13,186 matches
-
vârsta potrivită (din cauza împotrivirii genitoarei iar când spre sfârșitul liceului a încercat, era prea târziu. Revin la notele de lucru. Malurile Ciricului mi-erau perfect cunoscute ca mărșăluitor, făcusem probabil sute de kilometri de-a lungul timpului însoțindu-l pe bunic la pescuit și de cele mai multe ori sus-numitul lac era doar o etapă, dacă peștele "nu mușca" porneam spre alte bălți Aroneanu (spre care "urcam", știam acest lucru pentru că vedeam apa coborând spre Ciric prin locurile amenajate pentru scurgerea în firul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
numit "râu", abia reperabil în verile secetoase) sau, luând-o pe altă direcție, la balta purtând numele savuroasei Bârzoience, despre care învățam la școală că reprezenta ridicolul clasei exploatatoare și disprețuitoare de popor, maimuțărind maniere franțuzești. Ca orice pescar serios, bunicul evita malul dinspre oraș (unde se afla debarcaderul și de unde plecau spre traversarea lacului sau făceau "trempette" citadinii) astfel încât înotătorii erau pentru mine elemente ale unui spectacol, niște "chestii" care agitau apa la distanță, nu le vedeam niciodată chipurile, puteam
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
niciodată chipurile, puteam bănui sexul și vârsta după morfologia corporală și după aspectele cinetice ale imaginii lor și care de obicei nu ajungeau în zona pescarilor (în zilele când astfel de evenimente s-ar fi putut întâmpla, din cauza aglomerării zonei, bunicul mormăia ceva și porneam mai departe). Un înotător plutind pe spate o lungime de lac ar fi fost cel mult o curiozitate, privirea-mi se plimba în zona dintre cea mai îndepărtată pană flotantă (locul unde ajunsese un fir cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de la Buna-Monowitz, un fel de anexă a lagărului mare de la Auschwitz, unde va ajunge totuși după încheierea armistițiului, adică în primele zile ale lui ianuarie 1945. Așadar, viața unui tânăr de doar 25 de ani, inginer chimist, asemeni tatălui și bunicului său, este deturnată traumatic spre moarte. Anul petrecut acolo, precum și cele nouă luni cât a durat drumul de întoarcere își vor găsi în norocosul supraviețuitor Primo Levi cronicarul și naratorul, dovadă stând cărțile "Mai este oare acesta un om?" (1947
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Sunt puse în evidență de către sursele scrise; aceasta datorită, în principal faptului că s-au păstrat mai multe documente din această perioadă, cum sunt matricolele bisericii ortodoxe din comună. Conform acestora, urmașul lui Onea Lăpădat a fost Toma Lăpădat (1751-1813), bunic al tatălui. A ocupat, la fel ca înaintașul său, funcția de primar în sat. Toma Lăpădat a avut o familie numeroasă, compusă din trei baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea funcția de primar în sat, funcție pe care a deținut-o timp de douăzeci-treizeci de ani. Era caracterizat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cu adversitatea unor regimuri de opresiune, străine ce puneau piedici în calea progresului economico-social al acestora 18 . Fiii lui Ion Al. Lapedatu și ai Mariei Amaliei Circa aveau să fie gemenii Alexandru si Ion Lapedatu(Fig.2), botezați cu prenumele bunicului, respectiv al tatălui lor, atât de comune totuși la acea vreme. S-au născut la 14 septembrie 1876, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, una din marile sărbători din calendarul ortodox, în Cernatul Săcelelor, județul Brașov. Destinul însă avea să-i
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
un cuvânt este folosit în câteva sensuri și pot să dau o definiție. Dând o definiție pot doar să vă dau o folosire a cuvântului în termenii altor cuvinte, ale căror folosiri le puteți lua drept garantate, de exemplu, definiția bunicului. Dacă vă dau o definiție a lui «a putea să», voi descrie eu însă în mod complet folosirea cuvântului «pot»? Folosirea acestui cuvânt constituie o familie enorm de vastă.“43 Ceea ce obișnuim să calificăm drept definiții ale unor termeni acoperă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
meu noaptea/ mama mea ziua" (dragoste). O altă temă frecventă în cărțile lui Marius Chelaru este imersiunea într-un trecut învestit cu atribute soteriologice. Eul liric nu își refuză niciodată voluptatea rememorării și a recompunerii unor figuri hieratice (mama, tatăl, bunicul, mamaia, Cavalerul Trac), înțelese ca noduri iconice ale unei pânze menite a păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin ochii tatălui meu mort/ realitatea ce se ascunde dincolo
