8,894 matches
-
pot fi derivate logic din premise despre pl]cere. Dar aceasta nu înseamn] c] „bine” și „pl]cut” sunt sinonime (pentru c], de fapt, nu sunt). „Ați putea spune c] acest lucru nu poate fi adev]rât. La urma urmei, dac] «bine» ar însemna «pl]cut» am putea derivă logic concluzii despre bine din premise despre pl]cere, atâta timp cât acestea includ definițiile corespunz]toare. Pan] la urm], etică nu ar fi autonom] logic. Deci, dac] ea este autonom] logic, rezult] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi adev]rât. La urma urmei, dac] «bine» ar însemna «pl]cut» am putea derivă logic concluzii despre bine din premise despre pl]cere, atâta timp cât acestea includ definițiile corespunz]toare. Pan] la urm], etică nu ar fi autonom] logic. Deci, dac] ea este autonom] logic, rezult] de aici c] binele nu poate fi definit, ceea ce duce la autonomie semantic]” (Vezi Prior, 1949, p. 24). Aceasta este o greșeal], deoarece chiar dac] este verbal] și astfel, într-un sens, nesubstanțial], o definiție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pan] la urm], etică nu ar fi autonom] logic. Deci, dac] ea este autonom] logic, rezult] de aici c] binele nu poate fi definit, ceea ce duce la autonomie semantic]” (Vezi Prior, 1949, p. 24). Aceasta este o greșeal], deoarece chiar dac] este verbal] și astfel, într-un sens, nesubstanțial], o definiție este totuși o premis] suplimentar]. Deci, dac] „bine” apare într-o concluzie că rezultatul unei definiții, aceasta nu încalc] în nici un fel autonomia logic], pentru c] trebuia s] apar] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aici c] binele nu poate fi definit, ceea ce duce la autonomie semantic]” (Vezi Prior, 1949, p. 24). Aceasta este o greșeal], deoarece chiar dac] este verbal] și astfel, într-un sens, nesubstanțial], o definiție este totuși o premis] suplimentar]. Deci, dac] „bine” apare într-o concluzie că rezultatul unei definiții, aceasta nu încalc] în nici un fel autonomia logic], pentru c] trebuia s] apar] în cel puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Același lucru e valabil și pentru „arici”. Dac] concluziile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Deci, dac] „bine” apare într-o concluzie că rezultatul unei definiții, aceasta nu încalc] în nici un fel autonomia logic], pentru c] trebuia s] apar] în cel puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Același lucru e valabil și pentru „arici”. Dac] concluziile despre arici sunt derivate din premise despre Erinaceus europeus cu ajutorul unei definiții (una adev]rât] în acest caz), ele nu încalc] în nici un fel autonomia logic] a discuțiilor despre arici, deoarece trebuia s] apar] în cel puțin o premis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este vorba de înțelesuri. Vorbim despre o doctrin] care are leg]tur] cu definițiile, iar logică nu are competența de a decide asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden, 1989). Dar atunci este adev]rât] autonomia semantic]? Și dac] este, determin] ea autonomia ontologic] și deci falsitatea naturalismului? Aceasta ne duce înapoi la: iii. Eroarea naturalist] În celebra să oper] Principia Ethica, G.E. Moore susținea c] cei mai multi moraliști au fost naturaliști și c] toți naturaliștii sunt victima unei erori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ceea ce poruncește Dumnezeu este bine” înseamn]: „Ceea ce poruncește Dumnezeu este ceea ce poruncește Dumnezeu”; laudă moral] a lui Dumnezeu degenereaz] într-o suit] de tautologii. Dar: „Ceea ce poruncește Dumnezeu este bine” nu este o tautologie. Deci, definiția naturalist] este fals]. 2) Dac] „bine” înseamn] „pl]cut”, atunci a spune: „Ceea ce este pl]cut e bine” nu ne-ar oferi vreun motiv suplimentar pentru a promova st]ri pl]cute de lucruri. (Aceasta ar duce la tautologia c] ceea ce este pl]cut e
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
semantic] și resping astfel naturalismul semantic - teza conform c]reia faptele morale pot fi reduse la fapte amorale, deoarece cuvintele morale sunt sinonime (combinații) cu cuvintele amorale. Dar și în aceast] privinț] exist] loc de îndoial]. Argumentul (1) presupune c] dac] caracterul bun este identic cu cel pl]cut, „bun” și „pl]cut” trebuie s] fie sinonime. Acest lucru este fals. Apă și H2O sunt identice. Totuși „apă” nu este sinonim cu „H2O”, chiar dac] ambii termeni sunt folosiți pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de îndoial]. Argumentul (1) presupune c] dac] caracterul bun este identic cu cel pl]cut, „bun” și „pl]cut” trebuie s] fie sinonime. Acest lucru este fals. Apă și H2O sunt identice. Totuși „apă” nu este sinonim cu „H2O”, chiar dac] ambii termeni sunt folosiți pentru a desemna același lucru. „Apă” este un concept preștiințific accesibil copiilor și s]lbaticilor - ea fiind, aproximativ, fluidul incolor, insipid care cade din cer și se g]sește în lacuri și râuri. „H2O” este, dimpotriv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
