9,387 matches
-
fapt, după cum mi-am dat seama mai târziu, era o provocare montată de miliție... Dacă aș fi acceptat și m-aș fi dus, 213 aș fi fost arestat în stradă sub cine știe ce învinuire. Aș fi dispărut pur și simplu, spre disperarea părinților mei... Deci seara, pe la nouă și jumătate, s-au prezentat doi tipi, s-au legitimat și mi-au cerut să-i urmez. Erau de față Tata, Mama și Vadim Sargani - vechiul prieten al familiei noastre. Ion, din fericire, lipsea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să li te împotrivești și să le ții stavilă, ci lăsându-te purtat ușor de ele, dincolo de marginile luptei și ale durerii fără de sfârșit și fără rost, să te îneci de bunăvoie în Oceanul Indiferenței, să te afunzi în smârcurile disperării mute și senine, în care nu trebuie să mai faci nimic, pentru că nu mai sunt nici zări de lumină și nici dorul chinuitor după ele, pentru că totul fiind negru e ca și cum ar fi alb totul... Odihnește-te... Numai prima clipă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și greierii erau lucrători aflați în slujba morților. Noaptea le împărtășeau celor în viață tot felul de lucruri străvezii menite să-ți zăpăcească mințile. Îmi țineam cât puteam de mult răsuflarea ca să pricep ce spuneau. Apoi, dintr-o dată, trăgeam cu disperare iarăși aer în piept. Voiam să pricep, dar nu să-mi pierd capul pe calea fără de întoarcere. Cine pricepe o dată lucrurile astea străvezii e înșfăcat de picioare, s-a zis cu el pe pământ, așa-mi spuneam. Dar senzația că
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-și clipa horațiană. "Carpe diem quam minimum credula postero" ("Bucură-te de ziua aceasta, încrede-te cât mai puțin în ce va fi mâine.") (Horatiu) Parcă-l văd pe Marele Maestru Concertant aplecându-se umil înaintea furnicii, cerșindu-i cu disperare în glas un bob de grâu, pe care însă nu-l va primi. O, sărmanul artist muzicant, bietul de el! "Dar de-acuși s-a isprăvit... Cri-cri-cri toamnă gri, Tare-s mic și necăjit!" (G. Topîrceanu) Concertul s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Dumnezeu. De lacrimi e sec izvorul Zi de zi îți ducem dorul Am vrut să te-nveselesc În limbajul pământesc. Dar fără tine-i foarte greu Fratele meu, fratele meu... În cameră e liniște. Crivățul înnebunit de furie caută cu disperare o fisură cât de mică, o găurică uitată și netencuită pentru a pătrunde la victimele sale potențiale. Focul din sobă se stinsese demult, iar acum spațiul camerei era încălzit doar de răsuflarea aburindă a celor șapte ființe zgribulite sub păturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
distanță El major și ea minoră." (G. Topîrceanu) "Când eram pe Ialooo...." Nu, nu se mai puteau abține, degeaba! Cântecul ăsta le răscolea cele mai intime și profunde sentimente. Cu ochii înecați în lacrimi, nemaivăzând nimic în fața lor, căutau cu disperare un punct de sprijin, de mângâiere. Și mângâierea a venit tot cu ajutorul Sfântului Duh sub forma inegalabilei agheasme de Zăvoaia, care se evapora din pahare cu regularitate metronomică. Plângeau înduioșător. Și, în absența exemplarelor de sex opus, ținându-se strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dintele calului", fiind cel mai ușor, înainta pe pojghița de gheață ca la patinoar, neexistând riscul scufundării în zăpadă. Arareori, deasupra capetelor noastre, pe cerul încruntat, se făceau auzite slabele fâlfâituri ale unor grupuri răzlețe de ciori căutându-și cu disperare hrana care scăpaseră ca prin minune de pârjolul înfiorător din liziera de salcâmi de astă-vară. Pentru Mircea, efortul deplasării era cu adevărat un chin. Fiecare pas pe care-l făcea constituia un efort deosebit. Era ca și cum ar fi urcat treptele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
D. și Stein Mary și Niculescu Daniela de la liceul de fete și alții, făceam atâtea acrobații sportive că în arenă circului. Îmi mai aduc aminte cu plăcere de clasă noastră unită și de nenumăratele ștrengarii făcute în decursul anilor, spre disperarea unor profesori și a secretarului UTM a raionului Rădăuți Done Tudor. Dirigintele nostru, profesorul Galan Traian, a fost ferit de aceste șicane, el era acela care ne mustra dintr-o privire foarte severă, de intrăm în pământ, iar dacă mai
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
