8,902 matches
-
luat deschis pozi? ie �mpotriva regen? ei, consider�nd? o �d? un? toare�206. �ntruc�ț clanul Br? tianu de? inea �nc? puterea, din decembrie 1927 p�n? �n noiembrie 1928, prim? ministru a fost Vintil? Br? tianu. �n vară lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care ? i?a �nceput carieră politic? că democrat sub �ndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului ? i al fascismului �n Rom�nia, a conferen? iat la ? coală de Văr? a lui Iorga despre �falsă legalitate� care predomina �n Rom�nia207. Manoilescu l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elegerea solu? iilor de moment. Tr? g�nd apoi concluzia c? �votul universal� nu a fost niciodat? o binecuv�ntare a cerului pentru Rom�nia�12. Iorga nu era ideolog ? i, dincolo de �S? m?n? torism� , nu credea �n ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic ? i impulsiv cu instincte excelente, care contemplă spectacolul ? i exercitarea democra? iei �n Rom�nia. Carol a fost proclamat rege, iar fiul s? u, prin? ul Mihai, a devenit �Mare Voievod de Albă Iulia�13
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau dou?. C�nd a v? zut, dup? sosirea lui, c? �ntoarcerea să era binevenit? , a �nceput destul de cur�nd s??? i renege promisiunile 15. La 12 august 1930 s? a �ntors ? i madam Lupescu, folosind pa? aportul șo? iei economistului Mihai Manoilescu 16. Odat? cu �ntoarcerea lui Carol, Iorga a v? zut ivindu? se o posibilitate �de a sluji Rom�nia�. Dup? plecarea liberalilor de la putere (cu excep? ia lui Gheorghe Br? tianu, singurul liberal care a devenit carolist ? i care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
slujitor civil al ț? r�mului s? u�. Dar el, �n toiul Depresiunii, nu avea nici un fel de cuno? țin? e economice. Camarila lui �l sf? tuia s? fac? fă?? crizei pe o baz? ad? hoc. Din nefericire, nici Iorga nu era economist. Prima Camaril? (identificat? �ntotdeauna cu esen? a ei) era condus? de Puiu Dumitrescu, ceilal? i membri ai ei fiind Felix Wieder, Alexandru Mavrodin ? i Nicolae Tabacovici, speciali? ți �n finan? e. Pe l�ng? ace? ți negustori ac? ion�nd din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? ruia Carol era fascinat chiar ? i dup? ce acestea nu au dus la nici un rezultat. Blank i? a oferit o vil? Magdei Lupescu ? i una Prin? ului Nicolae. Mai erau ? i Nicolae Malaxa, un industria? de origine greceasc? , ? i economistul neoliberal Mihai Manoilescu, un dezertor din partidul lui Maniu. Adev? ratele decizii erau luate �n salonul Magdei Lupescu, �n timpul partidelor de bridge, ea fiind cea aflat? �n umbr?. Cu toate c? regele Carol avea planuri precise �n privin? a instaur? rîi unui regim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mers altfel�36. Iorga nu a beneficiat de nici unul din aceste avantaje. Chiar dac? s?ar fi bucurat de sprijinul pe care ? i?l dorea, pozi? ia lui ar fi fost extrem de precar?. Numai c? Iorga nu era nici politician, nici economist, iar personalitatea ? i temperamentul lui �l dezavantajau. Premieratul lui avea s? constituie un ecou al fostelor lui e? ecuri politice. Carol l? a f? cut prim? ministru doar din pricina �mprejur? rilor excep? ionale din perioada aceea. �n absen? a acestora, probabil c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putere a lui Mussolini ? i chiar a lui Hitler�46. Cum putea Iorga s? colaboreze cu un astfel de homo regius? Nu prea bine47. Problemă acestui �guvern de tehnicieni� �n mijlocul unei crize economice era c? primul? ministru nu era deloc economist. Din nefericire, nici Argetoianu nu era economist. Ulterior (�n iulie 1931), Manoilescu, unul dintre economi? ții rom�ni buni din perioada interbelic? , a ie? it din guvern ? i a devenit pre? edinte al B? ncii Na? ionale. Iorga voia că locotenentul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Hitler�46. Cum putea Iorga s? colaboreze cu un astfel de homo regius? Nu prea bine47. Problemă acestui �guvern de tehnicieni� �n mijlocul unei crize economice era c? primul? ministru nu era deloc economist. Din nefericire, nici Argetoianu nu era economist. Ulterior (�n iulie 1931), Manoilescu, unul dintre economi? ții rom�ni buni din perioada interbelic? , a ie? it din guvern ? i a devenit pre? edinte al B? ncii Na? ionale. Iorga voia că locotenentul s? u, Dimitrie Munteanu? R�mnic, s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cr�ncen? , datorat? efectului puterii despotice, ? i mai �mpov? raț? de impozite ? i taxe dec�ț ?? rănii din Valahia ? i Moldova. � W.�Wilkinson, Ăn Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia, London, 1820, p.�155. 24�? tefan Zeletin, str? lucitul economist liberal, a ap? raț cu �nd�rjire politică economic? a liberalilor de industrializarea for? at? din anii �20. Politică această a pus clar povară acestui �proces necesar� pe umerii ?? r? nimii. Zeletin respinge argumentele marxiste. ��ntruc�ț capitalismul se află �n Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din perioade diferite, cea ce reprezintă un semn de regres, în drept. 4. Cerințele legiferării Oprindu-ne, în continuare la cerințele legiferării sau principiile de tehnică legislativă, vom începe prin a evoca nu opinia unui jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel M. Rugină 46, a evidențiat, ca obligații morale ale oricărui membru al corpului legiuitor: conștiința calității de român, atașamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
