9,565 matches
-
ar lipsi șoseau de asfalt aș zice că sunt pe Băragan. De altfel, atât mașinism, atât miros de benzină, mă fac să mă gândesc nostalgic la poezia drumului, la țăcănitul cailor, pe Bărăgan. Drumul cu căruța cu cai Însă are farmecul său deosebit. Dar pentru asta trebuie să te fi născut și să fi copilărit pe acele meleaguri. Jean Jaques Rousseau, În confesiunile sale, descrie cu deosebită căldură drumul făcut pe jos, din Franța În Elveția. Tineretul de zi nu mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
asta trebuie să te fi născut și să fi copilărit pe acele meleaguri. Jean Jaques Rousseau, În confesiunile sale, descrie cu deosebită căldură drumul făcut pe jos, din Franța În Elveția. Tineretul de zi nu mai are timp să guste farmecul unei astfel de călătorii. Ieri, prin munții Ozark, am mers cam repede. De azi voi merge mai Încet. Înaintașul meu, Ionescu de la Brad, a mers mult pe jos și cu căruța. Cu o căruță și o mârțoagă a mers de la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
urmă un fermier ce merge pe jos. Îl invităm Între păpușile Sandei și avem astfel o nouă ocazie a unei conversații plăcute. Facultățile, stațiunile, laboratoarele, Îți prezintă lucruri temeinic studiate, dar și Întâlnirile neașteptate cu oameni ai vieții practice au farmecul lor și-ți relevă probleme importante. Discutăm mult cu el problema rentabilității, problema prețurilor și politica agrară alui Wallace. Prin culturi cu 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 104 contract se Înțelegeu suprafețe contractate, pentru a fi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin legea A.A.A sunt grâul și porumbul, care se cultivă În Nebraska. Ajungem În fine la Lincoln, capitala statului Nebraska. Lincoln, capitala statului Nebraska. Toate ministerele Într-o singură clădire Lincoln! Sunt persoane al căror nume au un farmec deosebit. Lincoln este cel mai iubit și respectat nume american. Contribuie la aceasta originea sa, personalitatea, tragica situație În care s-a găsit, prezidând o etapă așa de frământată a țării sale, faptul că soarta i-a hărăzit să ducă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai atrăgător pentru ea. Cumpărăm o pungă cu alune și mergem să alimentăm și să ne jucăm cu veverițele ce roiesc printre noi. Cele sătule ne ignoră iar cele flămânde se lasă mângâiate. Deoarece nu avem cort, nu putem gusta farmecul unei nopți la Crater Lake. Vizităm În schimb un cort vast, cort-salon asemănător celui de la Kara Korum, al vestitului Gengis Han. Mulți studenți de pe coasta Atlanticului cumpără În asociație un automobil vechi și cu cortul după ei traversează țara În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
August Într una din cabinele lui Mr. Rickard. Cabinele sunt instalate de o parte și de alta a unei alei ce duce din șosea până În nisipul Pacificului. La sosirea noastră erau aproape toate ocupate. Mulți copii măresc cu jocul lor farmecul acestei reuniuni. Mulți sunt din Oregon și California. Avem și aici două camere, una mică cu duș și baie și garaj. Prețul un dolar. Mr. Rickard ține la șosea o mică prăvălie cu alimente și băuturi, cum și o stație
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Trecem prin micile localități Marion (4.150 locuitori), Pulaski (700 locuitori) și poposim În marginea localității Christiansburg cu 2.000 locuitori. E liniște, aerul e curat, se aude murmurul unui izvor. După două zile și o noapte de volan, gust farmecul unei nopți rurale. Mergem spre nord până la New Market și de aici luăm direcția spre est. Washington D.C. La 11 septembrie ora 11 a.m. am intrat În Washington D.C. (District of Columbia). Respir În fine În liniște. De acum nu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Am plătit o sumă usturătoare. Pornim la drum săraci dar curați. Câmpiile și colinele Alsaciei și Lorenei sunt pline de viață În această duminică de toamnă. Ceața s-a ridicat. Câmpul e bine lucrat; grădinile și livezile sunt pline de farmec și țăranii radioși, bine Îmbrăcați. În această zi de sărbătoare, gândul Îmi fuge la marele Gambeta. În fața lumii Îndurerate de pierderea, la 1870, a Alsaciei și Lorenei, el a spus celebrele cuvinte „N‘en parlons plus. Pensons y toujours”. Să