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ai adus prinos/ În câte-un sat biserică în veacuri să ne ție" Atlet întru Hristos), natura și figurile ancestrale ale universului rural (învățătorul, preotul, Țăranul cel tânăr ca bobul de rouă, Țărăncile zidind sfinte odoară, Țăranca nebună de dragoste, bunicii și părinții ce "beau lumină din cântecele-ncinse"), de a căror fascinație poetul nu încetează să se lase ispitit. Satul său nu devine însă un locus amœnus decât atunci când este trecut prin filtrul anamnezei ce poate readuce ființa poetică aproape de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vizitat de regele Solomon și considerat de unii ca fiind adevărata țară a făgăduinței promisă de Dumnezeu poporului evreu. Mai mult, primul istoric cunoscut din Kashmir, Kalhana, consideră că numele țării provine de la Kashyapamir, în sanscrită "Țara lui Kashyapa", considerat bunicul lui Manu și părintele omenirii, corespondentul lui Adam din Biblie. Să arătăm că și potrivit tradiției islamice Adam venise din India, pentru a face de 40 de ori pelerinajul la Ka'ba, piatra ce fusese așezată la Mecca, cu 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fix al temei blocajului artistic și sondează aspecte adiacente din biografia lui Henry James, în intervalul nefast al celor douăzeci de ani. Unul dintre ele e prietenia cu George Du Maurier, ilustrator faimos, în epocă, al revistei Punch. Du Maurier (bunic al prozatoarei Daphne Du Maurier) și numeroasa lui familie constituie pentru celibatarul convins James mai ales în anii 1880 o oază de normalitate domestică. Henry își petrece alături de George, în primitoarea casă Du Maurier, populată de copii, toate după-amiezile de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
vizitează mama fără chef și întîrzie, impardonabil, în prepararea tocanei de pește. Venirea lui Dasiy (deși mult-așteptată) nu alungă norii negrii, ducînd ab initio la un conflict pe tema războiului din Irak. Disputa continuă apoi între Daisy și abia sositul bunic, John Grammaticus, pe subiecte vechi, bănuite uitate. Nici Theo nu poate limpezi prea mult situația. Totuși, adevărata surpriză a zilei e produsă, involuntar, de către Rosalind, ultima ajunsă acasă. Ea intră în scenă lividă, urmată de doi indivizi ce o amenință
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Îi cere nepoatei să citească "poemul său favorit" (în fapt, nu se referă la un text al lui Daisy, ci la victorianul Dover Beach/Țărmul Dover, al lui Mathew Arnold, poezie învățată pe dinafară de nepoată, în copilărie, chiar de la bunicul ei). Versurile lui Arnold izbesc puternic creierul reptilian al lui Baxter care ajunge în exces de emotivitate și devine inapt pentru crimă (tovarășul său pleacă, de altfel, dezgustat). În noua stare, Perowne îl convinge că deține, sus, în birou, o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
privilegiată în primii săi ani. A locuit (element de prestigiu și stabilitate în socie tatea otomană!) într-un așa-zis "Bloc Pamuk" (o clădire impozantă unde locatari erau doar membrii familiei lăr gite), moștenire (alături de o avere considerabilă) rămasă de la bunicul Pamuk (dispărut la o vîrstă timpurie), "bloc" pe care îl transformă într-un spațiu sacru, axis mundi și imago mundi în același timp. Acum, copilul Orhan trăiește întîile experiențe estetice, îmbinînd, prin intermediul imaginației sale bogate, realul cu ficționalul. Evocarea mitologizantă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
epic, un rol esențial: primul roman urmărește evoluția a trei etape cronologice ale aceleiași familii bogate (ce locuiește, asemenea clanului Pamuk, în cartierul istanbulez, aristo cratic, Nișantași), al doilea investighează complexul iden titar ivit la vizita făcută de trei frați bunicii lor conserva toare. Arhaismul și modernitatea constituie cele două dimensiuni ale Turciei asiatic-europene și, totodată, seg mentul său de derapaj în procesul integrării (complete) a vechiului imperiu în civilizația Apusului. Pamuk folosește mereu individualitatea (personajul) pentru a sonda generalități cu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
n-a putut să facă studii superioare, a rămas la nivelul unui liceu comercial. El a întreținut familia noastră, a fost, de fapt, al doilea meu tată. E.M.: V-ați născut... E.S.: Da, m-am născut la Vaslui, în târg, bunicii mei erau oameni de la țară, proaspăt veniți în oraș. Rezultă deci că mama și tata erau orășeni de primă generație. Numele meu de familie a fost Vieru. Numele sub care sunt cunoscută, Sorohan, este numele soțului meu, care vine dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
