8,487 matches
-
te-au surprins cu fratele tău (trad. Mastrelli, 1951). Promiscuitatea sexuală este, de altfel, tipică personajelor celei de-a treia funcții. 10. DIVINITĂȚILE MINORETC "10. DIVINITĂȚILE MINORE" În panteonul indo-european, alături de divinitățile majore, exista un număr mare și nedefinit de divinități minore, fiecare dintre ele (evident, cu excepția celor trifuncționale) fiind Încadrată unei anumite funcții și legată adesea de zeii majori. De exemplu, la Roma, În templul lui Jupiter Capitolinul, mai erau venerați Terminusxe "Terminus" și Iuventa, care colaborau la prosperitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
colaborau la prosperitatea și succesul statului roman (misiune care, În general, Îi aparținea lui Jupiter), unul garantând inviolabilitatea și integritatea granițelor, cealaltă protejându-i pe tineri, care constituiau patrimoniul esențial al statului. Și În lumea germanică se Întâlnesc astfel de divinități minore (minore nu pentru că funcțiile lor ar fi irelevante, ci În raport cu divinitățile majore), chiar dacă, adesea, mai ales când se vorbește despre panteonul germanic din epoca romană, definirea sarcinilor lor nu este foarte ușor de realizat. Însăși etimologia numelor este obscură
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aparținea lui Jupiter), unul garantând inviolabilitatea și integritatea granițelor, cealaltă protejându-i pe tineri, care constituiau patrimoniul esențial al statului. Și În lumea germanică se Întâlnesc astfel de divinități minore (minore nu pentru că funcțiile lor ar fi irelevante, ci În raport cu divinitățile majore), chiar dacă, adesea, mai ales când se vorbește despre panteonul germanic din epoca romană, definirea sarcinilor lor nu este foarte ușor de realizat. Însăși etimologia numelor este obscură și controversată și, În orice caz, deducerea funcției pornind de la nume este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se vorbește despre panteonul germanic din epoca romană, definirea sarcinilor lor nu este foarte ușor de realizat. Însăși etimologia numelor este obscură și controversată și, În orice caz, deducerea funcției pornind de la nume este riscantă. Să ne amintim totuși câteva divinități minore din perioada cea mai veche. Zeița Hludanaxe "Hludana" este venerată În cinci inscripții latine; numele său, conform opiniei lui Polomé (1988) poate fi Înțeles ca un derivat de la germanicul *hlud½, „renume, faimă”, cu sufixul -no-, despre care am mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Polomé (1988) poate fi Înțeles ca un derivat de la germanicul *hlud½, „renume, faimă”, cu sufixul -no-, despre care am mai vorbit În legătură cu Odin; este deci personificarea sau reprezentanta gloriei. Dar Meid (1957) preferă să o vadă ca pe o divinitate infernală, legându-i numele de termenul holda „daemonum turba”, din germana nordică veche. Tacitus (Germania, XLIII) amintește doi zei pe nume Alci: „La naharvali există o dumbravă sacră, În care se celebrează un vechi rit religios. Ritul este condus de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
germana nordică veche. Tacitus (Germania, XLIII) amintește doi zei pe nume Alci: „La naharvali există o dumbravă sacră, În care se celebrează un vechi rit religios. Ritul este condus de un preot În veșminte de femeie; identificând apoi zeii cu divinități romane, naharvalii Îi indică pe Castorxe "Castor" și Poluxxe "Polux": ș...