pedalat pe bicicletă, un disc bun cu Patricia Kaas, un articol bine scris, din acelea care te pun pe gânduri, citit în Le Monde. Tot atâtea pericole din viața unui om singur. Cioran propunea ca remediu la această stare de "disperare asumată" studiul gramaticii limbii franceze. Caut surse, caut disperat marea cunoaștere, ortodoxia înțelepciunii, accesul direct la idee. O activitate de care am fost privat atâta amar vreme în România, fie din cauza sistemului academic cretin care nu încurajează deloc efortul individual
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și neînsemnat? "Anticariatele" din România sunt pline de culegeri de probleme de matematică și fizică din anii '80. Eșuate în rafturile obosite și pline de praf, nu își mai găsesc cumpărător. Cărămizile pline de formule, pe care le căutam cu disperare în liceu, costă acum sub un euro. Moartea unui sistem educativ, a unei epoci, a speranței că "lumea" va fi salvată de tehnică. Când mă gândesc acum la teancurile de Hristev, Tițeica, Coșniță și Turtoiu și alte nume neaoș românești
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mă ratez (și este posibil), o să am satisfacția că am căzut de foarte sus". Cioran să se bucure! Voluptatea și satisfacția ratării: nimic nu ne reușește mai bine ca popor decât ratarea, suntem pasionați de ea și o căutăm cu disperare. 28 iulie 2002 Invitat la petrecerea (garden-party) organizată de cuplul scoțiano-spaniol, John Campbell și Reyes Guitard, două persoane pe care le iubesc și stimez atât de mult. Lume aleasă pe sprânceană, băuturi și mâncare fină, mese savant așezate și prezentate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
reprobatoare a marilor etajere umplute cu cărți care nu au apucat să fie citite, a bibliotecilor nesfârșite cărora Borges le este fabulist" în Passions impunies (Pasiuni nepedepsite), Editura Gallimard, colecția Folio essais,2001. Am simțit acestă fascinație, acest sentiment de "disperare" în fața rafturilor pline de cărți în biblioteca de patru milioane de volume a Universității Laval din Canada. Bucuria că mă găsesc într-o bibliotecă ce conține aproape tot ce a scris omenirea mai de preț, tristețea că imensa majoritate a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vorbește în lumea aceasta largă. Poate sună puțin melodramatic, dar pe bucățica asta de plastic colorat de 3 centimetri pe 5 centimetri stă scrisă toată drama, toată harta exilului unor ființe umane alungate în cele mai multe cazuri de sărăcie și de disperare din țările lor. Nu se poate vorbi niciodată de un exil fericit; de " fericirea " exilului, da, dar avem deja o altă poveste. Domnul Alexandru Paleologu, într-un interviu TV, vizionat pe când eram în România, în aprilie 2003: "Inteligența este confortabilă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în geamantan la Geneva. Tinerețile lui Daniel Abagiu de Cezar Paul Bădescu și O lume dispărută. Mărturii despre comunism, scrisă de patru tineri de vârsta mea, patru cavaleri memoriali ai apocalipsei comuniste. Le-am citit cu furie, cu dragoste, cu disperare, ca pe un ritual de exorcizare a dorului față de o țară care nu merită să fie iubită, veșnic condamnată la un destin mediocru. Pe de altă parte, am simțit că "recuperez" o parte din adolescența mea irosită aiurea într-un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
optimism, de existență asumată plenar și firesc. Nimic din vaietul perpetuu al studentului român de aici sau de aiurea, navigând între cereri de burse, căutare de portițe administrative pentru obținerea rapidă de rezidență sau de permis de ședere. Nici din disperarea veselă a africanilor, și mai bătuți de soartă decât noi, care încearcă să se însoare cât mai rapid cu blonde canadience, iar procesul de vânătoare și "cunoaștere" (la drague) le ocupă aproape tot timpul. Revin: nouă, celor de la est de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mecanismul, cu tot cu montaj. Circa 6 000 de dolari canadieni. O mică precizare de final: până în acest moment, nu am zărit picior de handicapat și nici spiță de roată de scaun rulant prin zonă. 27 aprilie 2005 După ce am căutat cu disperare o pâine care să fie comestibilă, alta decât eterna pâine toast (un produs ce se lipește ca aracetul de cerul gurii, nu se poate consuma decât prăjită, conține mai multe E-uri decât făină), mă întreb: ce fel de societate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
