9,745 matches
-
Mucchielli (1965 apud. V. Dragomirescu, 1976, p. 75), plecând de la conceptul de insuficientă dezvoltare socio-morală a unor indivizi, a elaborat teoria disocialității care subliniază importanța factorilor psihosociali în dezvoltarea delincvenței juvenile. Astfel că disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretindea colectivitatea. Unii
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretindea colectivitatea. Unii cercetători susțin că în procesul actelor delincvențiale sunt implicați fie factori externi (socio-culturali, socio-afectivi, economici, educaționali caracteristici micro- sau macrogrupurilor), fie factori interni (cei care țin de personalitatea individului, particularități neuro-psihice care s-au format sub incidența factorilor exteriori
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
provine delincventul medii dezorganizate: orfani, părinți divorțați, părinți infractori, părinți alcoolici. Implicarea carențelor educative care afectează dezvoltarea maturității sociale a fost analizată de R. Mucchielli prin teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă prin următoarele repere: neacceptarea colectivității, a societății; falsa percepție socială a celor din jur; lipsa anticipării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; respingerea rolului social acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretinde colectivitatea. c. Căutarea satisfacției materiale sau morale prin infracțiune
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
80) care se exprimă prin următoarele repere: neacceptarea colectivității, a societății; falsa percepție socială a celor din jur; lipsa anticipării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; respingerea rolului social acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretinde colectivitatea. c. Căutarea satisfacției materiale sau morale prin infracțiune. În actuala situație socio-economică tendința de a lua din bunul celuilalt este tot mai accentuată. Însă în cazul indivizilor care reușesc să-și depășească tensiunile (a se vedea modelul teoretic asupra devianței
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un autor la altul: E. Durkheim (1897), în opera sa stabilește o tipologie a sinuciderii devenită clasică, de aici putând fi extrase tipologii ale sinucigașilor: • sinuciderea egoistă rezultat al neintegrarii an grupul social, individul raportându-și propria personalitate la nivelul colectivității; este vorba de un exces de individualizare ce rupe legatura persoanei cu realitatea și, prin extensie, cu viața. Acest tip de suicid arată Durkheim variază invers proporțional cu gradul de socialitate și direct proporțional cu individualizarea excesivă; • sinuciderea altruistă rezultat
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
folosit în epocă tocmai cu această conotație "pozitivă". Iată cum îl folosește, de exemplu, Mircea Eliade: mesianismul reprezintă conștiința misiunii "istorice și supraistorice" a unui popor; el presupune "lupta cu destinul, sfărâmarea geografiei, depășirea istoriei, înseamnă o apocaliptică încordare a colectivității, încordare în care insul se pierde și interesele sale imediate (economice, sociale, politice) sunt anulate"238. Mesianismul unui popor pornește, socotește Mircea Eliade, de la conștiința sa de popor ales, adică de popor creator. Așadar, la Mircea Eliade, ca și la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formarea armonioasă a personalității. În viziunea interdisciplinara, ca principiu și modalitate de restructurare a conținuturilor școlare, abilitățile practice au menirea de a dezvolta latura practică a personalității, de a-l apropia mai mult pe școlar de muncă, de integrarea în colectivitate, de viața socială. Contribuind la conturarea personalității umane, abilitatea practică are ca obiective cadru: dezvoltarea la elevi a gândirii creatoare, precum și dezvoltarea sensibilității și a gustului artistic și estetic. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
crezi idiot ? ! - și încă una duce la respingerea de plano a afirmației în cauză de către respectivul ins rațional, care va considera că repetarea vizează impunerea unui fals. În cazul masei însă, lucrurile se schimbă. Este mai ușor să sugestionezi o colectivitate decât un individ, cum observa Gustave Le Bon. Masa poate fi bine aproximată prin individul mediu standard (IMS), personaj care prezintă o anumită lene de a gândi ; repetările unei formule îl fac s-o achiziționeze până la urmă prin mecanismul numit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
