9,462 matches
-
trifoliate și păstăi (spinoase sau nespinoase) mai lungi decât caliciul. M. sativa L. (cu flori albastre-violacee) și M. falcata L. (cu flori galbene) sunt două specii furajere foarte importante, dar și valoroase plante melifere. Genul Trifolium (trifoi) este prezent în flora României prin 41 specii spontane și cultivate. Păstăile sunt mai scurte decât caliciul. Crește în toate etajele de vegetație, având mai ales valoare furajeră. Ex.: T. repens L. (trifoi alb), T. pratense L. (trifoi roșu), T. campestre Schreb. (trifoi mărunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
umede, cu flori violacee și cu receptacul mare, tubulos, în care este inchis ovarul și apoi fructul . Datorită substanțelor pe care le conține în părțile aeriene (tanoizi, uleiuri volatile, substanțe antibiotice), extractele obținute au acțiune astringentă și inhibantă asupra dezvoltării florei microbiene patogene intestinale. Extem se recomandă pentru ulcere varicoase. Arbori sau arbuști acoperiți cu peri caracteristici (stelați sau solzoși). Frunzele sunt întregi, lanceolate, iar florile sunt axilare, bisexuate sau unisexuate, cu perigon. Receptaculul este tubulos și închide ovarul, participând la
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu un singur stil lung și se termină cu 5 stigmate libere. Fructul este schizocarp (mericarpic), cu rostru alungit. La maturitate fiecare fructuleț (mericarp) are un rostru format prin divizarea stilului. Genul Geranium (ciocul berzei) cuprinde circa 14 specii în flora RM, răspîndite pretutindeni. G. robertianum (năprasnic) este o plantă cu tulpină fragedă, îngroșată la noduri, cu frunze dublu penat-sectate, cu peri glandulari pe ambele fețe. Florile sunt dispuse cîte două, pe un pedicel comun și au petale roz, cu trei
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
importante etape ale evoluției astronauticii în a doua jumătate a secolului XX. Sectorul central al expoziției este ocupat de către colecția mineralogică și cea ecologică. Sunt etalate eșantioane care ilustrează toate clasele de minerale specifice vestului și nord-vestului României. Fauna și flora caracteristice județului Arad sunt prezentate într-o dioramă organizată în funcție de formele de relief : zona de șes (baltă, stepă, câmpie), de deal și de munte completată cu reconstituirea unui ecosistem de peșteră. Piesele cele mai semnificative ale colecției paleontologice, majoritatea provenind
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
origami a fost adoptat în anul 1880, până atunci arta plierii hârtiei fiind denumită "orikata". Formele care pot fi realizate prin această artă sunt legate de imaginația celui care pliază hârtia, dar există și categorii de forme tradiționale care includ flora și fauna. Arta origami din zilele noastre acoperă o zonă largă de forme, de la "ceasuri cu cuc" și dragoni, până la forme simple care exprimă mai degrabă spiritul decât forma unei imagini. Lumea artelor tradiționale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru occidentali
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
Suprafață irigată: 1.550 km² (conform anului 1998) Hazarde naturale: musca țețe; în sezoanele ploioase sunt posibile inundații în zona centrală; secetă Probleme de mediu: degradarea solului; despăduriri; deșertificări; distrugerea recifului de coral este un pericol iminent pentru fauna și flora marină; secetele recente au afectat agricultura Tratate internaționale referitoare la mediu: Recorduri: Kilimanjaro este cel mai înalt vârf din Africa
Geografia Tanzaniei () [Corola-website/Science/302917_a_304246]
-
constă în temperaturile mai ridicate vara, în special în Valea Moselei. Culturile, în special podgoriile, au bune condiții aici. Cu o temperatură medie anuală de 10 °C, cele mai însorite luni sunt din mai în august. Primăvara, natura se dezlănțuie. Flora Luxemburgului este caracterizată prin așezarea țării la granița dintre zonele climatice Atlantic-Europeană și Central-Europeană. În nord, se întâlnesc mulți fagi și stejari. Stejarii pot crește până la 30-45 m, cu un diametru de 1,2-2,4 m. Ei dau cantități mari
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
cel mai mare și are o serie de vârfuri, cel mai înalt fiind Vârful Margherita (5.109 m). Ruwenzori se află într-o zonă extrem de umedă și sunt adesea învăluiți de nori, care coboară până la 2700 m. Se disting prin floră și faună. Se întâlnesc aici vegetația specifică pădurilor tropicale dar și pășuni alpine; fauna include animale precum elefantul, hiraxul, câteva specii de primate și multe păsări endemice. Cea mai mare parte a masivului este acum Sit al Patrimoniului Mondial Natural
Ruwenzori () [Corola-website/Science/299517_a_300846]
-
București, specialitatea "Limba și literatura română - Limba și literatura franceză". A fost membru activ al cenaclului literar "Junimea", condus de criticul și profesorul universitar Ovid S. Crohmălniceanu, făcând parte din grupul de prozatori și poeți "Noii", alături de Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Constantin Stan, Ioan Lăcustă, Emil Paraschivoiu și Sorin Preda. A debutat în 1983 în antologia Desant 83, prefațată de Ovid S. Crohmălniceanu (1983; ediția a II-a, Editura Paralela 45, 2000). În prezent este angajat la
Gheorghe Iova () [Corola-website/Science/298962_a_300291]
-
A fost lansat prima dată în cinematografe în 1982, relansat în 1985 și apoi relansat în 2002 ca o ediție aniversară, cu scene modificate și adăugate. Într-o rulotă albă din California, un grup de botaniști SHREKS strâng monstre de floră. Când agenții guvernamentali își fac apariția, extratereștri scapă cu ajutorul unei nave spațiale, lăsând în urmă pe unul dintre ei. Povestea continuă într-o casă suburbană, unde un băiat de zece ani pe nume Elliott își petrece timpul cu fratele său
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
statui ridicate în deșert de mâinile iscusite ale unor artiști excentrici. La marginea masivului, peisajul nu mai este atât de neobișnuit. În apropiere de localitățile Tamanghasset și Tazrouk, stâncile de granit își pierd farmecul. De aici începe universul sărăcăcios al florei și apar primele așezări umane.