așa cum vom arăta în continuare. Metafore scripturale Cea mai clară și memorabilă metaforă scripturală din Întâmplări în irealitatea imediată este cea a tablourilor acoperite cu litere de la începutul capitolului al șaptelea al cărții. Eroul găsește în camerele de la etajul casei bunicului său niște stampe foarte șterse, dar de o remarcabilă finețe de realizare, ce par a fi opera unui maestru. Stampele înfățișează portretele regelui Carol I și al reginei Elisabeta. Este neobișnuită ideea de a găsi în niște ilustrații oarecare, păstrate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Malinow, R. (2007), „Emotion enhances learning via norepinephrine regulation of AMPA-receptor traffiscking”, Cell, 131(1), pp. 160-173. 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Vă amintiți poate de vremea când bunicul sau bunica vă dădeau caramele... Vă gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț pentru a-i da bomboane delicioase? (În reclama cu pricina este vorba despre caramelele Werther.) Tipul acesta de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
încercăm să vedem în punerea la distanță prin tu sau el o voință de a disocia eu-l prezent de ipostazele trecute, sau invers, căci Popescu se ține de șotii în fiecare moment: eu este cînd naratorul omniscient, cînd vocea bunicului, cînd, într-un fel de punere în abis, naratorul unui alt text ; tu este fie naratorul, fie interlocutorul natural, cu diferența că dialogul real nu există ; el este cînd naratorul, cînd o non-persoană exterioară interlocuției, dar bucurîndu-se de un surplus
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Echenoz Da, și apoi în arondismentul 11, pe urmă în 19 și astăzi în 9. Rămîn fidel malului drept, în vreme ce dvs. ați trecut pe malul stîng... O frază din romanul dvs. m-a făcut de altfel să mă gîndesc la bunicul meu medic, care locuia pe bulevardul Voltaire. Cînd personajul dvs. spune: "Oamenii îmi sunt indiferenți, mai puțin Restif de la Bretonne, Tristan Corbière și Jeanne Duval", mi-am amintit că bunicul meu practica spiritismul. Găsise, pe același bulevard, o portăreasă care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dvs. m-a făcut de altfel să mă gîndesc la bunicul meu medic, care locuia pe bulevardul Voltaire. Cînd personajul dvs. spune: "Oamenii îmi sunt indiferenți, mai puțin Restif de la Bretonne, Tristan Corbière și Jeanne Duval", mi-am amintit că bunicul meu practica spiritismul. Găsise, pe același bulevard, o portăreasă care era un medium extraordinar. Prin intermediul acestei femei care își mîngîia un barbișon imaginar recitînd Les Amours jaunes, îl făcea să vorbească pe Tristan Corbière... . Timpul scrisorilor A fost odată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
acuzau cu temnița cea grea și m-ascundeam în cazul ablativ iar roata morii se mai învârtea. dar unde sunt ogarii mei frumoși? i-au împușcat mogulii într-o seară. doar doamna farmacistă, la strămoși, le prescria pilulele de ceară. bunicul îmi zâmbește sub prichici. el m-a-nvățat cum se țesală boii. îmi ridicasem casă de chirpici și mă-nchinam la scâncetele ploii. mileniul tânăr și-a lăsat mustață și barbă - mirosind a Rasputin. prin cazinouri monștrii se răsfață și-
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
mai puține, ca vulpile ce-mpușcă vulturi prin iernile de vis meschine. când a plecat copilăria de-acasă, taica tăia lemne. i s-a părut că unul geme, dar n-a crezut, ca maica,-n semne. spre toamnă, când adorm bunicii, s-a reîntors locotenentul. din insurecții răsărise Republica era momentul. soldații-au împușcat cocoșii, caii râdeau lăngă fântână. primarul comunist primarul s-a însurat cu o cadână. când au venit la noi acasă să ne tîrască-n colectivă, taica își ascuțea
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
poet în brooklyn Ai idee unde locuiesc poeții din craiova? eu obișnuiam să stau în romanești singurul poet din cartier pînă a apărut firică. de fapt părinții lui locuiau acolo poetul venea doar vara prin fundătură să mai vadă casa bunicului și să culeagă cireșe. acum m-am mutat și eu nu mai este nici un poet în cartierul țiganilor și-mi pare cumva rău. Stau în lăpuș într-un bloc comunist și cred că sînt singur și aici. Nu-s sigur
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]