9,571 matches
-
avanseze rapid spre stadiul de civilizație rafinată. Un nou tip distinct de ceramică care a fost înrudită cu ceramica din sudul Levantului, apare în această perioadă. Folosirea pe scară largă a cuprului a devenit comună în acest timp. Procesul uscării cărămizilor la soare preluată de la sumerieni , inclusiv utilizarea arcului și pereților încastrați pentru elemente decorative au devenit populare. Concomitent cu producerea acestor bunuri culturale, un proces de unificare a societăților și orașelor din Egiptul de Sus a avut loc. În același
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
Locuințele interne ale egiptenilor de rând cât și ale nobililor, erau construite din materiale perisabile, cum ar fi chirpici și lemn, care nu au supraviețuit. Țăranii trăiau în case simple, în timp ce palatele de elita au fost structuri mai elaborate din cărămizi. Câteva au supraviețuit ca palatele din Noul Regat , cum ar fi cele din Malkata și Amarna, ce arată zidurile și podele bogat decorate, sculptate și pictate cu scene de oameni, păsări, bazine de apă, divinități, desene și modele geometrice. Structuri
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
zidurile și podele bogat decorate, sculptate și pictate cu scene de oameni, păsări, bazine de apă, divinități, desene și modele geometrice. Structuri importante, cum ar fi templele și mormintele erau destinate să reziste pentru totdeauna, fiind construite din piatră în loc de cărămizi. Prima clădire din piatră de mari dimensiuni a fost complexul mortuar al faraonului Djoser. Cele mai vechi temple egiptene conservate, cum ar fi cele de la Giza, constau în săli simple, închise cu dale de acoperiș susținute de coloane. În Regatul
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
coloane înalte, curtea deschisă și sălile hipostile-încăperi mari cu plafonul susținut de coloane, fiind un stil standard până în perioada greco-romană. Cea mai veche și mai populară arhitectură funerară în Vechiul Regat a fost Mastaba, o structură dreptunghiulară plată construită din cărămizi. Piramida lui Djoser este o serie de mastabale stivuite una peste alta. Piramidele au fost construite în Regatul Vechi și Regatul Mijlociu, dar faraonii din Regatul Nou le-au abandonat, în favoarea mormintelor tăiate în piatră. Religia vechilor egipteni era politeistă
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
Slatina a funcționat o Școală Gregoriană destinată pregătirii viitorilor clerici. Biserica "Schimbarea la Față" este o capodoperă a arhitecturii medievale românești și se remarcă prin somptuozitate, rafinamentul artistic, măiestria și complexitatea ornamentației. Biserica "Schimbarea la Față" este construită din piatră brută cu amestec de cărămidă de către meșteri pietrari bistrițeni, care au îmbinat elemente de arhitectură medievală tradițională cu elemente moderne. După unele opinii, ea se aseamănă ca plan cu Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamț (ctitorită de Ștefan cel Mare) , iar după altele cu biserica Mănăstirii
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu. Construcția a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântați ulterior episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu si mitropolitul Bartolomeu Anania. Au fost efectuate lucrări de o
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
construit o bisericuță de lemn, un teren foarte bine ales ca vedere generală, construindu-se în aproape și o casă de locuit. După schimbarea proprietarului moșiei, noul proprietar fiind Costachi Miclescu, săteni în frunte cu preotul Simion Simionescu au făcut cărămidă și temelie din piatră grea, au ridicat în cumpene câte o porțiune din haizașul bisericii clădind pereții din cărămidă și au acoperit-o cu șindrilă. Acestă bisericuță era fără pod și fără pictură: icoanele fiind în alb. Costachi Miclescu fiind
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
casă de locuit. După schimbarea proprietarului moșiei, noul proprietar fiind Costachi Miclescu, săteni în frunte cu preotul Simion Simionescu au făcut cărămidă și temelie din piatră grea, au ridicat în cumpene câte o porțiune din haizașul bisericii clădind pereții din cărămidă și au acoperit-o cu șindrilă. Acestă bisericuță era fără pod și fără pictură: icoanele fiind în alb. Costachi Miclescu fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu, a adus pe vestitul pictor al acelui timp,numit Strejescu, care a pictat catapeteasma
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