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
boabelor într-un ciorchine. Genul "" include la ora actuală (2006) 31 de specii - denumite generic "stafilococi". Majoritatea sunt nepatogene și fac parte din microbiota indigenă, colonizînd pielea și mucoasele oamenilor și altor organisme. O parte pot fi întâlnite și în flora microbiană prezentă în sol. Stafilococii patogeni pot cauza o mare varietate de boli la animale și oameni, prin secreția de toxine sau prin înmulțirea rapidă și invadarea țesuturilor. Stafilococii patogeni dispun de o serie de factori de virulență: leucocidina, hemolizina
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
viața în pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. În funcție de capacitatea de a secreta o enzimă numită coagulază (care poate coagula plasma), stafilococii se împart în coagulazo-negativi și coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se găsesc peste tot), făcând parte din flora normală a organismului, găsindu-se în orofaringe, tractul gastro-intestinal și uretra anterioară. Produc frecvent infecții intraspitalicești, ei fiind rezistenți la unele dezinfectante și antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri străine (proteze, grefe, etc.). Supraviețuiesc îndelungat pe suprafețe uscate
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
stafilococilor să secrete toxinele. Simptomele debuteaza în scurt timp după ingestia alimentelor, cu grețuri, vărsături, dureri abdominale și diaree uneori severă. "S. aureus" este cel mai obișnuit agent al infecțiilor pielii și țesuturilor moi, infecțiile fiind produse de obicei de către flora proprie (care colonizează tegumentele și mucoasele). De asemenea, "S. aureus" poate determina infectarea secundară a plăgilor traumatice sau chirurgicale. Tratamentul acestor infecții constă în administrarea de antibiotice antistafilococice local și/sau sistemic și ingrijirea leziunilor locale, unde este cazul și
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
a plăgilor traumatice sau chirurgicale. Tratamentul acestor infecții constă în administrarea de antibiotice antistafilococice local și/sau sistemic și ingrijirea leziunilor locale, unde este cazul și drenaj chirurgical (furuncul, carbuncul). Infecțiile respiratorii cu "S. aureus" se pot produce fie datorită florei de la nivelul orofaringelui, fie datorită diseminării hematogene a stafilococilor, de la un focar intravascular de infecție (endocardita inimii drepte, tromboflebita septică). Infecțiile cu stafilococ pot fi localizate oriunde la nivelul tractului respirator, determinând: rinofaringite, faringo-amigdalite, traheite, bronșite, pneumonii, empiem, sinuzite. Etiologia
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
fiziologic, bilirubina indirectă sau bilirubina neconjugată), denumită bilirubină directă sau bilirubină conjugată.Bilirubina directă poate fi conjugată cu acid glucuronic, dar și cu glucoză, xyloză sau sulfat. Bilirubuna conjugată este excretată în canaliculele biliare printr-un proces energo-dependent.În intestin flora bacteriană deconjugă și reduce bilirubina la compuși de tipul stercobilinogenului.Acești compuși se excretă de regulă prin fecale, colorînd materiile fecale în brin , culoarea lor caracteristică;cantități destul de mari sunt reabsorbie și reexcretate în bilă, iar o mică parte sunt
Bilirubină () [Corola-website/Science/304651_a_305980]
-
În mitologia greacă, anemonele roșii ("A. coronaria") simbolizează picăturile sângelui vărsat de Adonis la moartea sa. Anemonele sunt plante erbacee, perene cu frunze radicale și cu flori mari, asemănătoare macului, de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvară. Crește în floră spontană sau cultivata că plantă decorativă. Din multiudinea speciilor de anemone, cea mai cunoscută este "A. coronaria". "A. coronaria" este o plantă tuberculata care are o rozeta de frunze pețiolate de culoare verde intens, asemănătoare frunzelor de pătrunjel, tulpinile lungi
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
sub formă de arbust la altitudini montane situate între 1500-2300 m. Este considerat un pin târâtor. Se mai numește și "pin de piatră", "jip mare", "cetină strâmbă". Este o relicvă glaciară, considerat monument al naturii, fiind interzisă distrugerea lui din flora spontană. Înflorește în perioada iunie - august, conurile rămân pe lujeri mai mulți ani. Elasticitatea tulpinilor oferă o rezistență deosebită împotriva avalanșelor, viscolelor și stratului gros de zăpadă. Zăpada poroasă, conținând un mare volum de aer, care acționează ca termoizolant, are
