8,564 matches
-
A fost remarcată cu adevărat de către profesorul de muzica Ștefan Bodiș, de la Liceul "Ady Endre" din Zalău, astfel că după absolvirea liceului interpreta a urmat cursurile Școlii Populare de Artă de la Baia Mare. Acolo i-a întalnit pe păstratorii și purtătorii folclorului românesc Nicolae Sabău, Angela Buciu și Nicu Moldovan. În 1964 a luat locul I la „Concursul Regional Cultural - Artistic”, tatăl său fiind atât de încantat de această izbandă, încat, cu mâinile sale a confecționat rama diplomei. Întoarsă la Zalău, mai
Ileana Domuța Mastan () [Corola-website/Science/332850_a_334179]
-
din Sălaj". Festivalul "„Cântarea României”", după ce la ediția a doua de la Târgu Mureș din 1979 cântăreața a urcat pe prima treapta a podiumului, a fost o a doua rampă de lansare, ceea ce a determinat ca privirile specialiștilor și cunoscătorilor din folclor să se îndrepte asupra ei. Prima ieșire peste graniță a fost în anul 1973, când a participat la Festivalul Internațional de Folclor din Olanda, unde alături de alți interpreți sălăjeni precum Sava Negrean Brudașcu și Domnița Sabăduș-Pop, a luat premiul cel
Ileana Domuța Mastan () [Corola-website/Science/332850_a_334179]
-
podiumului, a fost o a doua rampă de lansare, ceea ce a determinat ca privirile specialiștilor și cunoscătorilor din folclor să se îndrepte asupra ei. Prima ieșire peste graniță a fost în anul 1973, când a participat la Festivalul Internațional de Folclor din Olanda, unde alături de alți interpreți sălăjeni precum Sava Negrean Brudașcu și Domnița Sabăduș-Pop, a luat premiul cel mare. În decursul anilor, alături de ansamblurile folclorice din Sălaj a continuat să cânte atât în țară cât și în străinătate. A avut
Ileana Domuța Mastan () [Corola-website/Science/332850_a_334179]
-
interpreți sălăjeni precum Sava Negrean Brudașcu și Domnița Sabăduș-Pop, a luat premiul cel mare. În decursul anilor, alături de ansamblurile folclorice din Sălaj a continuat să cânte atât în țară cât și în străinătate. A avut și activitate de culegătoare de folclor, umblând prin satele Sălajului cu magnetofonul în spate pentru a înregistra melodii care puteau dispărea odată cu cel ce le interpreta. Din anul 1994 s-a transferat la ansamblul folcloric "Porolissum" al Casei Municipale de Cultură Zalău. A colaborat în trecut
Ileana Domuța Mastan () [Corola-website/Science/332850_a_334179]
-
îngeri triști" de D. R. Popescu sau actriță de teatru de păpuși în "Hansel și Gretel" după Frații Grimm). Până în anul 2013 interpreta înregistrase 10 albume, dobândindu-și renumele și datorită autenticității cântecelor sale, ajungândui-se să i se spună "„Doamna folclorului sălăjean”". Premii: Distincții:
Ileana Domuța Mastan () [Corola-website/Science/332850_a_334179]
-
în anul 1292. Mausoleul lui Saadi, ce adăpostește mormântul acestuia, se afla în orașul Șiraz din Iran. Un poet și filozof de excepție, Saadi reușește să spargă tiparele lingvistice și temporale. Opera sa transcede spațiul persan și ajunge așadar în folclorul internațional sub formă de proverbe. Încercări repetate au fost întreprinse de cercetatori pentru a identifica aspecte culturale islamice, zoroastriene sau chiar sufite în opera lui Saadi. Esențial este însă faptul că umanismul său profund precum și actualitatea scrierilor sale îl eliberează
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
ale prezenței acestui animal în fauna României, dovezi concretizate prin denumiri de sate precum "Țarina Baibacilor", "Baibaci", "Baibaraci", "Bibaraceasca", "La Baibaci", "Gura Baibaciului" etc. . Prezența bobacului sau a baibacului în diferite zone ale țării este evidențiată indirect de onomastică și folclor. În Teleorman, Călărași, Giurgiu, Brăila, Ialomița și Ilfov, porecla de baibac era dată unui bărbat mic de statură, gras și rotofei precum o marmotă. Deosebit de prețuite erau blănurile de bobac din care se confecționau în vechime haine pentru femei și
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
șarpele, vulturul cu un șarpe în gheare, taurul, antilopa ) ceea ce ar putea fi interpretat ca începutul unei mitologii. Pentru mulți cercetători originea astrală a mitului e o dovadă a originii sale babiloniene - deci majoritatea elementelor mitice din poezia veche și folclorul arab au fost raportate la legendele babiloniene. Pe de altă parte, influența copleșitoare a islamului asupra devenirii arabilor nu a admis perpetuarea unor rămășițe socotite atât de „dăunătoare” iar ceea ce s-a păstrat a fost denaturat. Gândirea mitică latentă se
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
