9,551 matches
-
singurul ctitor. Altarul bisericii a fost pictat în 1808 de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: "„Această sfântă icoană s-a pictat de mine pictorul Chiril spre pomenirea veșnică, la anul 1807”". Lăcașul de cult a suferit mai multe lucrări de reparații în decursul timpului. O primă reparație s-a efectuat în anul 1864. Cu timpul
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
alungat din scaun în 1615 după punerea temeliei, iar locuitorii satului Rădășeni ar fi continuat construirea bisericii, folosind lemnul ca material de construcție. Tomșa a dăruit bisericii din Rădășeni o linguriță de aur pentru împărtășanie, pe care se afla următoarea inscripție în limba slavonă: "„Și am dat-o pre ea, spre a se ruga pentru noi, în biserica din satul Rădășenii, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io Ștefan V. V. Tomsovici”". Lingurița a fost luată de călugării de la Mănăstirea Slatina și
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
luată de călugării de la Mănăstirea Slatina și dusă la Mănăstirea Neamț, de unde se pare că ar fi ajuns la Moscova împreună cu tezaurul României. Rădășenenii s-au îngrijit să facă o copie sub formă de polonic din argint poleit cu imitația inscripției slavone plus o altă inscripție: "„Această lingură s-a hărăzit de E. M. Naftanailă la B. din Rădășeni - 1866”". Pe o cruce de marmură aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: "„Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”". Pe peretele
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Slatina și dusă la Mănăstirea Neamț, de unde se pare că ar fi ajuns la Moscova împreună cu tezaurul României. Rădășenenii s-au îngrijit să facă o copie sub formă de polonic din argint poleit cu imitația inscripției slavone plus o altă inscripție: "„Această lingură s-a hărăzit de E. M. Naftanailă la B. din Rădășeni - 1866”". Pe o cruce de marmură aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: "„Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”". Pe peretele sudic al naosului se află
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
formă de polonic din argint poleit cu imitația inscripției slavone plus o altă inscripție: "„Această lingură s-a hărăzit de E. M. Naftanailă la B. din Rădășeni - 1866”". Pe o cruce de marmură aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: "„Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”". Pe peretele sudic al naosului se află un tablou votiv pictat în anii 1875-1876 în care sunt reprezentați voievodul și Elena Doamna, ținând în mână chivotul bisericii. Biserica din tabloul votiv este construită din
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Acest spațiu este acoperit și el cu o boltă semicilindrică, în continuarea celor din pronaos și naos. Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în tehnica tempera, în stil popular, de călugării Iulian, Chelsie și Ioan. O inscripție cu litere chirilice de pe icoana Sf. Nicolae de pe catapeteasmă precizează că "„s-au zugrăvit sfântul altar în anul 1875 de robii lui Dumnezeu ieromonahii Iulian, Kelsie și Ioan, trei frați pentru iertarea păcatelor sale, dimpreună cu Ioan Irimescu, fiind ucenic
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Horodnic de Sus. În jurul anului 1790, s-a construit pe Dealul Osoi din satul Horodnic de Sus (vechea vatră a satului) o biserică de lemn, care a fost târnosită în același an. Vechimea bisericii este atestată de o serie de inscripții aflate pe catapeteasmă. Astfel, sub icoana împărătească se află inscripția "„IIS-HS, 1790”", iar la partea superioară a ușii diaconești este înscris anul "„1791”". Pe scheletul de lemn al catapetesmei sunt înscriși și autorii picturilor ("„Am zugrăvit de Toader Zugravu și
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
Dealul Osoi din satul Horodnic de Sus (vechea vatră a satului) o biserică de lemn, care a fost târnosită în același an. Vechimea bisericii este atestată de o serie de inscripții aflate pe catapeteasmă. Astfel, sub icoana împărătească se află inscripția "„IIS-HS, 1790”", iar la partea superioară a ușii diaconești este înscris anul "„1791”". Pe scheletul de lemn al catapetesmei sunt înscriși și autorii picturilor ("„Am zugrăvit de Toader Zugravu și Maria această Catapeteasmă”"), precum și cei care au contribuit la procurarea
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
scheletul de lemn al catapetesmei sunt înscriși și autorii picturilor ("„Am zugrăvit de Toader Zugravu și Maria această Catapeteasmă”"), precum și cei care au contribuit la procurarea lor. Devenită neîncăpătoare, biserica a fost extinsă prin adăugarea unui pronaos, după cum atestă o inscripție aflată pe o friză de icoane aflate pe peretele despărțitor: "„s-au mărit Dumitru Sosnovici paroh, 1825”". Extinderea bisericii se pare că nu a fost suficientă. Unii autori consideră că în anul 1853 s-a adăugat actualul pridvor cu cerdac
