9,090 matches
-
scurt din pleoapa stângă (sau i s-a bătut ochiul?) și un autobuz și-a găsit mântuirea, apoi, cu o volută largă din baston, a dat Împărtășania unui mic grup de scutere care veneau dinspre Via delle Fettuccine. Ce miracol! Intersecția Începuse din nou să fie circulabilă, mașinile intrau În rezonanță cu viziunea sa asupra timpului și a spațiului, legănându-și docil cocoașele prin sensul giratoriu, ca niște călușei Într-un parc de distracții. Numai că el era polițist. Voia totul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a stârnit În rândul nostru, al celor care urmăream derularea evenimentelor de la ultimul etaj al mallului, un cor de oftaturi, urmat de o constatare pertinentă: — Ia mai dă-l naibii! Și, pân’ la urmă, ce caută un caraliu Într-o intersecție semaforizată? Pe Gioconda o chema, de fapt, Anna. În mod ciudat, era ultima din micul nostru grup al cărei nume Îl aflam, deși În toată această Întâmplare reprezenta centrul meu de interes, restul fiind sateliți Întâmplători. Avea Însă un dar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
spus Fauvé, și din acel moment așa a rămas pentru toată lumea. După câteva săptămâni, a venit vremea ca Fauvé să Înceapă munca, fiind repartizat ca mașină de poliție Într-o pașnică localitate de frontieră din Alpii elvețieni. Acolo, În singura intersecție dotată cu semafor a urbei, pe vremea când nu avea nici măcar prima revizie făcută, iar folia de protecție nu-i dispăruse Încă de pe afișajul CD player-ului, a trăit prima dintre experiențele care aveau să ducă, În final, la schimbarea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să se Învârtă cu frânele scârțâind, Împachetate În fum și-n mirosul de cauciuc ars. Un troleibuz mai bătrâior care Încerca să-și manifeste plenar entuziasmul, clămpănind din lungile-i antene, se decuplă singur de la curent și rămase Înțepenit În intersecție, ceea ce stârni claxoanele vexate ale unui mic grup de decapotabile, care asistau dintr-o zonă ceva mai retrasă la momentul de cotitură din istoria lumii auto. Aceste claxoane, tocmai pentru că erau delicate, ca niște voci drese În mod politicos, au
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
m-am avântat spre locul În care șoselele se intersectau, dar m-am trezit rașchetând parchetul: picioarele respective nu aparțineau aceleiași nimfe. Am revenit pe partea carosabilă, hotărât să găsesc traseul corect. GPS-ul dădea Însă erori maxime În acea intersecție aglomerată de șolduri, umeri și torsuri identice, unde se suprapuneau foarte multe benzi curbe, acoperind pasajele și căile de acces, bașca furtuna de fire blonde care se stârnise din senin. Am redus viteza până la limita evitării oricărui pericol, mai ales
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
deasupra cărora se afla trapa. „Câtă nerecunoștință!“ mi-am zis. Afară, cât vedeai cu ochii, de jur-Împrejur, totul era alb. Noi eram singurele semne de punctuație În acel deșert strălucitor. Tot orașul, cu clădirile sale Înalte, cu mașinile, străzile și intersecțiile gălăgioase, cu furnicarul de oameni și de clone, dispăruse la o simplă apăsare de tastă. După ce ochii ni s-au obișnuit cu lumina puternică, am Început să mergem Într-o direcție oarecare. Vera și-a descălțat pantofii, azvârlindu-i cât
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Atâta tot. Ajunși pe aleea din Micălaca, am plătit, apoi am făcut schimb de șoferi. Eu am trecut În mașina cu care călătorise Sorin, el În cea a Andreei ș.a.m.d. Din nou, am solicitat toți aceeași destinație: o intersecție aglomerată din Vlaicu, adică În celălalt capăt al orașului, promițând fiecare șoferului o sută de mii În plus dacă ajunge acolo În mai puțin de zece minute. S-au luat la Întrecere, era amuzant să-i vezi claxonându-se unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
colegul A.P. încearcă și el să se piardă, lucrând, să vină, cu încetineală, la suprafața zilei. Calculează secțiunea transversală a conductei principale, ramificațiile, coala groasă miroase a amoniac, abia scoasă de la heliograf ; alege traseul, îl marchează prin linii roșii, fixează intersecțiile cu un cerc îngroșat, le numerotează, trasează cu un creion verde, bine ascuțit, rețeaua de drenaj. Trage o foaie albă de hârtie : schița profilului longitudinal. Panta, cotele terenului, adâncimea. Trage altă foaie : tabelul săpăturilor. Una, două, trei, șapte verticale, cota