din Ierusalim Începând din 1942 Edith Gerson-Kiwi, etnomuzicolog, specialistă în muzica etnică a comunităților evreiești orientale din Palestina, sau Eretz Israel,a predat aici istoria muzicii. Cu încurajarea lui Emil Hauser ea a înființat Arhiva fonografică a Institutului local de folclor și etnologie și o colectie de instrumente muzicale etnice. În 1965 Hassia Levy-Agron, una din pionierele dansului în Israel, a înființat facultatea de dans în cadrul academiei. În anii 1984-1993 Academia a fost condusă de dirijorul Mendi Rodan. Actualmente președintele (rectorul
Academia de Muzică și Dans din Ierusalim () [Corola-website/Science/333808_a_335137]
-
aceștia sunt toți, iar Eva a răspuns „Da”. Atunci El a spus „Ce omul ascunde de Dumnezeu, Dumnezeu ascunde de om”. Povești cu elfi și cu oameni ascunși apar in cultura islandeză, dar nu numai. Acestea sunt prezente și in folclorul scandinav, englez, german, etc.. Legendele au început să fie modificate odată cu pătrunderea scrierilor de pe continentul european în secolul al XIII-lea și al XIV-lea, dar și cu apariția creștinismului în Islanda (secolul al XI-lea). Credința în oamenii ascunși
Huldufólk () [Corola-website/Science/333853_a_335182]
-
mă scapă de urâtul ce m-ar prăpădi. După vorba unui împărat roman, simțesc că mă fac zeu, și simțind-o - îmi vine a râde.” Criticul George Călinescu a scris despre "Etymologicum" că „e o carte desfătătoare de divagație prin folclor și literatură”. După ce a citit cronicile elogioase din presă, Iulia Hasdeu nota în jurnal: „”. Cartea a fost reeditată în 1972 la Editura Minerva și în 1998 la Editura Teora (primul volum), sub îngrijirea lingvistului Grigore Brâncuș.
Etymologicum Magnum Romaniae () [Corola-website/Science/333047_a_334376]
-
an, 1986-1987, fost redactor la Departamentul muzică al Radioteleviziunii de Stat. Între anii 1987 — 1989 a fost solist al orchestrei de muzică populară «Mugurel» a Filarmonicii din Chișinău (dirijor — Ion Dascălu). Din anul 1989 până în 2012a fost solist al orchestrei «Folclor» (dirijor — Petre Neamțu) a Companiei de Stat «TeleRadio Moldova», care în prezent aparține Filarmonicii Naționale «Serghei Lunchevici». Din 2012 este Arist liber profesionist. Concomitent colaborează cu orchestra «Lăutarii» condusă de Nicolae Botgros, cu orchestra Ansamblului «Joc», cu orchestra «Mugurel» (dirijor
Mihai Ciobanu () [Corola-website/Science/333053_a_334382]
-
lent. Coregraful Bruce, care a fost eliminat ediția precedentă, s-a alăturat juriului, astfel juriul a avut 4 membrii. Perechea formată din Elena Voscoboinic și Vladimir Drăghia a fost eliminată din concurs. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Folclor, Charleston, Jive, Passo doble și Salsa. Perechea formată din Nicolai Tand și Lena a părăsit competiția. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Folclor, Jive, Rumba și Swing. Perechea formată din Raluca Nistor și Lilian Cărăuș a fost eliminată
Dansează printre stele (sezonul 1) () [Corola-website/Science/333110_a_334439]
-
Vladimir Drăghia a fost eliminată din concurs. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Folclor, Charleston, Jive, Passo doble și Salsa. Perechea formată din Nicolai Tand și Lena a părăsit competiția. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Folclor, Jive, Rumba și Swing. Perechea formată din Raluca Nistor și Lilian Cărăuș a fost eliminată din competiție. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Bollywood, Dans țigănesc, Folclor internațional, Salsa, Samba și Vals vienez. Perechea formată din Mihai Ristea
Dansează printre stele (sezonul 1) () [Corola-website/Science/333110_a_334439]
-
a părăsit competiția. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Folclor, Jive, Rumba și Swing. Perechea formată din Raluca Nistor și Lilian Cărăuș a fost eliminată din competiție. Juriul a salvat următoarea pereche: Perechile au dansat Bollywood, Dans țigănesc, Folclor internațional, Salsa, Samba și Vals vienez. Perechea formată din Mihai Ristea și Luiza Comșa a părăsit competiția. Juriul a salvat următoarea pereche: Juriul a salvat următoarea pereche: Juriul a salvat următoarea pereche:
Dansează printre stele (sezonul 1) () [Corola-website/Science/333110_a_334439]
-
înconjurătoare susține multe tradiții vechi, astfel încât în mijlocul lui octombrie Festivalul de Folk Andong are loc în fiecare an. Unul dintre cele mai renumite aspecte ale acestor festivități culturale sunt măștile Andong. Universitatea Națională de Andong, specializată în educație și folclor coreean, a crescut rapid din 1970. Alte instituții terțiare includ Colegiul Andong pentru știință și Colegiul Catolic Sanji. În jurul anului 1 BC, Andong a fost fondat de către poporul Jinhan și a fost cunoscut sub numele de Gochang. În timpul perioadei celor
Andong () [Corola-website/Science/333137_a_334466]
-
Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