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Aiud. La Sibiu, după ce În două minute ni s-a reparat siguranța, În restaurantul ținut de vestitul Andronic de la Bulevard, ne ospătăm cu alese mâncăruri românești. Vameșul are o poftă nebună. Merge pe gratis, mânâncă pe gratis, și va gusta farmecul Bucureștiului câteva zile. Întâlnesc aici de necrezut, pe simpaticul domn Dimăncescu, consulul României de la San Francisco. Nu era acolo când am trecut prin Frisco. Porțiunea Sibiu-Predeal am gustat-o din plin. E duminică și ziua e superbă. Culmile Negoiului și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Nirvanei! Am ajuns la înțelegerea că oamenii aleși - mă refer la cei cu misiuni divine pe Pământ - mandatați direct de către Dumnezeu, au parte de o viață dramatică, spectaculoasă în comparație cu noi, ceilalți, muritorii de rând, furnicile truditoare și care, totuși, asigurăm farmecul vieții. Mai mult decât atât, cred că aleșii, în îndeplinirea sarcinilor lor, primesc permanent ajutor, uneori nemijlocit, chiar de la trimișii speciali ai Creatorului. În ideea aceasta doresc să relatez o poveste pe care am auzit-o de curând și pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Ce-ai rămas așa de mut?! - Frate, nu mai am cuvinte... Îmi cer iertare, dar... mă simt dator cu o mărturisire: mă temeam ca nu cumva Shri Mataji să fie din cele ce umblă cu... știi și tu, cu... cu farmece, măi!... - Omule, trezește-te! Te-ai simțit vreun moment posedat? Sau hipnotizat? Vibrațiile din palme au fost vreo închipuire de-a mea? - Nu! De-aia și zic: este o femeie deșteaptă și pregătită! - Mai mult, mult mai mult, prietene: înțeleaptă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
universul divin (dacă recunoaștem în el copilul lui Dumnezeu) din care tocmai a venit, întreruptă brusc prin tăierea cordonului ombilical, poate mai există la niște nivele subtile, dar... sunt inaccesibile nouă. Devine tot mai evident interesul lui pentru lumea exterioară. Farmecul copilăriei îl reprezintă jocurile și jucăriile - principalul subiect al atenției celor mici. În rest... primează preocuparea părinților pentru o judicioasă hrănire. Vârsta școlară se manifestă prin trecerea în plan secundar al dispoziției de joacă și impune atenției studiul disciplinelor gimnaziale
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
apare un tânăr necunoscut care, fără menajamente, se alătură grupului și, fără să fi dorit cineva, devine centrul atenției. Tânărul este deosebit de frumos, spiritual și captivant, și mai ales doamnele sunt complet acaparate de el. Fără jenă, el își îndreaptă farmecele către tânăra logodnică, ce nu este, de altfel, întru totul fermecatăde logodnicul său corect și plictisitor. În cele din urmă, întregul grup înnoptează la un hotel. La miezul nopții, tânărul străin vine și ia tânăra logodnică, o duce la o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
aur cum e,/ În forțele păcii punîndu-mi temeiul,/ Pe lista măreață purtîndu-mi condeiul/ Semnez: George Lesnea poet R.P.R.", al doilea, Cîntec pentru pace: Cînd tainic pe holde cad umbre-n apus/ Și freamătul muncilor tace,/ Se lasă pe-ntinderi un farmec nespus/ Și holdele cîntă: Vrem pace!// Pe-acasă din fabrici cînd seara plecați/ Și vraja mașinilor tace,/ O clipă la poartă tăceți și-ascultați./ Mașinile cîntă: Vrem pace!// Copii de școală în grupuri cînd vin/ Prin parcuri voioși să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alintul unei bovine, misterioasa Zaraza sau Zaza, cum o prescurtaseră, era numai și numai a lui Cristian Vasile. Nu voiau să audă de altă variantă, așa cum se obiș- nuia ca mai mulți cântăreți să interpreteze aceleași piese, fiecare aducându-le farmecul și sunetul propriu prin vocea și intonația sa. Nu, la Zaza nu era chip nici să încerci așa ceva, decât poate dacă doreai o retragere rapidă și violentă. Atât succes avea Cristi la Grand Restaurant cu celebrul său tango, încât acum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cristian Vasile, odată cu valul noilor artiști din toate domeniile, ce aveau să numească anii ’30 Epoca de Aur a Bucureștiului. O perioadă nebună, sălbatică, mai ales datorită politicii și conflictelor etnice care mocnesc, însă plină de culoare și de un farmec care cu greu se poate naște în istoria nu doar a unei țări, ci poate chiar a lumii. O perioadă cu meciuri de fotbal trăite la intensitate maximă, atunci când CFR-ul întâlnea pe Venus sau bătea o echipă din provincie
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu mai putea nici să vorbească, până nu mai putea să articuleze bine o nenorocită de consoană ; abia stătea rezemat de spătarele scaunelor șubrede, departe de a fi conștient, ascultând povești la fel de pline de alcool ca și el, fără niciun farmec și nicio noimă. Zile și nopți în care nu câștiga nimic și arunca averi pe ficatul său. De multe ori nici nu mai ajungea acasă, cădea în cine știe ce șanț de pe cine știe ce alee lăturalnică de mahala, și acolo rămânea până dimineața