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
au fost relocați, insă așezările au fost pierdute pentru totdeauna în fața Dunării. Construcția barajului a avut de asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de înmulțire a mai multor specii de sturioni au fost întrerupte permanent. În afară de asta, floră și fauna, precum și comorile geomorfologice, arheologice și culturale au fost protejate de ambele țări de la construcția barajului prin crearea Parcului Național Đerdap (începând cu 1974, 636,08 km²) în Șerbia și a Parcului Național Porțile de Fier (din 2001, 1
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
minier Baia-Mare și zona munților Metaliferi în cea mai mare parte). Exponatele paleontologice provin de pe teritoriul județului Mureș și din bazinul Transilvaniei. Sala laterală din dreapta prezintă pe o lungime de 18 m diorame ilustrând ecosisteme în cele patru anotimpuri, cu floră și faună caracteristică zonelor de baltă, șes, deal și munte, în arii protejate, sau de interes din județ. Cealaltă sală laterală expune în 25 de vitrine, diverse teme din programa analitică de studiu a științelor naturii. Sunt ilustrate plantele inferioare
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
factorii poluanți ai mediului. Ultima sală de la etaj este destinată expozițiilor temporare, conferințelor, proiecțiilor sau simpozioanelor (fiind dotată în acest sens). De-a lungul anilor aici au putut fi văzute numeroase expoziții precum: Plantele, izvor de frumusețe și sănătate; Din flora și fauna Mării Negre; Plante toxice; Din lumea lichenilor; Ciuperci parazite; Pietre prețioase, istorie legendă și artă; Pietre decorative din Romania și multe altele.
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
a născut în 1932 la Toronto, Ontario, ca unic copil al părinților săi.Numele său la naștere era Glen Herbert Gold.Tatăl său, Russell Herbert („Bert”) Gold, provenea dintr-o familie metodistă cu rădăcini engleze și scoțiene. Mama sa, Florence („Flora”) Emma, născută Greig, cu zece ani mai vârstnică decât soțul ei, era de origine scoțiană și de rit presbiterian. Bunicul ei era văr cu compozitorul norvegian Edvard Grieg, prin ramura scoțiană a familiei acestuia. . În anul 1939 tatăl pianistului și
Glenn Gould () [Corola-website/Science/304003_a_305332]
-
teritoriul rezervației, periclitând speciile de plante psamofile adăpostite de dune, unice în Moldova.” Călinescu R., 1941, Plante scăpate din cultură. Importanța lor geografică și istorică, Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr., 59: 279-328 Sirbu C., Oprea A., 2011, Plante adventive în flora României, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași, 2011 Salcâmul crește spontan pe aproape orice tip de teren. Cu o rezistență bună la ger, iubește lumina, suportă seceta, preferă solurile permeabile, ușoare, fertile, dar nu suportă solurile calcaroase. Salcâmul crește bine
Salcâm () [Corola-website/Science/303986_a_305315]
-
foarte bine, fiind observată timiditatea extremă a lui Șostakovici și „răutatea” lui Stravinski față de el". Mulți comentatori au remarcat diferența dintre lucrările experimentale de dinainte de denunțarea din 1936 și lucrările mult mai conservatoare care au urmat. Compozitorul i-a spus Florei Litvinova: „fără 'ghidarea Partidului'... aș fi arătat mai multă strălucire, aș fi folosit mai mult sarcasm și mi-aș fi dezvăluit ideile în mod direct în loc să fiu nevoit să apelez la camuflaj.” Articolele publicate de Șostakovici în 1934 și 1935
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
sa favorită era Zenit Leningrad și asista regulat la meciurile lor. De asemenea, îi plăceau jocurile de cărți, în special solitaire. Era atras de scriitori sarcastici precum Gogol, Anton Cehov și Mihail Zoșcenko. Șostakovici era prin natură o persoană timidă: Flora Litvinova a spus că „era complet incapabil să spună „nu” cuiva”. Asta însemna că era ușor de convins să semneze declarații oficiale, inclusiv o denunțare a lui Andrei Saharov în 1973. Pe de altă parte era dispus să încerce să
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]