lărgit cu o clasă, apoi în 1894 cu încă două săli în timpul directorului Nichifor Bocancea care a condus instituția din 1886 până în 1922. Numărul elevilor fiind în continuă creștere a dus la necesitatea construirii unui nou local de școală, din cărămidă, cu etaj, între anii 1910 - 1912. Noul local de școală avea: șase săli de clasă, două cancelarii și patru încăperi folosite că locuința de către directorul școlii. Între anii 1910 - 1918 a purtat numele de Școală poporala de 5 clase fiind
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Monumentum Altaris Ecclesiae veteris ligneae aedificatae anno 1822, abolitae anno 1865"" ("Monumentul altarului vechii biserici din lemn clădita în 1822 și desființată la 1865"). Pe aceeasi parcela de teren, în anul 1870, a fost zidita o biserică din piatră și cărămidă acoperită cu tablă - formă de navă - stil romanic, cu turn în față, iar lângă biserică o casă din cărămidă acoperită cu tablă care a fost locuința preotului. Biserică a fost renovată și apoi resfințită la 3 iulie 2005 de episcopul
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
1822 și desființată la 1865"). Pe aceeasi parcela de teren, în anul 1870, a fost zidita o biserică din piatră și cărămidă acoperită cu tablă - formă de navă - stil romanic, cu turn în față, iar lângă biserică o casă din cărămidă acoperită cu tablă care a fost locuința preotului. Biserică a fost renovată și apoi resfințită la 3 iulie 2005 de episcopul romano-catolic de Iași Petru Gherghel. În satul Voievodeasa, pe partea dreaptă a DN 17A, în sensul de mers dinspre
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
în cantități mici.Astfel în albia Pescenei se găsesc și se exploatează nisipuri și pietrișuri folosite de localnici la lucrările de construcții.Ca material de construcție luat din subsol se mai poate adăuga și argila,din care care localnicii pregătesc cărămida de zidărie sau cea pentru sobe. Pentru cunoașterea exactă a resurselor subsolului s-au făcut prospecțiuni geologice prin foraje făcute de Institutul Geologic,dar rezultatele acestora nu au fost comunicate. Solurile se încadrează în zona solurilor de pădure.Tipul de
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
de distribuție televiziune prin cablu), precum și două unități de producție (o fabrică de confecții cu circa 300 de angajați și o societate de producție agricolă cu 115 angajați). De asemenea, sunt în curs de modernizare o fabrică de producere a cărămizilor pentru construcții și un complex de creștere a porcinelor. În strânsă legătură cu potențialul de dezvoltare din zonă, rețeaua drumurilor publice a fost modernizată, având o lungime totală de 30 Km. Cea mai importantă arteră de comunicație este drumul național
Comuna Vișina, Olt () [Corola-website/Science/302031_a_303360]
-
La nord de biserica satului Tătăroaia a fost descoperită în anul 1910 o cantitate de monede la o adâncime de 0,6 metri, de proveniență bizantină și purtau chipurile împăraților bizantini din perioada anilor 275-330. Tot atunci s-a descoperit cărămida de piatră cu forma pătrată. În anii 1938-1939, oamenii acestor locuri au descoperit pe deal comori ascunse (bani de aur cocoșei) sub blocuri de piatră lungi de 2-3 metri și late până la 1 metru, cu grosimi între 0,6 m
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
Roești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Băiașa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocâltei, Cueni, Frasina, Piscu Scoarței, Râpa Cărămizii, Roești (reședința) și Saioci. Comuna Roești are o suprafață de 28,78 km, o populație de 2.105 locuitori și este situată într-o zonă deluroasă cu structură monoclinală, pe cursul mijlociu al râului Cerna-Oltețului și pe cursul inferior al
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
mari, distincte: Rețeaua hidrografică este constituită din axul Cernișoara - Cerna - Olteț, dar și dintr-o serie întreagă de ogașe care delimitează zona predeluroasă. În albia pârâului Cernișoara, care își are izvoarele în dealul Mădularilor, cât și în zona denumită Râpa Cărămizii s-au găsit oase pietrificate de mărimi diferite ale unor reptile și animale preistorice, preluate de Muzeul arheologic Grigore Antipa București și de Muzeul regional Craiova, în anii 1937-1938. Comuna Roești are în componența sa 10 sate, făcând parte din
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
de Muzeul regional Craiova, în anii 1937-1938. Comuna Roești are în componența sa 10 sate, făcând parte din acest punct de vedere din așezările cu sate risipite. Aceste sate sunt: Băiasa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocâltei, Cueni, Frasina, Piscul Scoarței, Roești, Râpa Cărămizii și Saioci. Satele sunt orientate pe direcția N-E, S-V cu expunere largă spre Vest, direcție determinată de deviația ce o prezintă cursul de apă al Cernișoarei și al Cernei-Oltețului. Localitatea are ca vecini: la Est comuna Pesceana, la