atunci când folosește ca exemplu sistemul de sănătate american, deja cunoscut ca falimentar; în al doilea rând face abstracție de faptul că statul nu este un produs al rațiunii umane, ci este un tip de organizare naturală menit să ocrotească o colectivitate națională, printre care și sub aspectul sănătății publice, aspect ce în nici un caz nu trebuie să devină o afacere, iar în al treilea rând, face afirmații în totală necunoștință de cauză privind realitățile sistemului medico-sanitar din România; 3. se exprimă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care medicina o impune celor ce o exercită?’ se întreabă Paulescu și ajunge la concluzia că dintre toate profesiile „medicina este cea mai binefăcătoare’’. De aici până la impactul social pe care cel ce profesează medicina îl are asupra omului și colectivității nu este decât un pas. Pentru că medicul este cel mai în măsură să cunoască natura umană, instinctele și devierile acestora, să-i găsească remediile și, implicit, să facă educație socială, propagând principiile moralei științifice prin comunicare și exemplu personal. Această
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
degrabă un derivat al instinctului de proprietate, se asociază iubirii naționale, definind în fapt atașamentul pentru locul unde ființa a văzut lumina zilei, atașamentul față de ceea ce îi aparține ei și strămoșilor săi, în sfârșit atașamentul față de perimetrul geografic în care colectivitatea națională din care individul face parte trăiește și se manifestă ca entitate națională, culturală și spirituală consacrate istoric, altfel spus, atașamentul față de glia străbună. Există o tendință nedisimulată astăzi de a substitui naționalismul prin patriotism, pentru că ideologii internaționaliștilor socialiști sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când ajunge să aibă puterea deplină degenerează în despotism și tiranie. Aceste variante se regăsesc în toate formele de organizare socială, începând cu familia și terminând cu colectivitatea, indiferent de mărimea ei. De-a lungul istoriei aceste variante au căpătat unele aspecte iraționale, de neconceput astăzi, deși izolat se mai întâlnesc, așa cum ar fi: servitudinea femeii - considerată altădată doar gospodină, sau bun propriu pentru muncă sau plăcere, infanticidulpe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
au împins omenirea spre evoluții paradoxale, conflicte sângeroase, experimente sociale dureroase uneori macabre, situații care se regăsesc în întreaga istorie a umanității. Este tocmai ceea ce Paulescu încearcă să evite, pornind de la ceea ce este esențial și elementar în existența individului și colectivității, interpretând lucrurile și fenomenele în maniera cea mai simplă și mai logică posibilă. Pleacă astfel de la premisa că omenirea este și ea o societate naturală, asemănătoare celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în consecință, este ca și cum ai formula legi cu caracter general, deși aplicabile numai în particular, înseamnă în ultimă instanță a face știință. Aceste evoluții i-au creat medicului un statut special în ierarhia socială și un loc aparte în structura colectivității. Pe măsură ce progresele științifice în domeniul medical au pus la îndemâna medicului un adevărat arsenal de investigație și terapie, raporturile dintre medic și pacient, medic și știința medicală, medic și societate aveau să se schimbe fundamental, pentru că și instrumentele științei pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a realității politice, mai ales pentru construirea agendei politice, adică a ansamblului de mize și probleme percepute ca un apel la dezbaterea publică. Factorii media nu ar fi doar oglinzi care să reflecte problemele pe care și le pune o colectivitate, ci filtre care ușurează sau stăvilesc o carieră politică pînă la stadiul de decizie politică. Focalizarea mediatică asupra unor mize determinate ar fi un factor de selecție și de recunoaștere de către public a mizelor prioritare ale momentului. Dacă mediile de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
orice mijloc de comunicare audiovizuală. Pentru aceeași perioadă, se interzice utilizarea apelurilor telefonice sau telematice gratuite în favoarea candidatului. În sfîrșit, în perioada celor șase luni care preced alegerile generale, "nici o campanie de promovare publicitară, cu scopul realizării sau gestionării unei colectivități, nu poate fi organizată pe teritoriul colectivităților interesate de scrutin". Aceasta mai conduce și la faptul că în special resursele publice, precum mobilierul urban, nu vor putea fi utilizate în promovarea electorală de către o echipă municipală care își încheie mandatul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
perioadă, se interzice utilizarea apelurilor telefonice sau telematice gratuite în favoarea candidatului. În sfîrșit, în perioada celor șase luni care preced alegerile generale, "nici o campanie de promovare publicitară, cu scopul realizării sau gestionării unei colectivități, nu poate fi organizată pe teritoriul colectivităților interesate de scrutin". Aceasta mai conduce și la faptul că în special resursele publice, precum mobilierul urban, nu vor putea fi utilizate în promovarea electorală de către o echipă municipală care își încheie mandatul. Prin publicitate, un actant politic își cumpără
