9,485 matches
-
englezi conchid că nu există nici o diferență semnificativă între reprezentanții celor două sexe. Așadar fetele nu sunt doar victime. Participarea fetelor la acte delincvente în mediul școlar este confirmată de declarațiile de participare la extorcare, rezultate din ancheta națională asupra climatului școlar din Franța, în gimnaziile defavorizate (Debarbieux, 1999), care scoate la iveală o participare mai mică, dar demonstrată a fetelor la acte de delincvență și violență: 7,6% dintre fete spun că au participat la o extorcare, în timp ce băieții care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
băieți și 4-5% dintre fete au fost victime ale agresiunilor fără să aibă nevoie de îngrijire medicală. Aceste rezultate se încadrează pe deplin în media amplelor anchete ESPAD, care cuprind treizeci de țări din Europa. Lucrările lui Blaya (2001) despre climatul mediului școlar din Anglia arată că băieții riscă de două ori mai mult decât fetele să fie victime, 15,7% dintre băieți declarând că n-au fost niciodată victime în timpul anului școlar, față de 30% dintre fete. În plus, băieții sunt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școală. În consecință, fetele care suferă mai multe tipuri de victimizare sunt mai puțin numeroase 10%, față de 18% dintre băieți ceea ce nu exclude pregnanța unei anumite violențe verbale. Atunci când sunt victime, fetele percep la fel de negativ ca băieții diferitele dimensiuni ale climatului școlar și duritatea victimizărilor. Experiența victimară prevalează asupra sexului. Acest lucru sugerează că specificitatea victimizării sexuale trebuie să conducă la acțiuni la fel de specifice, care să includă atât băieții (care pot fi victime) cât și fetele (care pot fi agresori). Concluzie
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de multiplele cercetări. Dar ceea ce am considerat esențial nu ne-a părut la fel de relativ și se poate ca, dincolo de subtilitățile conceptuale, ceea ce contează într-adevăr să fie comunitatea mecanismelor implicate în violența școlară: cele ale asocierii microviolențelor repetate, ale degradării climatului școlar și ale efectelor acestora asupra victimelor, agresorilor și corpului social. Cercetarea dovedește că aceste mecanisme sunt cvasi-universale, ca și aprecierea gravității diverselor manifestări ale fenomenului în școli, unde nimeni nu neagă că există o gradație a faptelor de la cele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din cartier sau la o violență înnăscută, naturală și oricum fatală. Ea apare într-un context și, dacă se cuvine să ținem cont în același timp de variabilele sociale și individuale clasice, trebuie examinate și variabilele care explică în interior climatul școlar și victimizarea. Este una dintre tendințele puternice ale cercetării actuale, pe plan internațional. Aceste variabile contextuale trebuie ele însele raportate la contexte mai globale, care pot fi tratate de analiza sociopolitică: "culturi", condiții macrosociale într-o eră a globalizării
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fie un bun exemplu, copilul se distinge prin mediocritatea muncii, agresivitatea de nezdruncinat, aplecarea spre câștigul facil etc.; tot ce-l îndepărtează de virtuțile cardinale ale educației. Prin contact, are o influență negativă asupra colegilor și întreține împreună cu aceștia un climat favorabil violenței în școală. Astfel, abandonul părinților zguduie serios școala și restul societății. El constituie una dintre principalele cauze ale delincvenței școlare." Și în Québec, Monique Gauvin (1995, p. 46) a evidențiat o convergență puternică între opinia publică, dascălii și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
redus și în special cu populații din rândul minorităților etnice (Rutter, 1985; Gottfredson și Gottfredson, 1985; Waxman et al., 1992; Witte și Walsh, 1990; Gottfredson, 2001). Am găsit aceleași rezultate în Franța, în ancheta noastră din 1996 despre victimizare și climatul școlar, cuprinzând un eșantion reprezentativ de aproximativ 14 000 de elevi din școlile secundare și elementare (Debarbieux, 1996). Pe planul învățării școlare, la aceeași concluzie ajungea și Grisay, în Franța (Grisay, 1993), care notează un efect redus în această privință
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
programe sunt puternic sprijinite financiar de stat și fac parte din evaluarea unității de învățământ (Blaya, 2001). Încă din 1985, fapt demonstrat abundent de atunci, ancheta soților Gottfredson arătase câteva mari constante ale factorilor legați de administrarea unităților și de climatul școlar. Corelația între victimizare și calitatea interrelațiilor între adulți și între adulți și elevi este un bun predictor al diferențelor între școli. Acest lucru este adevărat mai ales în ce privește victimizarea elevilor, victimizarea profesorilor fiind, comparativ, influențată mai mult (54%) de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