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
nu s-au păstrat date și nu se poate dovedi documentar perioada de timp când a trăit. Mai multe surse istorice amintesc despre partea de miazăzi a dealului Cotoșmanului, ce are o înălțime de 467 metri și denumită astăzi Râpa Cărămizii. Pe timpul năvălirilor barbare, iar după unele menționări istorice chiar pe timpul dacilor, aici ar fi existat un fort cu rol de apărare, care dădea de veste prin focuri mari altor forturi vecine, precum cel de la Grădiștea Vâlcea, despre iminența năvălirii dușmanilor
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
Bărbulescu Emil, Viorel I.Ilie, iar din 1992 și până în prezent Drăghici N. Gheorghe. Nu sunt păstrate atestări documentare despre începutul învățământului roeștean, dar se știe că în punctul numit „Gura Padinilor″ se afla un local de primărie construit din cărămidă. Aici a funcționat prima școală al cărei învățător a fost fiul lui Vasile Condei, un localnic ce a îndeplinit serviciul de logofăt și a ținut cancelaria comunei. Acesta nu a servit decît un an de zile și se pare că
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
XX în corpul profesoral al școlilor din comuna Roești au profesat cadre didactice care au dovedit multă responsabilitate și profesionalism, urmând tradiția și exemplul creatorilor de școală de la început de secol. Dintre aceste cadre didactice trebuie menționați profesorii: Tudor Nicolae, Cărămidă Aurel, Ciucă Gheorghe, Nicolae Emil, Barbu Gheorghe, Dicu Dorel, Barbu Anisia, Mazilu Constanța, Ciucă Ileana, Păunescu Gheorghe, Dicu Georgeta, Vâlcoci Vasile, Necșuleu Ilie, Slabu Maria, Băjan Paula, precum și învățătorii: Mazilu Petre, Popescu Nicolae, Nicolae Rozalia, Ion Mihăescu, Pecingine Ion, Păunescu
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
s-au creat formații de dansuri populare, coruri, s-a înființat o bibliotecă comunală și a ființat, pentru o perioadă relativ scurtă de timp, o trupă de teatru de amatori, alcătuită din profesori și învățători din localitate. În localitate Râpa Cărămizii, situată pe dealul numit La Războaie este un sit arheologic. Situl considerat un fort de apărare vechi, însă fiind insuficient explorat arheologic nu s-au făcut decât estimări aproximative despre epoca în care a fost construit. Fosilele descoperite în acest
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
Maicii Domnului"". Prin numirea în anul 1676 a egumenului Varlaam de la mănăstirea Cozia ca episcop al Râmnicului și care mai târziu ajunge mitropolitul Țării Românești, totul se schimbă pentru viața pustnicilor de aici. Se construiește o bisericuță din piatră și cărămidă în locul celei de lemn, așezându-se sub ea moaștele cuvioșilor Daniil și Misail. Prin aceasta devine o așezare monahală statornică. Construirea căii ferate care face legătura Olteniei cu Ardealul pe valea Oltului, amenajarea unei stații C.F.R. paralel cu șoseaua deja
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
originală. Construită pe un plan trilobat cu un turn-clopotniță cu opt laturi pe pronaos (accesul se face pe o scăriță aflată pe latura de nord) și turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre înguste. Zidul este din cărămidă așezată orizontal și panouri de tencuială fiind împărțit de un brâu dublu de cărămidă aparent rotunjită care, pe fațada vestică înconjoară nișa icoanei de hram. Cornișa este realizată din cărămidă aparentă dispusă în formă de dinți de fierăstrău, sub aceasta
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
accesul se face pe o scăriță aflată pe latura de nord) și turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre înguste. Zidul este din cărămidă așezată orizontal și panouri de tencuială fiind împărțit de un brâu dublu de cărămidă aparent rotunjită care, pe fațada vestică înconjoară nișa icoanei de hram. Cornișa este realizată din cărămidă aparentă dispusă în formă de dinți de fierăstrău, sub aceasta un rând de butoni și o friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
laturi pe care sunt situate ferestre înguste. Zidul este din cărămidă așezată orizontal și panouri de tencuială fiind împărțit de un brâu dublu de cărămidă aparent rotunjită care, pe fațada vestică înconjoară nișa icoanei de hram. Cornișa este realizată din cărămidă aparentă dispusă în formă de dinți de fierăstrău, sub aceasta un rând de butoni și o friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte în casete de cărămidă. Interiorul
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]