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
în lemn din Ținutul Sucevei”", publicată în 1985) afirmă că în 1853 s-a adus în sat o nouă biserică, care data tot de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ei argumentează că pe spatele icoanei Mântuitorului de pe catapeteasmă se află inscripția următoare: "„S-au adus biserica în anul 1853; am tîrnosit biserica anul 1858”". În noul lăcaș de cult au fost montate catapeteasma și icoanele din biserica veche. Târnosirea noii biserici a avut loc în 1858. Biserica anterioară ar fi fost
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
anterioară ar fi fost donată sau vândută locuitorilor satului Sadău, unde a funcționat până în 1878, când a fost desfăcută. Locul altarului a fost marcat printr-o cruce de piatră. În curtea bisericii se află o cruce de piatră cu următoarea inscripție: "„Aciastă sf(â)ntă cruce sau făcut cu cheltuiala robului (lui) Dumnezeu Ioan Moroșan din Horodnic de Sus spre pomenire (în) veci. 1854”". Cu timpul, la sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare pentru obștea locală
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
o curbă deasupra hârtii. Ibrahim Rugova, primul președinte din Kosovo a introdus „drapelul Dardaniei” pe 29 octombrie 2000. Drapelul era albastru, cu un cerc roșu în cadrul unui inel galben. Înăuntrul cercului se află vulturul albanez. Vulturul ține o panglică cu inscripția „Dardania”. Dardania este numele unei regiuni vechi ce se situa pe teritoriul din Kosovo, însă nu este recunoscut de nicio putere internațională. Acest drapel nu a fost foarte popular, însă a fost utilizat la evenimente culturale și sportive în perioada
Drapelul kosovar () [Corola-website/Science/317142_a_318471]
-
construită în anul 1717 o biserică de lemn cu hramul "Înălțarea Sfintei Cruci", considerată a fi cea mai veche biserică din zonă și a șasea ca vechime din Moldova. Pe ușa de la intrare și pe ancadramentul său este săpată o inscripție care oferă informații cu privire la construcția bisericii. Pe ancadramentul vertical de deasupra ușii, între două rozete artistic sculptate, se află o inscripție cu următorul text: "„Să știe cine au schierisit Simion în (anul) 7225 luna aprilie”". Pe ușa de la intrare, deasupra
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
zonă și a șasea ca vechime din Moldova. Pe ușa de la intrare și pe ancadramentul său este săpată o inscripție care oferă informații cu privire la construcția bisericii. Pe ancadramentul vertical de deasupra ușii, între două rozete artistic sculptate, se află o inscripție cu următorul text: "„Să știe cine au schierisit Simion în (anul) 7225 luna aprilie”". Pe ușa de la intrare, deasupra încuietorii, este continuată inscripția: "„Această casă a lui Dumnezeu s-a ridicat (în) anul 7225”". Conform tradiției, bisericuța de lemn este
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
cu privire la construcția bisericii. Pe ancadramentul vertical de deasupra ușii, între două rozete artistic sculptate, se află o inscripție cu următorul text: "„Să știe cine au schierisit Simion în (anul) 7225 luna aprilie”". Pe ușa de la intrare, deasupra încuietorii, este continuată inscripția: "„Această casă a lui Dumnezeu s-a ridicat (în) anul 7225”". Conform tradiției, bisericuța de lemn este al treilea lăcaș de închinăciune al schitului, celelalte două fiind arse și jefuite de tătari. Biserica a fost lăcașul de închinăciune al schitului
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
treilea lăcaș de închinăciune al schitului, celelalte două fiind arse și jefuite de tătari. Biserica a fost lăcașul de închinăciune al schitului Horodnic până la desființarea lui, devenind apoi biserică parohială. Catapeteasma a fost zugrăvită în anul 1782 după cum menționează o inscripție cu litere chirilice aflată în partea stângă sus: "„1782, Vasilii Gradul au zugrăvit aceasta catapeteasmă, iulie 28, zugrav”". În anul 1854, preotul Nicolae Popescu marca cu o cruce locul din cimitir unde se înălța în vechime mănăstirea de maici. În
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
și una orizontală, decupată în acoladă. Deasupra acoladei este o cruce, de la care pornesc în ambele părți ale portalului două torsade subțiri. Portalul este decorat cu rozete și cu moriști. Ușa este formată din două scânduri, pe cea din dreapta continuând inscripția de la partea superioară a ancadramentului. Lăcașul de cult prezintă urme de pictură doar pe bolta naosului, o zugrăveală în albastru decorată cu stele. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă au fost realizate în 1782 de către zugravul Vasilii Gradul, după cum reiese din inscripția
