri cu ele. *Sugestii de lectură: Legendele sau basmele românilor, de Petre Ispirescu Se dă textul : „A doua zi de dimineață mă trezește același glas tânguitor al câinelui. Mă îmbrac, îmi iau pușca din cui, două cartușe din cutia mesei și ies în curte. -Castor, vin-aici! Castor, care
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
-a, numărul plural; c) un substantiv însoțit de adjectiv, un pronume personal, persoana I, numărul singular; 10.Imaginează-ți cum ar putea continua întâmplarea din fragmentul dat și continuă textul cu încă 12-15 rânduri. *Sugestii de lectură: Citiți în întregime basmul Făt- Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu. Se dă textul: Cuza-Vodă obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod.Dorea să afle el însuși cum trăiesc cei mulți.Așa că, într-o zi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mele... Când strălucesc sub rouă grea Cărări de soare pline, Frumoasă ești pădurea mea. Și singură ca mine... Cerințe : 1. a) Fragmentul de mai sus face parte: o Dintr-un text liric; o Dintr-un text narativ; o Dintr-un basm; b) Poezia surprinde : o Un tablou al naturii la început de primăvară; o Primăvara în grădină; o Un dialog imaginar între poet și pădure la început de primăvară; 2. Formulează un enunț în care să evidențiezi sentimentele exprimate în această
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Gregoriady de Bonacchi, foarte adesea G. Coșbuc și, la începutul carierei literare, viitorul nuvelist I. Al. Brătescu-Voinești. D. Teleor și D. R. Rosetti-Max erau prezenți cu schițe și nuvele umoristice, iar G. I. Pitiș cu material folcloric. Se reproduc și basmele populare ale lui Petre Ispirescu. Din 1892, Nicolae Petrașcu a redactat o cronică literară, accidental intră în sumar și N. Iorga, cu o recenzie despre Al. Vlahuță, și deseori, spre sfârșitul secolului, se manifestă cu o seamă de cronici și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
înțelepciune și cunoaștere de sine. Desigur, acești doi călugări ortodocși aveau tot ce le lipsea lui Lear și lui Gloucester la ultima lor întîlnire: respect, venerație, protecție și siguranța. Regele Lear este o piesă extrem de ciudată care începe că un basm, cu imaginea unui bătrîn superficial ce renunța prostește la tron și își împarte regatul între două fiice nevrednice. Prin această, el o dezmoștenește pe mezina, Cordelia, care îl iubește, dar refuză să îi mărturisească o dragoste ipocrita și josnica. Goneril
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
își propune discutarea ideii, nu a emitentului ori a susținătorului ei, altfel spus, o polemică impersonală, cu finalitate exclusiv constructivă. Eminescu ocupă și aici interesul de prim-plan - studiul publicisticii, ideea că poemul Călin (File din poveste) nu e un basm, reacții la contestatarii mitului Eminescu -, însă culegerea cuprinde și articole, uneori în stil didactic, despre C. Negruzzi nuvelistul, Alecu Russo (valorificarea aspectelor epice și lirice ale operei), Creangă (limbajul „coțcăresc”), I.L. Caragiale ca personaj, Macedonski (prozatorul din Thalassa și evoluția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
și restituit caracterul esențial. Există în această carte semnale de intertextualitate, de referiri la mitologia românească (un exemplu, între altele, e oferit de scenariul mioritic al uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale: oaia năzdrăvană, viziunea paradisiacă a „gurii de rai”, șerpii și smârcul malefic, câinele iadului, fata frumoasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
Oamenii se feresc să apară. În prima parte a poemului, poeta dovedește că a avut încredere în viață, în bogăția de fapte cu înaltă semnificație a realității. Dar încrederea s-a oprit la mijlocul drumului (...). «Torba» se leagă de vis, de basmul real care ține deschiși ochii somnoroși ai copilului de 6 ani. Dar și în această poezie există imagini care nu servesc ideea conținută. Iată un exemplu: organizatorul de partid este omul care luptă pentru realizarea viitorului: Ochii parcă sfredelesc prin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Albă de Valentin Silvestru. Mai apar și alte plachete de nuvele semnate de Aurel Mihale, Ion Istrati, Mihai Novicov (Vasca), M. Păltineanu, Silviu Podină, Petru Vintilă, T. Vornic, Al. Cazaban ș.a. ÎN DEZBATERE: VLADIMIR COLIN Înainte de a se refugia în basme și povești pentru copii și cu mult înainte de a aborda literatura fantastică, redactorul responsabil al revistei Flacăra, Vladimir Colin a scris câteva nuvele și un roman despre realitățile socialiste din Deltă. Astfel, în 1950, în colecția Cartea poporului (E.P.L.A.), publică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
am învins, băieți, Cât de greu ne-ar fi nu ne mai pasă, Sărbătoarea-ntregii tinereți Ne adună-n noua noastră casă!(...) Dragi prieteni nu vă amăgesc, Nu vă spun că morții în războaie Trec în stele ca-ntr-un basm ceresc Și privesc cu ochii la văpaie. Sunt poetul vostru pe pământ, Din război mai port în ochi o ceață, Tinerețea voastră vreau s-o cânt Dragostea și setea de viață. Cum spuneam, cu totul alta era tonalitatea poeziei festivalului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui și a ei. Avem și băiat, și fată. Nu știu cum, n-am apucat niciodată să le renovăm. Aceasta este a fiului meu... Împinge o ușă albă lambrisată, care se deschide. Încremenesc unde sînt, cu gura căscată. Parcă e Într-un basm. Pereții sînt pictați cu o frescă ce Înfățișează coline verzi, cer albastru, păduri și ursuleți aflați la picnic. Într-un colț, e un pătuț pictat, În formă de castel; În celălalt, e un trenuleț roșu pe niște șine, destul de mare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981), cu o prefață de Romulus