asemenea gest? V-ați gândit vreodată să-l faceți atunci, în vremea aceea? A.R. Ce-am învățat despre mine din epurarea biblio tecilor și din cenzură? Nu cred că sunt surse prea instructive. Am învățat despre mine că, la disperare, știu să fiu lașă, fricoasă și, vai!, conformistă. Cum poți trăi cu tine însuți când ești obligat să ciopârțești literatura? Te dedublezi - deși dacă ești născut în zodia gemenilor ești deja dual. Dar chiar dacă nu crezi în zodiac, te trezești
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
bine, când am intrat la liceu, mă descurcam totuși binișor în trei limbi. La pian n-am reușit să depășesc Marșul turc al lui Mozart și Humoresca lui Dvořák. Au fost un summum și maximum la care am ajuns, spre disperarea mamei și spre amuzamentul fratelui meu. Când intram în salon, aveam impresia că pianul era un dragon cu o coadă lungă, neagră, care rânjea la mine cu clapele lui albe. R.P. Cum decurgeau lecțiile din copilărie? Vă amintiți de vreo
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
la Capul Horn, punctul meridional extrem al Americii. Dar renunță. Schimbă drumul. Destinația Anglia: „Este sfârșitul jocului meu”. 22: Paris Match relatează că la căsătoria ultimului Beatles celibatar, Paul McCartney, o mulțime de liceene au înconjurat primăria londoneză strigând cu disperare: „Nu fă asta, Paul!”. Declarațiile de dragoste scrise pe zidul casei sale au fost înlocuite cu un singur cuvânt: TRĂDĂTORULE! 23: La Roma, dispare craniul sfântului Crisogono. Craniul sfântului Silvestru, furat la 18 martie, este restituit. Americanii au de gând
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Aveam amândouă același fel de palton. Oribil palton, mă gândesc acum. O ajutam la teme. Era cu două capete mai înaltă ca mine, dar mă asculta cuminte ca un copil, în timp ce-i explicam lecția la fizică sau la mate. Ce disperare trebuie să fi fost ca să ajungă ea să facă ce-a făcut. Ce disperare trebuie să fi fost. Am auzit că are acum o fetiță. Că e bine. Mă bucur tare mult pentru ea. Nu-mi vine să râd nici
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
teme. Era cu două capete mai înaltă ca mine, dar mă asculta cuminte ca un copil, în timp ce-i explicam lecția la fizică sau la mate. Ce disperare trebuie să fi fost ca să ajungă ea să facă ce-a făcut. Ce disperare trebuie să fi fost. Am auzit că are acum o fetiță. Că e bine. Mă bucur tare mult pentru ea. Nu-mi vine să râd nici când mă gândesc la căsătoriile din pricina unor copii pe care nu-i vroia nimeni
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-mi deschidă ușa, am completat aproape în șoaptă: — N-am avortat. Dacă nu ești acolo, anunț organele. Și-așa m-ai pus într-o situație foarte proastă venind aici. Trebuia deja să fii la spital. Spitalul era o cloacă de disperare. În salonul meu erau opt paturi metalice, cu femei internate pe motiv că ar putea să piardă o sarcină. Erau grețoase și speriate și toate vorbeau despre cât de mult își doreau să nu piardă viitorul copil. În prima noapte
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
vară așteptându-l pe Romică, reținut de diferite probleme dintre cele mai serioase - părinți bolnavi, copii sinucigași, nevastă isterică și geloasă -, mama s-a hotărât brusc să nu mai creadă în existența lui. Au urmat vreo două săptămâni de mânie, disperare și agitație, în care își reclama dreptul la însănătoșire, refuzul de a se lăsa îngropată de vie în casă. Cum pe străzile proaspăt asfaltate ale țării ieșeau la plimbare doar oamenii sănătoși, constructori ai uzinelor viitorului în care se punea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fițuici, mai cu intervenții, ceea ce nu era cazul meu. Așa au apărut mulți ,,specialiști” cu pretenții care n-au făcut nimic, niciodată în viață. Așa s-a construit socialismul. În al doilea semestru am început să lipsesc de la cursuri spre disperarea părinților. La un moment dat mama s-a enervat și m-a lovit cu un pantof spărgându-mi capul. Tot în acea perioadă m-am certat și cu tata bineînțeles tot din cauza mea (eram la vârsta dificilă). Văzând care este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
o va dovedi istoria celor peste 45 de ani de comunism. În paralel și concomitent cu lipsurile de după acel război pustiitor, seceta cruntă din cei doi ani de blestem divin și cotele obligatorii ce-l adusese pe țăran în pragul disperării, s-a mai declanșat și o inflație cum nu se mai înregistrase nici când, la noi în țară. Prețurile tuturor produselor, dar în special ale celor de larg consum au luat-o razna, înregistrând creșteri nu de la o zi la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]