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Cei ce aspiră la putere intră într-o luptă care trece prin reprezentările, imaginile pe care toți cetățenii și le formează, adesea inconștient, asupra trecutului, prezentului și viitorului, în privința propriei persoane, a grupurilor de apartenență și de referință și asupra colectivității naționale. Din acest motiv, comunicarea pretendenților la putere constă în eforturile de depășire a unui control simbolic asupra definiției colective a situației politice. Aspiranții la putere caută să impună supremația propriei lor definiții, grație simbolurilor reprezentate de cuvinte, imagini, filme
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cu cel puțin trei luni înainte de consultare, este dublată de interzicerea oricărui procedeu de publicitate comercială prin presă sau a oricărui mijloc de comunicare audiovizuală. În sfîrșit, aceeași lege oprește pentru șase luni publicitatea instituțională privind realizările sau administrarea unei colectivități aflate pe teritoriul colectivităților vizate de scrutin. Ansamblul acestor dispoziții restrictive sau prohibitive atestă voința legiuitorului francez de a limita orizontul publicității politice, datorită grijii de a asigura moralitatea activităților politice. În această situație, trebuie să remarcăm o limitare și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
luni înainte de consultare, este dublată de interzicerea oricărui procedeu de publicitate comercială prin presă sau a oricărui mijloc de comunicare audiovizuală. În sfîrșit, aceeași lege oprește pentru șase luni publicitatea instituțională privind realizările sau administrarea unei colectivități aflate pe teritoriul colectivităților vizate de scrutin. Ansamblul acestor dispoziții restrictive sau prohibitive atestă voința legiuitorului francez de a limita orizontul publicității politice, datorită grijii de a asigura moralitatea activităților politice. În această situație, trebuie să remarcăm o limitare și nu o împiedicare totală
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
unui capital politic pentru mai multă vreme, sau chiar acea comunicare ce va asigura deliberarea cea mai satisfăcătoare între cetățeni? Criteriul timpului, adică perioada considerată pentru aprecierea eficienței, și criteriul actanților privilegiați, adică profesioniștii din politică, profesioniștii din comunicare și colectivitatea cetățenilor, au însemnate consecințe asupra rezultatului evaluării. Măsura eficienței afișajului publicitar este un exemplu al acestei incertitudini. După cum am văzut și mai sus, pot fi evaluate nivelele de atribuție, de confuzie sau de agrementare ale unui val de afișaj. Cît
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
precum și controlul lor reciproc, constituie o altă manifestare a acestor interacțiuni. Ca peste tot, cu mai mare întîrziere însă, comunicarea locală s-a profesionalizat, iar recursul la consilieri în comunicare este astăzi larg răspîndit, secondînd munca structurilor specializate interne în cadrul colectivităților teritoriale 71. Buletinele municipale și-au făcut apariția în anii șaizeci. Zece ani mai tîrziu au fost create, în marile orașe, primele servicii de informare. În anii optzeci, acestea s-au generalizat, s-au modernizat, și-au consolidat pozițiile, mijloacele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
făcut apariția în anii șaizeci. Zece ani mai tîrziu au fost create, în marile orașe, primele servicii de informare. În anii optzeci, acestea s-au generalizat, s-au modernizat, și-au consolidat pozițiile, mijloacele financiare, extinzîndu-se în rîndurile unor noi colectivități. Cu toate acestea, funcțiile comunicării locale nu sînt întotdeauna descrise cu aceiași termeni. Pentru unii, informația municipală are trei forme esențiale, în funcție de care municipalitatea consiliază, informează publicul și activează democrația 72. Pentru alții, comunicarea municipală își mărește sfera, îmbrăcînd un
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
administrații și asociații. Comunicarea municipală capătă un aspect relațional atunci cînd, dincolo de informare, asigură receptarea și ascultarea indivizilor și cînd răspunde cererilor acestora. În sfîrșit, dincolo de propria sa comunicare internă, municipalitatea se îngrijește și de comunicarea instituțională, care promovează imaginea colectivității. Efectuarea acestei munci ar consta în organizarea informației, în consultarea populației, în stabilirea unor dialoguri cu asociațiile și în transformarea primăriei într-o instituție mai transparentă 73. Acest tablou, idealizat puțin, pare a corespunde mai degrabă unui orizont decît unei
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
tot astfel modernizarea comunicării locale poate întări poziția celor ce dețin puterea instituțională. Putem crede că la nivel local, dar și național, modernizarea deține poziția de putere, fiind un factor determinant în strategiile de comunicare. Într-adevăr, comunicarea instituțională din cadrul colectivităților este controlată de cel care deține puterea și care, astfel, poate uza de aceasta pentru a-și face cunoscute și a-și valoriza acțiunile. Legea din 15 ianuarie 1990 a vrut să împiedice această tentație, pentru că interzice pe o perioadă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]