față de raporturile din anii 1980. De fapt, procentajul elevilor care au fost răniți la școală nu s-a schimbat notabil în ultimii douăzeci de ani". Un studiu german (Wentzke, 1997) ajunge la aceeași concluzie. Rezultatele anchetelor noastre asupra victimizării și climatului școlar în Franța par să confirme, de asemenea, această stabilitate (Debarbieux și Montoya, 2003). Dar această privire de ansamblu este insuficientă. O stabilitate "medie" poate ascunde ameliorări în unele tipuri de școli și degradări în altele. Pe de altă parte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
procentajului de victime, putem avea o creștere a violenței. De exemplu, între 1995 și 1999, am avut posibilitatea să repetăm de trei ori aceeași anchetă într-un eșantion de școli secundare din diverse zone urbane foarte defavorizate ale Franței. Degradarea climatului școlar ni s-a părut spectaculoasă. Să amintim că noi folosim în anchete, pentru a măsura acest climat, întrebări în scară, care le permit respondenților să "noteze" calitatea relațiilor în școala lor și să se poziționeze în raport cu violența resimțită. Rezultatele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să repetăm de trei ori aceeași anchetă într-un eșantion de școli secundare din diverse zone urbane foarte defavorizate ale Franței. Degradarea climatului școlar ni s-a părut spectaculoasă. Să amintim că noi folosim în anchete, pentru a măsura acest climat, întrebări în scară, care le permit respondenților să "noteze" calitatea relațiilor în școala lor și să se poziționeze în raport cu violența resimțită. Rezultatele comparate din anii școlari 1995-1996 și 1999-2000 sunt rezumate în tabelul 15. Tabelul 15. Degradarea climatului școlar în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
măsura acest climat, întrebări în scară, care le permit respondenților să "noteze" calitatea relațiilor în școala lor și să se poziționeze în raport cu violența resimțită. Rezultatele comparate din anii școlari 1995-1996 și 1999-2000 sunt rezumate în tabelul 15. Tabelul 15. Degradarea climatului școlar în școlile secundare franceze defavorizate între anii 1995 și 2000 1995-1996 1999-2000 p Climat general (prost/mai degrabă prost) 43,4% 52,6% p < 0,01 Relații între elevi (proaste/mai degrabă proaste) 19,7% 20,6% Nesemnificativ Relații
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școala lor și să se poziționeze în raport cu violența resimțită. Rezultatele comparate din anii școlari 1995-1996 și 1999-2000 sunt rezumate în tabelul 15. Tabelul 15. Degradarea climatului școlar în școlile secundare franceze defavorizate între anii 1995 și 2000 1995-1996 1999-2000 p Climat general (prost/mai degrabă prost) 43,4% 52,6% p < 0,01 Relații între elevi (proaste/mai degrabă proaste) 19,7% 20,6% Nesemnificativ Relații elevi-profesori (proaste/mai degrabă proaste) 21,6% 30,3% p < 0,01 Violență (foarte multă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
et al., 2000. Procentajele reprezintă aici numărul elevilor care au răspuns la nivelurile cele mai mici ale scării, fie că relațiile erau proaste sau mai degrabă proaste, fie că violența și agresivitatea erau foarte importante sau importante. Se observă degradarea climatului în aceste școli foarte defavorizate, într-o perioadă de patru ani. Impresia unei creșteri a violenței este spectaculoasă, de vreme ce proporția elevilor care o percep ca foarte importantă ajunge de la 21,4% la 40,5%. Această impresie este, de altfel, împărtășită
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
necesare câteva precizări metodologice. Nu vom intra aici în dezbaterea generală despre comparatismul în educație, acesta va fi obiectul următoarei noastre cărți. Să spunem doar că Observatorul European face comparații empirice pornind, printre altele, de la un chestionar despre victimizare și climatul școlar, standardizat, dar adaptat de cercetătorii locali cu o procedură clasică de testare și re-testare. Corectitudinea instrumentului nostru de măsură este excelentă, căci în toate cazurile coeficientul alpha al lui Cronbach (procedură statistică de măsurare a acestei calități) este mai
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
5% (2 427) 38,2% (8 055) 32,9% (6 934) 9,7% (2 045) 100% (21 059) Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 763,95, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Sursa: Debarbieux (2003), UNESCO (2004). De fapt, toate dimensiunile climatului școlar sunt mai bune în viziunea elevilor brazilieni. Climat școlar mai bun, mai puține victime, în școli totuși populare și adesea foarte sărace ale învățământului public brazilian, acesta este un prim rezultat solid al anchetelor noastre comparative. Înainte de a-l
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
6 934) 9,7% (2 045) 100% (21 059) Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 763,95, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Sursa: Debarbieux (2003), UNESCO (2004). De fapt, toate dimensiunile climatului școlar sunt mai bune în viziunea elevilor brazilieni. Climat școlar mai bun, mai puține victime, în școli totuși populare și adesea foarte sărace ale învățământului public brazilian, acesta este un prim rezultat solid al anchetelor noastre comparative. Înainte de a-l interpreta, vom vedea că aceste rezultate sunt la fel de paradoxale
