8,902 matches
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare; Crearea cadrului legal necesar angajării răspunderii solidare a persoanelor care dețin în realitate controlul decizional asupra societății, chiar dacă acestea nu apar în actele juridice sau comerciale, dar se comportă ca un administrator. În solidar cu debitorul va răspunde și persoana care, cu rea credință, a permis sau a determinat constituirea eronată a obligațiilor fiscale prin
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
pe de altă parte, că prezintă o serie întreagă de caracteristici distinctive față de agenții economici cu capital autohton, din cel puțin următoarele puncte de vedere: majoritatea acestora sunt filiale sau sucursale ale unor firme-mamă din străinătate, care practic constituie factor decizional de ultimă instanță în ceea ce privește activitatea filialelor din România (politica de investiții, de creditare și mai ales, deciziile referitoare la distribuția profitului reinvestit și/sau repatriat, angajări în funcții de răspundere - CEO (Chief Executive Officer); agenții economici cu capital străin urmăresc
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
bine preferințelor decidentului, după ce au fost identificate situațiile posibile a căror realizare este incertă. În condiții de incertitudine, decizia trebuie să se bazeze pe anumite modele, evaluate în prealabil. Deși există un mare număr de modele disponibile pentru evaluarea variantelor decizionale, în literatura economică cele mai utilizate sunt: modelul decizional al lui Laplace; modelul decizional al lui Wald; modelul decizional al lui Savage; modelul decizional al lui Hurwitz. Modelul decizional al lui Laplace Modelul Laplace se bazează pe determinarea mediei aritmetice
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a căror realizare este incertă. În condiții de incertitudine, decizia trebuie să se bazeze pe anumite modele, evaluate în prealabil. Deși există un mare număr de modele disponibile pentru evaluarea variantelor decizionale, în literatura economică cele mai utilizate sunt: modelul decizional al lui Laplace; modelul decizional al lui Wald; modelul decizional al lui Savage; modelul decizional al lui Hurwitz. Modelul decizional al lui Laplace Modelul Laplace se bazează pe determinarea mediei aritmetice a veniturilor scontate pentru fiecare situație avută în vedere
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În condiții de incertitudine, decizia trebuie să se bazeze pe anumite modele, evaluate în prealabil. Deși există un mare număr de modele disponibile pentru evaluarea variantelor decizionale, în literatura economică cele mai utilizate sunt: modelul decizional al lui Laplace; modelul decizional al lui Wald; modelul decizional al lui Savage; modelul decizional al lui Hurwitz. Modelul decizional al lui Laplace Modelul Laplace se bazează pe determinarea mediei aritmetice a veniturilor scontate pentru fiecare situație avută în vedere, iar varianta decizională aleasă este
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
trebuie să se bazeze pe anumite modele, evaluate în prealabil. Deși există un mare număr de modele disponibile pentru evaluarea variantelor decizionale, în literatura economică cele mai utilizate sunt: modelul decizional al lui Laplace; modelul decizional al lui Wald; modelul decizional al lui Savage; modelul decizional al lui Hurwitz. Modelul decizional al lui Laplace Modelul Laplace se bazează pe determinarea mediei aritmetice a veniturilor scontate pentru fiecare situație avută în vedere, iar varianta decizională aleasă este aceea pentru care valoarea medie
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
anumite modele, evaluate în prealabil. Deși există un mare număr de modele disponibile pentru evaluarea variantelor decizionale, în literatura economică cele mai utilizate sunt: modelul decizional al lui Laplace; modelul decizional al lui Wald; modelul decizional al lui Savage; modelul decizional al lui Hurwitz. Modelul decizional al lui Laplace Modelul Laplace se bazează pe determinarea mediei aritmetice a veniturilor scontate pentru fiecare situație avută în vedere, iar varianta decizională aleasă este aceea pentru care valoarea medie așteptată este cea mai mare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Deși există un mare număr de modele disponibile pentru evaluarea variantelor decizionale, în literatura economică cele mai utilizate sunt: modelul decizional al lui Laplace; modelul decizional al lui Wald; modelul decizional al lui Savage; modelul decizional al lui Hurwitz. Modelul decizional al lui Laplace Modelul Laplace se bazează pe determinarea mediei aritmetice a veniturilor scontate pentru fiecare situație avută în vedere, iar varianta decizională aleasă este aceea pentru care valoarea medie așteptată este cea mai mare. Modelul decizional al lui Wald