semantic], pentru care cuvintele morale nu au același înțeles cu oricare altele, nu presupune autonomie ontologic] - unde propriet]țile morale nu sunt identice cu oricare altele. Mai mult chiar, argumentul (1) mai presupune c] orice vorbitor competent își d] seama dac] dou] cuvinte sau fraze sunt sinonime. Și putem recunoaște c] așa este dac] sinonimia este interpretat] în mod strict. Dar aceste concepte nu sunt întotdeauna transparente. Regulile c]rora li se supun, presupozițiile pe care le includ nu sunt lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
presupune autonomie ontologic] - unde propriet]țile morale nu sunt identice cu oricare altele. Mai mult chiar, argumentul (1) mai presupune c] orice vorbitor competent își d] seama dac] dou] cuvinte sau fraze sunt sinonime. Și putem recunoaște c] așa este dac] sinonimia este interpretat] în mod strict. Dar aceste concepte nu sunt întotdeauna transparente. Regulile c]rora li se supun, presupozițiile pe care le includ nu sunt lucruri de care suntem întotdeauna pe deplin conștienți. De aceea este posibil s] oferim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
supun, presupozițiile pe care le includ nu sunt lucruri de care suntem întotdeauna pe deplin conștienți. De aceea este posibil s] oferim o analiz] a unui cuvânt - o pan] conceptual] - care nu va fi evident] pentru toți vorbitorii competenți, chiar dac] într-un sens acea analiz] exprim] înțelesul cuvântului. (Altfel, „paradoxul analizei” ar exclude analize conceptuale folositoare.) Deci, am putea formulă o analiz] X a „binelui” astfel încât întrebarea: „Sunt lucrurile X bune?” s] r]mân] o intrebare deschis] (pe care un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea, concluzia c] „bine” nu are sinonime sau parafraze naturaliste (amorale). Dar aceasta este autonomie semantic] și nu autonomie ontologic] care contrazice naturalismul. În plus, argumentul este suspect. El se bazeaz] pe ideea c] noțiunea de „bine” transmite o cerinț]. Dac] cineva gândește ceva bun, de obicei, lucrul acesta îl face s] se hoț]rasc] s] continue său s] susțin] acel ceva (în circumstanțele corespunz]toare). Destul de corect. Dar probabil poate fi f]cut] o analiz] care s] aib] ca rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rol, dar aceasta nu înseamn] c] nu se poate g]și ceva mai bun. (De exemplu, „bun” ar putea însemna cerut acolo unde situația se leag] de vreun scop pe care toate fiintele raționale s-ar putea s]-l accepte.) Dac] o astfel de analiz] X ar putea fi construit], „ceea ce este X este bun” ar fi o tautologie sau un adev]r conceptual privat de putere motivațional]. Dar acest lucru este irelevant, deoarece o astfel de propunere nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
același lucru e valabil și pentru celelalte cuvinte morale) nu are același înțeles cu orice „X” naturalist. Totuși, exist] (sau ar putea exista) un predicat naturalist „X” care desemneaz] aceeași proprietate. (Așa cum „ap]” și „HH2” nu sunt același lucru, chiar dac] reprezint] același lucru.) Identitatea dintre caracterul bun și caracterul X nu ar fi analitic], în virtutea înțelesurilor cuvintelor, ci sintetic], o chestiune de fapt (empiric?). Folosind aceast] idee, R.M. Adams, un naturalist teolog încearc] s] reabiliteze teoria Poruncii Divine în etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru. Noi înțelegem c] anumite acțiuni sunt bune și, prin urmare, descoperim (prin revelație sau teologie rațional]) c] am recunoscut Vocea lui Dumnezeu. Dar punctele slabe ale acestei abord]ri pot fi observate cel mai bine într-un cadru laic. Dac] acest caracter bun trebuie identificat cu ceva naturalist prin intermediul cercet]rii empirice, „binele” trebuie s] exprime un concept empiric, adic] trebuie definit în așa fel încât caracterul bun s] ne influențeze și s] apar] într-o teorie empiric]. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o teorie empiric]. De exemplu, el ar putea fi definit sub forma cauzei anumitor efecte, „fenomenul caracterului bun”, care poate fi resimțit (cel putin uneori) de c]tre ființele umane. (În caz contrar, cercetarea empiric] nu ar putea determina dac] acest caracter bun și caracterul X se aplic] acelorași lucruri.) Dar aceasta presupune c] „binele” poate fi supus unei analize naturaliste, c] într-un anume sens înseamn] același lucru cu o fraz] care îl leag] de evidentă senzorial]. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și încerc]m s] descoperim ceea ce este bine.) Odat] ce avem o astfel de analiz], naturalismul este deja demonstrat. Nu trebuie s] conținu]m cu stabilirea unei identit]ți sintetice între caracterul bun, analizat astfel, și alte propriet]ți naturale. Dac] a fi bun înseamn] a fi aprobat de un spectator ideal, nu trebuie s] afl]m ce anume ar aprobă spectatorul dac] ar ști c] avem adev]ruri morale neîntemeiate pe fapte morale (chiar dac] ceea ce aprob] spectatorul va avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu dou] probleme. Iat] dou] dintre ele: a) Nu este sigur c] toți observatorii umani ar avea aceleași reacții, oricât de imparțiali și bine informați ar fi. Deci, exist] posibilitatea că nici o acțiune (sau doar câteva) s] nu fie bune, dac] nici una nu ar provoca aprobarea fiec]rui spectator. Revenim la teoria erorii pe care încercăm s] o ocolim (secțiunea i). b) Analiza pare circular], deoarece a aproba ceva înseamn] s] crezi (său s] simți) c] este bine sau corect. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pare circular], deoarece a aproba ceva înseamn] s] crezi (său s] simți) c] este bine sau corect. Deci, analiza „binelui” conține exact conceptul pentru explicarea c]ruia este construit]. B) (Aceast] teorie este sugerat] de scrierile lui G.E.M. Anscombe, chiar dac] nu sunt sigur dac] ea ar fi de acord cu aceast] interpretare. Sabina Lovibond, Realism and Imagination în Ethics [Realism și Imaginație în Etic]] are o asemenea opinie.) S] presupunem c] am comandat niște cartofi și vânz]torul mi i-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociologic discutat mai sus. În al doilea rând, m] îndoiesc c] noțiunea aristotelian] de funcție poate fi readus] la viat] în cadrul biologiei moderne, mai ales în cazul unei ființe flexibile și aculturate, precum este omul. Acest lucru trebuie f]cut dac] programul dorește s] realizeze ceva concret. Dac] morală se bazeaz] pe biologie, atunci trebuie s] formul]m un set de cerințe pe baza naturii umane. Acestea trebuie s] fie (i) suficient de specifice; (îi) conving]toare din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rând, m] îndoiesc c] noțiunea aristotelian] de funcție poate fi readus] la viat] în cadrul biologiei moderne, mai ales în cazul unei ființe flexibile și aculturate, precum este omul. Acest lucru trebuie f]cut dac] programul dorește s] realizeze ceva concret. Dac] morală se bazeaz] pe biologie, atunci trebuie s] formul]m un set de cerințe pe baza naturii umane. Acestea trebuie s] fie (i) suficient de specifice; (îi) conving]toare din punct de vedere rațional sau cel puțin foarte persuasive; și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi formulate și alte variante. Naturalismul conținu] s] fie o preocupare pentru declarațiile apocaliptice ale lui Moore și ale noncognitiviștilor, care au respins naturalismul (aproape prin definitie) ca fiind bazat pe erori logice. Numai timpul - și argumente suplimentare - vor decide dac] naturalismul are sau nu dreptate. Referințe Adams, R.M.: 'Divine command metaethics aș necessary a posteriori', Divine Commands and Morality, ed. P. Helm (Oxford: Oxford University Press, 1981). Anscombe, G.E.M.: 'On brute facts', 'Modern moral philosophy' și 'On the source of
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra naturii umane c] morală este o problem] care ține de „sentiment, si nu de rațiune”: Luați orice acțiune care este recunoscut] ca fiind vicioas]: crimă cu premeditare, de exemplu. Examinați-o din toate punctele de vedere și uitați-v] dac] puteți g]și acel fapt sau existent] real] pe care o numiți viciu... N-o s]-l g]siți pan] în momentul în care o s] v] întoarceți reflecția spre propriul suflet și o s] g]siți un sentiment de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spune Hume, este aceea de a ghida comportamentul: dar rațiunea singur] nu ne va putea îndruma niciodat]. Rațiunea ne informeaz] doar despre natura, consecințele acțiunilor noastre și relațiile logice dintre afirmații. Astfel, rațiunea poate s] îi spun] unei femei c] dac] recurge la avort, viața ei va fi mai ușoar] din unele puncte de vedere, dar f]tul va muri. Totuși, de aici nu rezult] c] ar trebui s] recurg] la avort. Pentru a decide este necesar că emoțiile ei s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]