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a urcat Cristian Vasile. Avea o voce care îți tulbura inima. Avea și o frazare extrem de originală. Nu mai vorbesc de ținută, de felul mândru în care purta fracul. De altfel, în acei ani era Regele Bucureștiului muzical. Avea distincție, farmec, dacă el cânta o melodie într-o seară, devenea repede șlagăr. Roata lumii era centrul distincției bucureștene. Am fost atât de impre- sionat de Cristian Vasile încât, după ce și-a terminat Pe boltă, când apare luna, am plecat ca în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
timp în care lumea numai de dans și voioșie nu mai avea chef, iar eleganța și bogăția ce învăluiau odată celebrele restaurante de unde se auzeau romanțe dispăruseră de mult. Era tot mai neadaptat într-un oraș ale cărui glorie și farmec se ruinaseră și într-o țară care se schimba fantastic de repede, impunând, odată cu noile viziuni politice, o altă ierarhizare și un sistem slugarnic, în care Cristi nu se regăsea. Cu toate acestea, nu a dorit să plece în afară
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
care pot muta din loc o stradă sau un oraș, cei care pot Împinge dintr-o parte În alta a eșicherului curent sume faraminoase, cei care Încheie diverse contracte sau convenții Între popoare, cei care se Înjosesc, nu Întotdeauna cu farmec, În fața mulțimilor cerându-le votul; realitatea, spune Nietzsche - și el a fost și este unul dintre ultimii profeți ai lumii noastre care și-a pierdut, În general, acest har! -, vine „pe piciorușe de porumbel”! „Lumea, spune tot el, se Învârte
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
miraculoasă! -, Într-o catastrofă ce se abate peste noi ca simunul, vântul teribil al deșerturilor, sau când ne este obrazul „sfârtecat de leoaica numită iubire”, cum o spune poetul, sau când suntem cu adevărat singuri - singuri În natură, re-descoperind-o, cu farmecul și echilibrul ei de suprafață și forțele ei distrugătoare și clătinătoare, creatoare din adâncuri! -, atunci, În acel extaz trecător al vieții - atunci, În acele clipe „Îl vedem”. El este! Apoi se retrage orgolios, nu atât ca să se apere pe sine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spuneam, În această ciudată, mi se pare, „diagonalizare”! Și-apoi... continuam eu, imperturbabil, făcând față evidenței, deoarece În jurul meu și al nostru, de câțiva ani, Pleșu avea dreptate, au „diagonalizat” nu puține dintre vârfurile literare românești, ba unii, siguri de farmecul sau prestigiul lor literar, s-au avîntat și În politică, devenind șefi de partide nou Înființate sau deputați - și-apoi, spuneam, nu e cumva și periculoasă această bruscă schimbare de traiectorie destinală?!... Nu suntem, În trecut, dar și azi, acuzați
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu acest „privilegiu”, de a comenta! Din martori am vrut să devenim și „actori”, din spectatori, chiar și În primele rânduri, am vrut să ne Încercăm „vocea” și „gestica” pe scenă, puterea de convingere, să ne transportăm, cum se zice, farmecul, dacă nu și prestigiul, pe „scândurile puterii”, sub lumina reflectoarelor ce ard zi și noapte și la care cască gura sute și mii de fețe nevăzute, ale căror voci se aud uneori vuind așa cum se aude vântul uneori lovind de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aflat În mediu străin, orășenesc, dar și la el acasă, În vacanțele lungi la mătușile mele, Nemțoaice, În Banatul sârbesc și cel românesc! -, intelectualul care era adesea profesorul, deci autoritatea, o anume autoritate!, dar și micul poet care rata cu farmec, militarul, și femeile! Dacă aș fi crescut Într-o mare metropolă, la București, precum unii dintre viitorii mei prieteni, nu aș fi crezut poate niciodată cu adevărat În existența tipurilor umane, psihologice și sociale, așa cum le Întâlnim la marele episcop
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a fost Balzac! Într-o metropolă, profilul tipologic se șterge și se amestecă, provincialii Îi imită, uneori destul de reușit, pe bucureșteni sau pe parizieni, iar aceștia, ce să facă?! Având simțul humorului și pozând, pozând la nesfîrșit, cu ingeniozitate și farmec, Îi imită pur și simplu pe eroii unor romane la modă. (Nu e „ciudat” că marii creatori de tipuri romanești vin din provincie? Stendhal și Balzac „urcă” la Paris, Sadoveanu și Rebreanu „coboară” la București?Ă „Norocul” de a fi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]