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Laplace; modelul decizional al lui Wald; modelul decizional al lui Savage; modelul decizional al lui Hurwitz. Modelul decizional al lui Laplace Modelul Laplace se bazează pe determinarea mediei aritmetice a veniturilor scontate pentru fiecare situație avută în vedere, iar varianta decizională aleasă este aceea pentru care valoarea medie așteptată este cea mai mare. Modelul decizional al lui Wald Modelul Wald, cunoscut sub denumirea de maximin sau metoda pesimistă, presupune reținerea variantei decizionale care produce cel mai bun dintre cele mai slabe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
lui Hurwitz. Modelul decizional al lui Laplace Modelul Laplace se bazează pe determinarea mediei aritmetice a veniturilor scontate pentru fiecare situație avută în vedere, iar varianta decizională aleasă este aceea pentru care valoarea medie așteptată este cea mai mare. Modelul decizional al lui Wald Modelul Wald, cunoscut sub denumirea de maximin sau metoda pesimistă, presupune reținerea variantei decizionale care produce cel mai bun dintre cele mai slabe câștiguri. Decidentul alege rezultatul eficient al fiecărei variante, iar la final varianta optimă este
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
scontate pentru fiecare situație avută în vedere, iar varianta decizională aleasă este aceea pentru care valoarea medie așteptată este cea mai mare. Modelul decizional al lui Wald Modelul Wald, cunoscut sub denumirea de maximin sau metoda pesimistă, presupune reținerea variantei decizionale care produce cel mai bun dintre cele mai slabe câștiguri. Decidentul alege rezultatul eficient al fiecărei variante, iar la final varianta optimă este dată de rezultatul cel mai bun. Acest model este preferat de firmele mici a căror supraviețuire depinde
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
bun dintre cele mai slabe câștiguri. Decidentul alege rezultatul eficient al fiecărei variante, iar la final varianta optimă este dată de rezultatul cel mai bun. Acest model este preferat de firmele mici a căror supraviețuire depinde de pierderile înregistrate. Modelul decizional al lui Savage Cunoscut și sub denumirea de minimax sau metoda regretelor, modelul Savage reține soluția care minimizează regretul maxim. Pentru determinarea regretului se construiește o matrice a regretelor. Regretul se măsoară ca diferență între rezultatul unei variante decizionale și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Modelul decizional al lui Savage Cunoscut și sub denumirea de minimax sau metoda regretelor, modelul Savage reține soluția care minimizează regretul maxim. Pentru determinarea regretului se construiește o matrice a regretelor. Regretul se măsoară ca diferență între rezultatul unei variante decizionale și rezultatul celei mai bune variante posibile. Decidentul care utilizează modelul lui Savage renunță la a maximiza câștigul în favoarea unei variante prin care se obține o valoare satisfăcătoare a rezultatului cu un risc mic. De aceea, acest model este utilizat
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Savage renunță la a maximiza câștigul în favoarea unei variante prin care se obține o valoare satisfăcătoare a rezultatului cu un risc mic. De aceea, acest model este utilizat în evaluarea proiectelor de investiții cu o durată îndelungată de viață. Modelul decizional al lui Hurwitz Cunoscut și sub denumirea de modelul alfa sau metoda optimistă, modelul Hurwitz identifică decizia care maximizează rezultatul mediu<footnote Reprezintă media ponderată a valorilor minimale și maximale ale deciziilor. footnote>. Modelul decizional al lui Hurwitz permite decidentului
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
durată îndelungată de viață. Modelul decizional al lui Hurwitz Cunoscut și sub denumirea de modelul alfa sau metoda optimistă, modelul Hurwitz identifică decizia care maximizează rezultatul mediu<footnote Reprezintă media ponderată a valorilor minimale și maximale ale deciziilor. footnote>. Modelul decizional al lui Hurwitz permite decidentului să analizeze atât cel mai bun rezultat, cât și pe cel mai slab al fiecărei variante decizionale și să asocieze acestora o probabilitate de apariție. Se va reține proiectul care are cea mai mare valoare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
decizia care maximizează rezultatul mediu<footnote Reprezintă media ponderată a valorilor minimale și maximale ale deciziilor. footnote>. Modelul decizional al lui Hurwitz permite decidentului să analizeze atât cel mai bun rezultat, cât și pe cel mai slab al fiecărei variante decizionale și să asocieze acestora o probabilitate de apariție. Se va reține proiectul care are cea mai mare valoare medie. Modelul lui Laplace consideră egale probabilitățile, iar celelalte trei le ignoră. Cel mai greu pentru decident este să aleagă modelul corespunzător
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