impus, din ce în ce mai mult, în lumea zilelor noastre, preconizează "internaționalizarea" dreptului constituțional; deci, cu alte cuvinte, adoptarea unui cod universal al democrației care să devină obligatoriu pentru toate statele și pentru toate națiunile. Pornind de la constatările bine cunoscute făcute de juriști, economiști, oameni politici, specialiști în relațiile internaționale, în sensul că numărul actorilor vieții internaționale a crescut (în afară de state, fiind prezente numeroase alte subiecte de drept, printre care societățile transnaționale), că statele izolate au de făcut față unor "sfidări" legate de apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
necesitatea dezvoltării armonioase, atât a agriculturii, cât și a industriei de fiecare țară. Elogiind poziția argumentată a delegației române, prezentată de vicepremierul A. Bârlădeanu, Gh. Gheorghiu-Dej a apreciat, la o întâlnire cu diplomații ambasadei noastre, că discursul demnitarului român, strălucit economist și vorbitor fluent al limbii ruse, i-a lăsat pe toți participanții, inclusiv pe Hrușciov, fără drept de replică. 2. Un alt eveniment important, axat pe problemele generale ale colaborării economice ale statelor C.A.E.R., a avut loc în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
merge în acel loc nu ajut] cu nimic; cum putem decide ce trebuie f]cut? Multe chestiuni, incluzând conservarea resurselor și a mediului, controlul demografic și prevenirea r]zboiului nuclear par a avea o structur] similar]. Filosofii morali împreun] cu economiști, matematicieni și alți specialiști sunt din ce in ce mai preocupați de ele. Astfel de probleme care afecteaz] grupuri sau comunit]ți de indivizi autonome se pot dovedi a avea mai mult] important] pentru filosofia moral] modern] decât demersul istoric central de a explica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egoismului înțeles că ideal practic, cel puțin în domeniul economiei. A invocat libertatea întreprinz]torilor de a-și promova propriile interese (obținerea de profit) prin mijloace adecvate de producție, prin utilizarea forței de munc], prin vânz]ri etc.; în opinia economistului englez, o astfel de organizare avea s] promoveze bun]starea întregii comunit]ți, tocmai pentru c] întreprinz]torul se bucură de o deplin] libertate de acțiune, nefiind constrâns de restricții legale sau morale în favoarea celorlalți. În concepția lui Smith, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acele condiții în care un grup de persoane egoiste, lipsite de orice constrângeri, ar putea s] se bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea binelui colectiv nici m]car în economie. Puțin plauzibile sunt și premisele egoismului etic, deoarece acestea presupun renunțarea fie la moral] (că justițiar în conflictele de interese), fie la convingerea c] asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci când vorbim despre „imposibilitatea de a compara utilitatea interpersonal]”. În momentul în care refuz]m s] ne angaj]m în realizarea acestei comparații, consecințele practice pot fi dezastruoase. Am fi copleșiți de mulțimea unor alternative de genul celor propuse de economistul Pareto și de adepții s]i; tot ceea ce am putea afirmă ar fi c] o variant] este mai bun] decât altă în condițiile în care toți oamenii ar fi înst]riți într-un anume grad, iar unul ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și contabilitate inc] de acum șase mii de ani. Afacerile nu au fost ins] întotdeauna acea activitate central] și respectabil], așa cum sunt ast]zi, iar viziunea etic] asupra afacerilor a fost mai mereu negativ]. Aristotel, care trebuie recunoscut că primul economist (cu dou] mii de ani înaintea lui Adam Smith), a distins între dou] sensuri ale termenului „economie”: primul, oikonomikos sau comerțul pentru gospod]rire, era acceptat și considerat esențial pentru mersul oric]rei societ]ți, chiar mai puțin complexe; al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