ț pe aceștia lumea Îi venerează ca frați și tineri”. Faptul că este vorba despre doi tineri, frați, confirmă corectitudinea identificării cu Castor și Polux: sunt așadar doi gemeni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din acest punct de vedere, este semnificativ faptul că, de exemplu, conform tradiției anglo-saxone, germanii au invadat Britania sub conducerea a doi frați mitici, Hengistxe "Hengist", „Catâr”, și Horsaxe "Horsa", „Cal”. În orice caz, poate fi de ajutor și iconografia divinităților. În templul Nehalenniei din Zelanda există imagini ale zeiței reprezentată cu un câine, coșuri cu rodii și o barcă; se poate crede că este vorba despre o divinitate legată de moarte. Această ipoteză este favorizată și de etimologie, care o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Horsaxe "Horsa", „Cal”. În orice caz, poate fi de ajutor și iconografia divinităților. În templul Nehalenniei din Zelanda există imagini ale zeiței reprezentată cu un câine, coșuri cu rodii și o barcă; se poate crede că este vorba despre o divinitate legată de moarte. Această ipoteză este favorizată și de etimologie, care o leagă pe Nehalenniaxe "Nehalennia" de grecescul nèky, „mort, cadavru”. O amintim și pe zeița Tamfanaxe "Tamfana", citată de Tacitus, În care Pisani (1966) identifica o *Demspotniaxe "Demspotnia", adică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identifica o *Demspotniaxe "Demspotnia", adică o „Stăpână” comparabilă cu Déspoina din lumea greacă, atestată În două inscripții de la Licosura (Ditenberger, pp. 800, 999); Însă această etimologie rămâne totuși incertă. Informații mai sigure există, datorită unor mărturii textuale mai ample, În legătură cu divinitățile minore din epoca medievală. Ne putem referi imediat la Lokixe "Loki", pentru importanța pe care o are În punerea În mișcare a evenimentelor de importanță cosmică. Lokixe "Loki" este un personaj Înzestrat cu o mare inteligență și multă Îndemânare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Catastrofa Finală, despre care am vorbit mai sus. Figura lui Baldrxe "Baldr" și, mai ales, Catastrofa Finală au dat naștere multor ipoteze legate de originea și semnificația lor. De exemplu s-a Încercat să se vadă În Baldr una dintre divinitățile agricole, care mor și renasc În fiecare an și care sunt foarte atestate În culturile mediteraneene; În ceea ce privește Catastrofa Finală, cercetătorii s-au gândit la o influență a gândirii religioase avestice, care, la rândul ei, prevestește o bătălie finală Între principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a clarificat Dumézil (1959b), rădăcinile acestor figuri și evenimente sunt mult mai diferite și mai vechi. Wikander (1947), Într-un articol scurt și remarcabil, a demonstrat că personajele principale din Mah³bh³rata, marele poem epic indian, sunt, de fapt, transpuneri ale divinităților vedice și că Întâmplările povestite În poem refac tradiții chiar mai vechi decât cele conservate În Vede. Dumézil, la rândul său, a arătat că În Mah³bh³rata există un episod format din trei elemente, care prezintă analogii clare cu mitul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
avut un caracter esențialmente optimist: după o victorie inițială a răului și o Întâlnire care, la prima vedere, pare a-i pecetlui triumful, În final, binele este menit să Învingă, dând naștere unei epoci a inocenței și a bucuriei. Alături de divinitățile proprii fiecărei funcții, religia indo-europeană cunoștea și divinități care acționau În legătură cu toate funcțiile, astfel Încât pot fi numite, fără a greși, trifuncționale. Exemplul tipic este cel al romanului Ianusxe "Ianus" care veghează asupra Începutului oricărei activități, nefiind deci legat de o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inițială a răului și o Întâlnire care, la prima vedere, pare a-i pecetlui triumful, În final, binele este menit să Învingă, dând naștere unei epoci a inocenței și a bucuriei. Alături