bazează pe recomandările Ghidului ACB al Comisiei Europene și pe Ghidul ACB elaborat la nivel național în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor. Există două diferențe majore între ACB și evaluarea proiectului sau planul de afaceri din sfera sectorului privat, respectiv criteriul decizional și cuantificarea impactului nonfinanciar. În ceea ce privește criteriul decizional, sectorul privat finanțează numai proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mare decât costul capitalului, în timp ce autoritatea publică finanțează cu precădere proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mică decât costul capitalului, importante fiind în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Europene și pe Ghidul ACB elaborat la nivel național în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor. Există două diferențe majore între ACB și evaluarea proiectului sau planul de afaceri din sfera sectorului privat, respectiv criteriul decizional și cuantificarea impactului nonfinanciar. În ceea ce privește criteriul decizional, sectorul privat finanțează numai proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mare decât costul capitalului, în timp ce autoritatea publică finanțează cu precădere proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mică decât costul capitalului, importante fiind în fapt beneficiile proiectului în plan economic (crearea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
crescut cu 2.514,2 milioane de lei (2,11%) și a scăzut cu 473 milioane de euro (1,34%). Un declin economic major, generat de costurile economice și sociale de tranziție, precum și de o serie de neajunsuri ale palierelor decizionale, în special din domeniul executivului. În perioada 1998-2004, numărul anual al investitorilor străini s-a menținut la niveluri cuprinse între 8.801 și 10.167, după care, în continuare, se remarcă creșteri fără precedent ale acestora, culminând cu anul 2007
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
tehnologic) a capitalului din economia națională. Toate inconvenientele de natură structurală anterior menționate, care caracterizează investițiile străine directe în perioada de tranziție a României la economia de piață, reprezintă tot atâtea direcții care necesită luarea de măsuri la nivelul factorilor decizionali, publici și privați, care să contracareze efectele defavorabile ale ISD pentru economia României. În cadrul ISD, este interesant de analizat structura acționariatului, întrucât aceasta reflectă interesele și raportul de forță ale diferitelor categorii de acționari străini și autohtoni. Potrivit cercetărilor noastre
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
investițiilor, în funcție de specificul sectoarelor și subsectoarelor cu departajare evidentă în ceea ce privește investițiile publice și private, investițiile în sectorul social și sectorul privat al economiei. Arsenalul instrumentelor teoretico-metodologice de evaluare a investițiilor și eficienței acestora s-a îmbunătățit pe seama modelelor și metodelor decizionale, care, în principal, se referă la tehnicile de optimizare a investițiilor și eficiența lor (maximizarea efectelor și minimizarea eforturilor), precum și la tehnici de abordare a riscului și incertitudinii prin prisma teoriei probabilităților și a jocurilor strategice. În acest sens, subliniem
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fiind adoptată În absența a 42 de deputați, În Camera Superioară absentând 27 de senatori). Cu toate acestea, actul de la 14/26 martie 1881 s-a dovedit unul mare, prin implicații și consecințe, el având ținuta unui fapt Împlinit, preeminent decizional <ref id="40"> 40 Legea privind proclamarea Regatului, În Monitorul Oficial, nr. 60, 15 martie 1881, p. 1809. În textul legii se menționa: „România ia titulatura de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC| Capitolul 16. Patru modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă 305 Decizia certă de tip probabilist 307 Decizia în incertitudine persistentă 314 Modelul cibernetic 315 Strategii de decizie în incertitudine persistentă 319 Două tipuri de strategii 319 Strategiile de decizie și dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca abordări în sine. În schimb, așa cum am încercat pe larg să argumentez în „Incertitudinea. O abordare psihosociologică”, trăsăturile proceselor cognitive reprezintă unul dintre factorii determinativi ai socialului. În consecință, am inclus din această carte modelele de raționalitate ale proceselor decizionale. Culegerea de față cuprinde, în principal, Structurile gândirii sociologice (1987), o carte apărută într-un tiraj destul de redus la acea vreme și din cauza opoziției violente la publicarea ei a unor persoane cu responsabilitate în regimul comunist. Am selectat, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt expresia „abuzului” făcut de indivizi într-o poziție socială, pe care colectivitatea nu-l poate contracara decât în mod incomplet. La aceste explicații se poate adăuga însă și o alta, din perspectiva discutată în acest capitol: incertitudinea caracteristică produselor decizionale în condiții limitate de cunoaștere. În aceste condiții, incertitudinea nu poate fi complet absorbită prin actul decizional; ea are însă efecte sociale negative, fapt pentru care, pentru funcționarea normală a sistemelor sociale, devine necesară absorbția ei prin mijloace extracognitive. Charisma
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]