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
inscripția de la partea superioară a ancadramentului. Lăcașul de cult prezintă urme de pictură doar pe bolta naosului, o zugrăveală în albastru decorată cu stele. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă au fost realizate în 1782 de către zugravul Vasilii Gradul, după cum reiese din inscripția aflată pe icoana împărătească Maica Domnului: "„1782 Vasilii Gradul au zugrăvit aciastă catapeteasmă”". Același zugrav a lucrat și un tetrapod pentru cărți. Lăcașul de cult dispune de 13 icoane pe lemn (reprezentându-i pe Mântuitor și pe cei 12 apostoli
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
fost adăugat ulterior construcției bisericii. Inițial deschis, el a fost închis mai târziu cu ferestre de sticlă, de dimensiuni mari. Ușa de intrare în naos are dimensiunile de 0.90x1.90 metri. Pe stâlpul transversal al ancadramentului se află o inscripție pe cinci rânduri în lemn. La mijlocul stâlpului transversal se află un medalion cu o cruce, având înscris la bază anul ctitoririi. Pe stâlpul din stânga al aceluiași ancadrament este inscripționat numele meșterului constructor: "„Toader Olariu”". Pe stâlpii laterali sunt grupate decorații
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
preasfințitului Chir Gavrilă Mitropolitu(l) Moldovii leat 1774 iulie 8, fiind dichiu în Suceav(a) Macari(e) di la Voroneț. Meșteri au fost Chiril Ungurean și Crăciun Cazac di(n) Uidești, 1774”". Catapeteasma bisericii este și ea foarte veche, având inscripția următoare: "„Această catapeteasmă s-au făcut cu cheltuiala satului Bosanci prin osîrdia preotului Ioan și Varlaam și am zugrăvit-o noi cucernicii robii lui Dumnezeu Antonie, Toader și Anania, 1788 în 2 mai s-au sfîrșit”". În anul 1920, biserica
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Divanul boieresc din Moldova la împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei, el găsind aici moșia unui boier pe nume Stârcea. Biserica de lemn din Rudești a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, acest lucru fiind atestat de inscripția "1792" de pe unul dintre clopotele bisericii. Conform Cronicii parohiei, ctitorii bisericii provin din familia boierească Stârcea, acest lucru fiind susținut și de înmormântarea în lăcașul de cult la mijlocul secolului al XX-lea al unui descendent al familiei Stârcea, privilegiu îngăduit
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
provenind din vechea biserică. În cimitirul satului se intră printr-un turn clopotniță de zid construit în anul 1943 de către Alice Stîrcea în memoria fiului său, locotenent aviator Alexandru Stîrcea. Pe o placă de marmură prinsă pe turn este următoarea inscripție: ""+ Clopotniță ridicată în 1943 de Dna Alice Stîrcea în memoria fiului său locot. av. Sandu Stîrcea"". Turnul clopotniță a fost renovat în anul 1969, după cum atestă o inscripție de pe zid. Alexandu Stârcea era de profesie judecător, dar a absolvit Școala
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
Alexandru Stîrcea. Pe o placă de marmură prinsă pe turn este următoarea inscripție: ""+ Clopotniță ridicată în 1943 de Dna Alice Stîrcea în memoria fiului său locot. av. Sandu Stîrcea"". Turnul clopotniță a fost renovat în anul 1969, după cum atestă o inscripție de pe zid. Alexandu Stârcea era de profesie judecător, dar a absolvit Școala de ofițeri aviatori, obținând gradul de locotenent aviator. Deși fusese mobilizat pe loc datorită funcției sale de magistrat, Alexandru Stârcea și-a folosit toate relațiile pentru a pleca
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
Jos, la numai câțiva metri de o altă biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În apropiere de biserică, a fost construit în anul 1787 un turn clopotniță din lemn. Catapeteasma actuală datează din anul 1810, după cum atestă o inscripție aflată pe icoana împărătească (""1810, martie 6""). În decursul timpului, biserica a suferit mai multe transformări. În anul 1961, biserica de lemn a fost tencuită pe interior și pe exterior, s-a desfăcut zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
1494-1495 și martie 1499, ceea ce duce la concluzia că în acei ani biserica era aproape terminată, nefiind terminată probabil pictura și nefiind înzestrată cu odoare. Pisania bisericii s-a păstrat pe zidul sudic al edificiului, într-un chenar, având o inscripție în limba slavonă (una dintre cele mai mari de acest gen din România) care relatează numai data terminării construcției, nu și data începerii. Textul inscripției este următorul: ""Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, pan Ion Tăutul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]