de divinitățile proprii fiecărei funcții, religia indo-europeană cunoștea și divinități care acționau În legătură cu toate funcțiile, astfel Încât pot fi numite, fără a greși, trifuncționale. Exemplul tipic este cel al romanului Ianusxe "Ianus" care veghează asupra Începutului oricărei activități, nefiind deci legat de o funcție anume. Și religia germanică deține figuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să admită că trăsăturile comune ale lui Heimdallr și Dyau¡xe "Dyauh{" sunt puține și nu foarte relevante. Vom concluziona, În final, că Heimdallr patrona doar Începuturile și că, prin această funcție, este imediat comparabil cu Ianusxe "Ianus" și cu divinități vedice precum Savitarxe "Savitar" și Aditixe "Aditi": importanța și sacralitatea Începutului erau foarte puternic simțite În culturile indo-europene. Alături de Aesir, Vanir și o serie de forțe demonice, existau În panteonul german și alte categorii supranaturale, dintre care ne vom limita
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
und Baltische Religion, Stuttgart, Berlin. Varenne,J. (1982), Cosmogonies védiques, Milano, Paris. Widengren, G. (1965), Die Religionen Irans, Stuttgart. Wikander, S. (1947), „Pändava-sagan och Mahäbhäratas mytiskaförutsättningar”, În Religion och Bibel nr. 6, pp. 27 sqq. INDEXTC "INDEX" tc "" INDEX DE DIVINITĂȚI, PERSONAJE MITOLOGICE ȘI EROITC "INDEX DE DIVINITĂȚI, PERSONAJE MITOLOGICE ȘI EROI" tc "" INDEX DE NUME DE PERSONAJE ISTORICE, AUTORI ANTICI ȘI MODERNITC "INDEX DE NUME DE PERSONAJE ISTORICE, AUTORI ANTICI ȘI MODERNI" tc "" INDEX DE TEXTE ȘI MITURITC "INDEX DE
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1982), Cosmogonies védiques, Milano, Paris. Widengren, G. (1965), Die Religionen Irans, Stuttgart. Wikander, S. (1947), „Pändava-sagan och Mahäbhäratas mytiskaförutsättningar”, În Religion och Bibel nr. 6, pp. 27 sqq. INDEXTC "INDEX" tc "" INDEX DE DIVINITĂȚI, PERSONAJE MITOLOGICE ȘI EROITC "INDEX DE DIVINITĂȚI, PERSONAJE MITOLOGICE ȘI EROI" tc "" INDEX DE NUME DE PERSONAJE ISTORICE, AUTORI ANTICI ȘI MODERNITC "INDEX DE NUME DE PERSONAJE ISTORICE, AUTORI ANTICI ȘI MODERNI" tc "" INDEX DE TEXTE ȘI MITURITC "INDEX DE TEXTE ȘI MITURI" tc "" LISTA FIGURILORTC "LISTA
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
LUMEA CLASICĂ Religiile preelenice din Creta și micene (Paolo Scarpi) 257 1. Dificultatea de a distinge 257 2. Universul minoic: Creta preelenică 258 1. Nașterea civilizației minoice 258 2. Starea documentelor: imagini fără cuvinte 259 3. Formele cultului 260 4. Divinități fără nume 265 3. De la minoici la micenieni 266 1. Civilizația miceniană 266 2. Caracterul sectorial al zeilor micenieni 268 3. Secolele Întunecate și moștenirea transmisă 271 Bibliografie 272 Religia greacă (Paolo Scarpi) 275 1. Vârsta arhaică 275 1. Persistențe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Temple și jertfe 576 2. Religia balticilor 576 1. Izvoarele 576 2. Zeii principali 577 3. Preoții și jertfele. Locuri de cult 580 Bibliografie 580 Religia celților (Enrico Campanile) 583 1. Problema izvoarelor 583 2. Panteonul galic antic 586 3. Divinitățile galice și divinitățile insulare 589 4. Imaginea celților În lumea clasică 591 5. tăierea capetelor 592 6. Jertfa umană 594 7. Pharmakòs În religia galică 596 8. Lumea de „dincolo” 598 9. Cultul matroanelor 600 10. Preoții 601 11. Regele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