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dezvăluie Într-o clipă În toată grozăvia sa neexplorată și ajunge să te obsedeze mai tîrziu În vis, chiar dacă n-ai văzut mai mult de cinci sau șase asemenea chipuri pe stradă. La colțul acestei străzi pline de forfotă, la intersecția cu una din străzile mari și murdare care străbat În lung și-n lat orașul și care sînt veșnic umbrite de violența sălbatică și de vuietul trenului suspendat, așa Încît nu numai lumina ce străbate prin rețeaua de fier ruginit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că a-nghițit cam multe, dar Încă se ține bine; vorbește bine și merge destul de drept. Ei, și tipul ăsta voinic se apropie de-un tip mai mărunțel, aflat ceva mai Încolo, și-i zice: — Cum fac eu s-ajung la intersecția dintre Eighteenth Avenue și Sixty-Seventh Street? — Nu zău! Cu asta m-ai dat gata, șefule, spune tipul cel mărunțel. Nici eu nu-s de mult pe-aici. Pe unde să fie asta? Întreabă el. O fi-n cartierul Flatbush? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Habar n-am! Poate știe vreunul din voi? spune el Întorcîndu-se spre mine. — Bine-nțeles, răspund eu. E prin Bensonhurst. Iei metroul pentru Fourth Avenue, te dai jos la Fifty-Ninth Street, mai iei un autobuz local, te dai jos la intersecția dintre Eighteenth Avenue și Sixty-Third Street și mai mergi puțin pe jos. Asta-i tot, zic eu. — Da’ de unde! exclamă un tip priceput, pe care nu-l mai văzusem În viața mea. Ce tot spui acolo?! - zice el - ei, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a mai reușit să-l aducă înăuntru. Țipă. Lumea din autobuz se agită: oprește, domle, o omori, nu vezi? hoo! Șoferul ascultă muzică populară cu volumul la maximum. Privește sictirit în oglinda retrovizoare. Urlă și el: stați să ies din intersecție și o las să urce, baba dracu’! Baba țopăie după autobuz cu ochii holbați și părul vâlvoi. Într-adevăr, la cincizeci de metri după intersecție, șoferul oprește și deschide ușile. Bătrâna e trasă sus. O tânără îi face vânt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
volumul la maximum. Privește sictirit în oglinda retrovizoare. Urlă și el: stați să ies din intersecție și o las să urce, baba dracu’! Baba țopăie după autobuz cu ochii holbați și părul vâlvoi. Într-adevăr, la cincizeci de metri după intersecție, șoferul oprește și deschide ușile. Bătrâna e trasă sus. O tânără îi face vânt cu batista. Un cetățean, transpirat ca un gardian public, dă din cap revoltat: dacă nu stai locului, mamaie, uite ce pățești! Moartea vă caută pe-acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sunem moldoveni, nu? - Nici pomeneală! Tata e din neam de greci. Bunica de la Bârlad încă știa Tatăl nostru și Crezul pe de rost în grecește. O aștept în fața magazinului până cumpără trei cârnați Trandafir. Iese, luăm căruciorul, și reușim să traversăm intersecția după ce Mike Tyson amenință cu pachetul învelit în hârtie maronie mașinile care nu vor să ne dea prioritate. Mergem grăbiți pe trotuarul îngust, umbrit de salcâmi pitici. Când ajungem lângă centrul de pâine și de butelii Steluța, tanti Cucu oftează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe funduțul ei rotofei. Ca să te lase să aplici metodele β și γ, accepta chiar și parfumuri, cercei, broșe. O tipă pe cinste. Liceul aduna progeniturile care nu intraseră la școli mai înalte. Deci o școală de nivel mediu la intersecția a trei cartiere proletare. Elevii aveau tot atâta chef de învățat pe cât aveam eu să sar coarda în cimitirul Bellu, sau să emigrez în Bangladesh. Importante erau ritualurile aborigene. Dacă voiai să rezonezi cu undele electromagnetice emise de creierul colectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
motiv pentru care nici nu ne putem permite să-l transcriem aici)? Două dintre străzile lui sunt pietruite, acolo unde se Încrucișează, pe o lungime de circa 100 de metri fiecare. Pentru cineva care vine din afară, locul acela de la intersecția celor două străzi poate fi numit piață. Clădirile din cele patru colțuri ale intersecției sunt diferite de toate celelalte case ale satului. În primul rând, ele nu au prispe, verande, pridvoare, marchize sau șopronuri În față și apoi nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