entuziaști tradiționali ai economiei de piaț] și a provocat apariția unui num]r de argumente greșite sau de natur] s] induc] în eroare. Cel mai faimos dintre acestea este probabil cel rezumat în diatriba viitorului câștig]tor al premiului Nobel, economistul Milton Friedman, publicat] în The New York Times (13 septembrie 1970) sub titlul: „Responsabilitatea social] a unei afaceri este s] își sporeasc] profitul”. Autorul i-a numit pe oamenii de afaceri care ap]rău ideea responsabilit]ții sociale „marionete inconștiente a acelor forțe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
până la sfârșitul anilor '90; dacă apare totuși, apare mai degrabă în contextul discuțiilor despre integrarea în NATO. 29 Până la căderea lui Gorbaciov. 30 Sursa datelor: INS (Institutul Național de Statistică) și ARIS (Agenția Română pentru Investiții Străine). 31 Conform The Economist Intelligence Unit (EIU) & Columbia Program on International Investment (CPII), în raportul World Investments Prospects to 2001 (2007:170). 32 Televiziunea și radioul de stat împreună cu cele câteva ziare controlate strict de partid; la care se adaugă uneori, în funcție de arealul geografic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pășind, în vreme, cinstitul prag și bucurîndu-se de ospitalitatea șeicului cu mustăcioară Clark Gable. Sub sclipirile calde ale dauritelor rame, lumea ad hoc a lui Miki îi includea deopotrivă fără fandosite discriminări pe literați, matematicieni, actori, sportivi, agronomi, compozitori, pivniceri, economiști, voiajori. Doamne și domnișoare, periculos de frumoase, ornau cu rasa lor naturală antrenurile întinse pînă-n zori. Nu putea fi ratat, nicicum, numărul cu parșivă muzică de pahar, guristul Georgel și-ai lui suflători reînnodînd desfăcutele locante de altădată. Lume, lume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
5 9.522 5 571.320 Cercetător științific 3 7.361 3 264.996 Asistent de cercetare științifică 5 5.792 5 347.520 Asistent I 1 4.630 1 55.560 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul ÎI; economist, referent, inginer; gradul I 4 4.904 4 235.392 Tehnician, merceolog, contabil, referent; IA 3.795 4 4 182.160 Tehnician, merceolog, contabil, referent; I 3.524 5 5 211.440 Analist (programator) ajutor I 1 3.909 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154189_a_155518]
-
nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de "mbunatatire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învătământ special și special integrat. *******) Se utilizează și pentru funcțiile: economist, inginer, referent, tehnician, merceolog, contabil, administrator și funcționar prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2005 . NOTĂ: Sporul de stabilitate nu este cuprins în coeficienții de multiplicare, acesta urmând a se acordă la salariul de bază personalului din prezenta anexă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184844_a_186173]
-
DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT I. Salarii de bază pentru activitatea de specialitate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Salariul de bază Nr. Funcția Nivelul - lei - crt. studiilor ──────────────── minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Consilier, expert, inspector de specialitate, auditor; gradul I, inginer, economist; specialist IA S 512 1.010 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul ÎI, economist, referent, inginer; gradul I S 503 807 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul ÎI S 495
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184832_a_186161]
-
Nivelul - lei - crt. studiilor ──────────────── minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Consilier, expert, inspector de specialitate, auditor; gradul I, inginer, economist; specialist IA S 512 1.010 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul ÎI, economist, referent, inginer; gradul I S 503 807 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul ÎI S 495 751 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul IV, economist, referent, inginer; gradul III S 486
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184832_a_186161]
-
de specialitate, auditor; gradul I, inginer, economist; specialist IA S 512 1.010 2 Referent de specialitate, inspector de specialitate, auditor; gradul ÎI, economist, referent, inginer; gradul I S 503 807 3 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul III, economist, referent, inginer; gradul ÎI S 495 751 4 Referent de specialitate, inspector de specialitate; gradul IV, economist, referent, inginer; gradul III S 486 695 5 Referent, inspector, inginer, economist, debutant S 461 - 6 Referent, subinginer, conductor arhitect, arhivist, tehnician-economist; I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184832_a_186161]