576 2. Religia balticilor 576 1. Izvoarele 576 2. Zeii principali 577 3. Preoții și jertfele. Locuri de cult 580 Bibliografie 580 Religia celților (Enrico Campanile) 583 1. Problema izvoarelor 583 2. Panteonul galic antic 586 3. Divinitățile galice și divinitățile insulare 589 4. Imaginea celților În lumea clasică 591 5. tăierea capetelor 592 6. Jertfa umană 594 7. Pharmakòs În religia galică 596 8. Lumea de „dincolo” 598 9. Cultul matroanelor 600 10. Preoții 601 11. Regele ca personaj sacru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
10. Preoții 601 11. Regele ca personaj sacru 603 12. Zeii britaniei 606 13. Zeii Irlandei 607 Bibliografie 609 Religia germanilor (Enrico Campanile) 611 1. Numele de „zeu” 611 2. Mitul originilor 612 3. „Interpretatio romana” a religiei germane antice: divinitățile majore 613 4. Spațiile sacre 615 5. Divinități antice „periferice”: mamele 617 6. Preoții 619 7. Religia germanică În evul mediu nordic 620 8. Analiza dumeziliană a religiei germanice. Zeii primei funcții 621 9. Zeul celei de-a doua funcții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
603 12. Zeii britaniei 606 13. Zeii Irlandei 607 Bibliografie 609 Religia germanilor (Enrico Campanile) 611 1. Numele de „zeu” 611 2. Mitul originilor 612 3. „Interpretatio romana” a religiei germane antice: divinitățile majore 613 4. Spațiile sacre 615 5. Divinități antice „periferice”: mamele 617 6. Preoții 619 7. Religia germanică În evul mediu nordic 620 8. Analiza dumeziliană a religiei germanice. Zeii primei funcții 621 9. Zeul celei de-a doua funcții 627 10. Divinitățile minore 631 11. Știința profeției
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
4. Spațiile sacre 615 5. Divinități antice „periferice”: mamele 617 6. Preoții 619 7. Religia germanică În evul mediu nordic 620 8. Analiza dumeziliană a religiei germanice. Zeii primei funcții 621 9. Zeul celei de-a doua funcții 627 10. Divinitățile minore 631 11. Știința profeției 635 12. Jertfa 636 Bibliografie 638 INDEX Index de divinități, personaje mitologice și eroi 643 Index de nume de personaje istorice, autori antici și moderni 657 Index de texte și mituri 665 Lista figurilor 667
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
germanică În evul mediu nordic 620 8. Analiza dumeziliană a religiei germanice. Zeii primei funcții 621 9. Zeul celei de-a doua funcții 627 10. Divinitățile minore 631 11. Știința profeției 635 12. Jertfa 636 Bibliografie 638 INDEX Index de divinități, personaje mitologice și eroi 643 Index de nume de personaje istorice, autori antici și moderni 657 Index de texte și mituri 665 Lista figurilor 667
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
estetismul unei conștiințe căzute, pe când poezia e un mod de existență, o etică a participării la cosmic și la universalele divine. Perspectiva mistică face din sacrificiu o cale de cunoaștere și din poezie soluția identificării cu obiectul liric care este divinitatea. Goticul moldovenesc ar concentra asumarea existenței în proximitatea morții, vitalismul orgiastic, refuzul esteticii de pe o poziție etic-creștină, în fine, exercițiul autoflagelator. De aici decurge o bună parte din specificul paginilor lirice și epice ale lui S. Versurile experimentează diferite formule
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
legătura dintre „istoriile” Bibliei și „istoria” definită de lumea modernă, adică evenimentele a căror „istoricitate” poate fi constatată pe baza unor documente și mărturii credibile. Chestiunea abordată era delicată. Pe de o parte, teologia tradițională afirmă că Dumnezeul Bibliei, spre deosebire de „divinitățile păgâne” care aparțin lumii imaginare a mitului, este un Dumnezeu „care acționează în istorie”. Pentru teologia creștină este într-adevăr esențial să putem spune că afirmațiile de credință sunt înrădăcinate în istorie. Vom înțelege imediat că o dogmă precum cea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]