străzile lui sunt pietruite, acolo unde se Încrucișează, pe o lungime de circa 100 de metri fiecare. Pentru cineva care vine din afară, locul acela de la intersecția celor două străzi poate fi numit piață. Clădirile din cele patru colțuri ale intersecției sunt diferite de toate celelalte case ale satului. În primul rând, ele nu au prispe, verande, pridvoare, marchize sau șopronuri În față și apoi nici nu sunt despărțite de drum printr-o curte și un gard. Toate patru au ferestre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Înaltă, o bancă pe care ar trebui să se așeze uriașii pentru a aștepta autobuzul care trece de două ori pe zi pe aici - o dată Într-un sens și seara În celălalt sens. De peretele unei alte case din această intersecție centrală a satului cu nume obscen se află agățată o cutie de poștă care a fost cândva albastră (nu galbenă așa cum Între timp au fost vopsite mai toate cutiile de poștă din țară, deci vopseaua ei se decolorează dinainte de prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
răspunde În cor și Înțelegi că nu ai scăpare; ca să nu pari suspect trebuie să lași impresia că și tu aștepți același autobuz. E cald, e mult praf pe drum, e o atmosferă de după-amiază imposibil de respirat În această intersecție fără umbrar și o simplă privire de-a lungul uneia dintre străzi Îți dovedește că satul e viu dincolo de ea. Sunt copii care se joacă În colbul drumului, sunt femei ocupate cu spoitul gardului cu var, undeva, În zare, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
satului cu alură de mireasă În amiază și numai pe acest fond rochia murdară a femeii. Fața pe care satul și-o arată spre lume, Îți spuneai, este această margine cu grădinile Înflorite și nu, ca la oraș centrul, piața, intersecția a două drumuri mărginită de câteva clădiri chipurile mai arătoase și mai altfel decât celelalte. Ați pătruns În pădure tocmai când femeia v-a ajuns din urmă și tu te mirai de figura ei care exprima porniri isterice, suferințe ascunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ce copilării sfinte!) la poza ta regăsită. Te sărut. Ana. * Se aud apoi cocoșii cântând (așa cum numai În sat Îi auzi) și descoperi că bătrânul sforăie alături de tine. Aprinzi lumina și-ți privești ceasul. Mai sunt două ore până când, pe la intersecția din centrul satului va trece autobuzul de dimineață. Te Învârtești o vreme prin cameră, privești pozele Învechite de pe pereți, aprinzi lumina și le examinezi mai de aproape. Bătrânul continuă să horcăie. Răsfoiești câteva cărți de știință popularizată pe care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de pacea ei, simți cum își clasifică viața însă același gând irepresibil o tulbură adânc. Brusc, într-o buclă, întoarse mașina și hotărâtă trase în parcarea unui motel ce-l bănuise de departe ca o frontieră, având la o extremitate intersecția mai multor trasee nepietruite, limitând astfel șoseaua. S-au trezit în vecinătatea nemărginirii deșertice a oceanului și-n zgomotul asurzitor al valurilor. Atunci se întâmplă ceva straniu... o văpaie cu-n uruit își focaliză și spulberă spiritul până se unificară
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
oribil de fierbinte și n-aveai cum să scapi de giulgiul de smog gros și negru care ieșea din fundurile mașinilor, camioanelor și autobuzelor și plutea în aer, silindu-mă aproape să-mi țin respirația ori de câte ori trebuia să traversez o intersecție aglomerată. Dar apoi, când am ajuns la stație și am coborât pe scara rulantă, imediat ce am zărit peronul, mi-am dat seama că era ticsit de lume. Avusese loc o defecțiune și probabil că nu mai venise un metrou de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
încotro și se suie într-un maxi taxi plin de calfe de zidar. N-a apucat bine să plătească biletul că-i sună celularul. ─ Alexandra! Ce bine că m-ai sunat! Uite, m-am suit într-un 445, cobor la intersecție și-o iau pe jos. Când mă vedeți, mă recoltați voi din drum, da? O tăcere suspectă s-a lăsat în maxi taxi. O întrerupe un bărbat așezat pe unul din scaunele din față. ─ Cum adică să te recolteze, cucoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
patruzeci și cinci de grade, trecând pe lângă casa Sultănicăi și pe lângă a lui Beșleagă la sud, iar la nord pe lângă casa lui Ghițișor, feciorul lui Oacheș. Mai sus este casa Olgăi, pe aceeași parte. Apoi drumul face cruce imediat după intersecție. Pe aceeași parte este grădina lui Petrică Vasilică zis Ciocardel, adică hoț. Vizavi de Ciocardel, peste drum, era casa lui Ursachi, zis Baran. Când se termină grădinile lui Baran și a lui Ciocardel drumul se împarte în două formând un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]