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
efectiv moderat, în zona rurală (în jur de o sută de elevi), altele au efective de peste 1 200 de elevi, cu mai mult de 60 într-o clasă. Condițiile materiale pot fi dificile. Însă și acolo am putut măsura un climat școlar foarte pozitiv și o limitare puternică a violenței între elevi. Asta afirmam în deschiderea raportului (Debarbieux, 2005, p. 3): "De la bun început, se cuvine să insistăm pe excelentul climat mediu care domnește în școlile primare din Djibouti: copii se
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pot fi dificile. Însă și acolo am putut măsura un climat școlar foarte pozitiv și o limitare puternică a violenței între elevi. Asta afirmam în deschiderea raportului (Debarbieux, 2005, p. 3): "De la bun început, se cuvine să insistăm pe excelentul climat mediu care domnește în școlile primare din Djibouti: copii se simt acolo fericiți și în siguranță și îi apreciază pe învățători. "Violența", dacă există efectiv, nu constituie o problemă majoră în proporțiile pe care le vom prezenta, ceea ce nu înseamnă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de izolarea școlilor rurale, totuși, în ciuda acestor condiții de existență și fără vreun romantism sau fascinație exotică din partea cercetătorilor, școala din Djibouti funcționează într-o oarecare armonie". E drept că, în cercetările noastre, școala elementară are, cel mai adesea, un climat mai bun decât al școlilor secundare, dar, în această țară, rezultatele sunt și mai impresionante. Nu putem să le comparăm deocamdată decât cu rezultatele franceze, singura țară în care am efectuat anchete la acest nivel de școlarizare, o anchetă fiind
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
putem să le comparăm deocamdată decât cu rezultatele franceze, singura țară în care am efectuat anchete la acest nivel de școlarizare, o anchetă fiind în curs în Cehia, sub coordonarea Magdalenei Kohoudt. Primul reper al studiului nostru constă în evaluarea "climatului școlar", întâi prin intermediul unei serii de întrebări cu scară simplă, referitoare la aprecierea generală a școlii, la relațiile între elevi, între elevi și învățători, între elevi și alți adulți din școală, la sentimentul de securitate (violență percepută în școală, violență
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adulți din școală, la sentimentul de securitate (violență percepută în școală, violență percepută pe drumul spre școală), la sentimentul de apartenență la "cartier" și, în fine, la performanța "academică" a școlii (modul de "învățare"). Indicatorii aleși alcătuiesc un "rezumat" al climatului școlii, care va fi apoi sintetizat cu ajutorul unui indice compus din acești indicatori, indicele climatului școlar sau ICS (Debarbieux, 1996). Toți indicatorii arată un nivel ridicat de mulțumire al elevilor djiboutieni. Astfel, răspunsul la prima întrebare: "Școala ta este...?", ale
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
spre școală), la sentimentul de apartenență la "cartier" și, în fine, la performanța "academică" a școlii (modul de "învățare"). Indicatorii aleși alcătuiesc un "rezumat" al climatului școlii, care va fi apoi sintetizat cu ajutorul unui indice compus din acești indicatori, indicele climatului școlar sau ICS (Debarbieux, 1996). Toți indicatorii arată un nivel ridicat de mulțumire al elevilor djiboutieni. Astfel, răspunsul la prima întrebare: "Școala ta este...?", ale cărei modalități posibile de alegere merg de la "foarte proastă" la "foarte bună": elevii djiboutieni au
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
La Randa, un orășel rural, directorul nu ezită să ne spună că aici "copiii sunt foarte disciplinați, fiindcă sunt din aceeași comunitate, iar comunitățile au structuri puternice de regularizare". Este una dintre explicațiile principale date de învățători și de directori climatului școlar bun. Într-adevăr, sentimentul de apartenență la o comunitate este foarte puternic, printr-un sentiment foarte marcat de atașament al tuturor elevilor față de cartier, sat sau comunitate. Acest sentiment este legat, printre altele, de pregnanța cultului musulman în Republica
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
punctare" a ordinii școlare prin amenințarea "furtunului" decât ca practică sadică. Elevii, în ordinea pedepselor detestate, pun furtunul pe ultimul loc (18% dintre elevii care au fost loviți cu furtunul au o părere proastă despre școala lor, măsurată prin Indicele climatului școlar), pedeapsa care li se pare cea mai nedreaptă fiind... privarea de recreație, urmată de darea afară din școală și de pedeapsa "infamantă" prin excelență, și anume, de a fi puși "în genunchi, în clasă sau afară", de exemplu în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]