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nuvelele Nume cabalin și Moartea unui slujbaș de Cehov, fragmente din scrisorile acestuia, reunite sub titlul Cehov despre artă, precum și ciclul Serile de la Dicanca din Groaznica răzbunare de Gogol. În 1945, Emilia Wanda Levițchi tradusese în versuri toate cele șapte basme ale lui Pușkin și, la îndemnul profesorului Petru Caraman care aprecia traducerea drept excepțională, a trimis manuscrisul spre publicare unei comisii de concurs din București, prezidată de Mihail Sadoveanu. Dosarul s-a pierdut însă pe drum, astfel că publicarea lor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de fapt, un condotier ambițios, tip foarte răspândit în epocă, din Italia până în Țările de Jos. Iar vulgata colectivă în care ne complacem, cu sprijinul neprecupețit al specialiștilor, e plină legiune de asemenea exemple. Noi nu aspirăm să "trăim în basme și să vorbim în poezii", ci facem asta zi de zi și ceas de ceas, în proporție de masă, ca să-l citez pe Lenin! Iar dacă trăim într-o tradiție romantică inventată, cred că e firesc ca realitatea cea de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru Cercetarea Crimelor Comunismului care, deosebit de cealaltă, va avea și puterea să semnaleze Parchetului crimele descoperite și criminalii scoși din uitare. Prin urmare, toate acestea mă fac să cred că se conturează momentul în care vom înceta... să trăim în basme și să vorbim în poezii, să ajungem și noi o comunitate normală chiar dacă, probabil, banală! -, ajunsă cu picioarele pe pământ! Indivizii, poeții, ceilalți artiști pot trăi cu capul în nori și asta numai punctual, de altfel! -, dar nici într-un
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din dispoziția duios-parodică și ludică a postmodernilor. Versurile pentru copii - dintre care unele rezistă și lecturii adulte - indică un amator de rime rare: „atinse” / „inse”, „doar ce” / „întoarce”, „pentru a-l” / „cal”, „scumpe” / „arumpe”, „deschise” / „ori se”. Poveștile reciclează legende, basme și anecdote autohtone, dar și străine (Goethe, Adelbert von Chamisso, Uhland, François Copée, Frații Grimm ș.a.). Prin încărcătura simbolică, inserția straniului și prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
mai punem una, Să se facă cinci, Cinci degete la o mână, Patru roate carul are, Trei crai vin din depărtare, Două mâini copilul are, Una este luna.” în relație complexă: în folclor și literatură mâinile au importanță specială. În basmul românesc, zmeii reprezintă o expresie a naturii anorganice fără mâini, impetuoase, o sugestie a lumii minerale (aramă, fier, aur, topaz, diamant), a bogățiilor de pe tărâmul celălalt, precum și un simbol al forțelor telurice latente, al focului și dezlănțuirilor meteorologice. Din punct
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
dat. Știința gesturilor se numește și chinetică, iar aceea a distanțelor, proxemică. Lumea a țâșnit dintr-un gest al unui Creator divin, originar, gest povestit de către ființele umane în narațiuni; multe dintre religiile lumii conțin un mit, o legendă, un basm, o poveste, o nuvelă, un roman, „formă simplă” de gestă, căutare, care se referă la un gest primordial, acela al facerii, ori despre Adam și Eva, cu mâini ce primesc și oferă; povestea apare drept inițiatică. La fel, orice putere
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mâna dreaptă, așezată în dreptul inimii. Cu mâna stângă se deschide labirintul spre arborele secret din liniile palmei, care, conturate, posedă o simbolică intrinsecă, preconcepută (primesc nume de divinități grecești). - în mână se ascund nume ale personajelor: Simbolul falic apare în basmul lui Degețel, în tradiția familiilor cu șapte copii, cel mai mic este înzestrat cu puteri supranaturale, principiu salvator al societății. Există și un personaj, Statu-Palmă-Barba-Cot fantastic, din cei mai originali, un pitic monstruos, având satura mică de o palmă și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
este înzestrat cu puteri supranaturale, principiu salvator al societății. Există și un personaj, Statu-Palmă-Barba-Cot fantastic, din cei mai originali, un pitic monstruos, având satura mică de o palmă și barba lungă de un cot. Uriașii sunt figuri de mitologie sau basm, cu chip de om, mari, vânjoși, voinici, înalți de mai mulți stânjeni, cu pasul de o poștă, cu capul cât trei ocale domnești sau mare cât o baniță. Ei pot sta la taifas de la un munte la altul, fiind în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
etc., îi corespunde în limba rusă expresia не стоит чего-либо мижинца. Mizinec este denumirea degetul mic, împrumutată și în limba română, unde mezinul este fratele cel mic/ Prâslea, ce se dovedește atât de isteț în comparație cu frații săi mai mari în basmele populare. Ca etalon al puterilor psihice și fizice ale persoanei, degetul mic participă la întrecerea (cândva rituală) a tragerii în degete, de unde a răsărit și expresia a se trage în degete. Expresia românească a nu mișca nici un deget și corespondentul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
vracii, și farmaciștii Evului mediu, amestecau cu el diferite unsori tămăduitoare și tot cu el le aplicau pe rana bolnavului. 9. Poate și în virtutea legii inversării contrariilor, specifică gândirii mitico-simbolice, în care noțiunile de mic-mare, slab-puternic se inversează, piticul din basm dovedindu-se mai isteț și mai puternic decât uriașul, degetul cel mic de la mână (auricularul) este învestit cu deosebite însușiri magico-profetice. El era dedicat zeului Hermes - mijlocitorul dintre cei vii și cei morți, patronul artelor și cunoștințelor oculte. Numele auricular
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]