eco și etnoculturale transfrontaliere, România-Serbia - "Album didactic (în colaborare cu colectivul Muzeului „Porțile de Fier”), Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Coridorul verde al Dunării" - (în colaborare cu colectivul Muzeului „Porțile de Fier”), Drobeta Turnu Severin, 2008, -"I.C.Chițimia-Studii și articole de folclor și folcloristică", Centrul Cultural „Nichita Stănescu”, Drobeta Turnu Severin, 2010 (ediție alcătuită în colaborare cu Iordan Datcu). -"Premiul Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova", în 9 septembrie 2000, pentru piesa de teatru „Cetatea interzisă” ediție bilingvă română-franceză, Inspectoratul pentru Cultură Mehedinți, 1999
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
lingvistică și istorie literară" (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române". După 2000 devine profesor asociat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Ca publicist, Faifer contribuie la "Convorbiri literare", "Anuarul de lingvistică, istorie literară și folclor". "Ateneu", "Contemporanul", "Cronică", "Dialog", "Revista de istorie și teorie literară", Viața Românească ș.a. Bogdan Ulmu, teatrolog și profesor universitar, 1 septembrie 2013: ""A scris mult, cu acribie, cu seriozitate: despre teatrul românesc, despre cel universal, despre criticii români. Dar a
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
și de cercetare, scriind cărți de povești și publicând în presa locală și națională documente cu valoare istorică, amintiri despre Artur Gorovei, Magda Isanos, M. Sevastos, Otilia Cazimir, Gala Galaction, M. Sadoveanu, D. Furtună ș.a., articole literare, recenzii, poezii și folclor la: Clopotul (1968), Albina, Ateneu, Caiete botoșănene, Iașul literar, Itinerar, Îndrumătorul Cultural, Luminatorul, Manuscriptum, Ramuri, Raza, Viața Basarabiei. A cules și alcătuit antologia de folclor - Antologia Crăciunului; a întreținut legături de prietenie și colaborare cu folcloriștii Artur Gorovei și Dumitru
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
Sevastos, Otilia Cazimir, Gala Galaction, M. Sadoveanu, D. Furtună ș.a., articole literare, recenzii, poezii și folclor la: Clopotul (1968), Albina, Ateneu, Caiete botoșănene, Iașul literar, Itinerar, Îndrumătorul Cultural, Luminatorul, Manuscriptum, Ramuri, Raza, Viața Basarabiei. A cules și alcătuit antologia de folclor - Antologia Crăciunului; a întreținut legături de prietenie și colaborare cu folcloriștii Artur Gorovei și Dumitru Furtună. Preotul și scriitorul Alexandru Bardieru a depănat amintiri dragi despre poeta Magda Isanos, în revista Clopotul din Botoșani: „"Cunoștința mea cu Magda Isanos, își
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
Universității Babeș-Bolyai din Cluj. După stagiul militar, este profesor la Școala generală din comuna Berghin, județul Alba. Va fi patru ani inspector la Comitetul de cultură și artă al județului Alba (1968-1973) și apoi președinte a Filialei de Etnografie și Folclor a județului Alba (1973-1990). Reintră în învățământ, face o navetă grea, dar citește mult, scrie literatură și începe să publice în revistele literare. Se căsătorește cu Maria Dan cu care are doi copii, Andrada-Cornelia (n. 1969), care va studia medicina
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
și comparată, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și cercetător științific principal la Direcția Teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. În perioada 2006-2009 este director al Centrului de Literatură și Folclor al Institutului de Filologie al AȘM, iar în perioada 2009-2012 - director adjunct al aceluiași institut. Din 2008 până în prezent este redactor-șef al revistei de știință literară "Metaliteratură". Din 2013 deține funcția de secretar științific al Consililui Național de Acreditare
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
era nevoit să bea multe cafele în timpul nopții pentru a rămâne treaz și lua somnifere în fiecare dimineață pentru a putea dormi. Rezultatul a fost, potrivit scriitorului, o carte care l-a mulțumit pe deplin, fără trimiteri în exces la folclor: "„Când am primit corectura în șpalturi, aproape că nu-mi venea să-mi cred ochilor. Povestirea se depăna fără rupturi și fără repetiții și dovedea o unitate stilistică pe care puține din cărțile mele o aveau. Ce mă încânta mai
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Având o temă fantastică extrasă din folclor, nuvela „Șarpele” are ca motto un descântec popular de dragoste: "„Tu șerpe bălaur/ cu solză de aur/ cu nouă limbe împungătoare/ cu nouă cozi izbătoare/ să te duci la ea/ unde-o vei afla.../ și tu să n-o lași
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]