9,370 matches
-
și un vistiernic pe nume Barcan, membru al Sfatului lui Mihai Viteazul în Transilvania. O ipoteză plauzibilă este cea după care numele localității vine de la mediul geografic unde este amplasată. Astfel, Barcani ar veni de la bara-balta, barc, ceea ce reprezintă o lunca plină de bălti. În țară mai sunt și alte localități al căror nume au aceiași rădăcina: Barcani, Barcanesti etc. Primii locuitori se spune că sunt veniți din Depresiunea Bârsei, fugiți din localitățile fostelor scaune secuiești din apropiere. După înființarea glăjeriei
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
1905 și urmare a unei perioade îndelungată de ploi. S-au observat asemenea alunecări și în partea nordică a hotarului, de-a lungul drumului principal care face legătura cu Suatu, precum și la limita hotarelor, unde masele au alunecat pînă în lunca pârâului numit "La Rât”, determinind reducerea înălțimii culmilor și atenuarea energiei reliefului. Rețeaua hidrografica a satului este reprezentată prin cursuri de pâraie din bazinul superior de recepție al afluentului ce se varsă, la Bonțida, în Someșul Mic . Cursurile de apă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
agricole sînt irigate din sistemul de irigații Sadova-Corabia, sistem realizat în anii 70, cu ajutorul unor firme din Anglia. Zona fiind nisipoasa, nu este prielnica culturilor cerealiere. Totuși acestea se cultivă în special în zona de vest a comunei precum și în lunca Dunării. Aici crește foarte bine vită de vie. În trecut soiul specific zonei era roșioara, ulterior apărînd și alte soiuri. La dezvoltarea viticulturii, precum și a pomiculturii, pe terenurile nisipoase, a contribuit, de-a lungul timpului Stațiunea de cercetări horticole, care
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
CETATE” și are în componența sa satele: Fântâna Banului și Moreni, nume rămase astăzi adânc întipărite în memoria și sufletele locuitorilor, dar nefolosite oficial. Comuna Cetate, una din cele 95 comune ale județului Dolj, este așezată în sud-vestul țării, în lunca Dunării, în amonte, pe terasa “50 - 130” (cernoziom și pânza freatică la 10 m adâncime), la limita dintre județele Mehedinți și Dolj, pe DN 56 Calafat - Drobeta Turnu-Severin, la km 25 și DJ Craiova-Cetate la km 72. Comunele cele mai
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
a teritoriului este străbătută de pârâul Rasnic, afluent al Jiului, iar, în partea centrală, de pârâul Breasta, afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha). În afară de acestea, pe teritoriul comunei mai apar zone împădurite (567 ha), ce contribuie la formarea topoclimatului local. Solul aluvionar din zona de luncă și de pe terasele inferioare este favorabil dezvoltării culturilor legumicole, atât pentru consumul propriu din comună, cât și pentru aprovizionarea zilnică a piețelor alimentare din Craiova. Așezarea în teritoriu, în cadrul câmpiei colineare, relieful larg ondulat, solul și clima asigură condiții favorabile
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
forat la mari adâncimi și s-a realizat o rețea publică de alimentare cu apă a localității de reședință a comunei. Privind calamitățile natural, se întamplă ca uneori, primăvara, Jiul să-și reverse apele prin mărirea debitului de apă în lunca Brestei și astfel să producă pagube la culturile de toamnă. Cea mai mare inundație s-a produs acum 42 de ani, când întreaga luncă a fost inundată. Cele mai mari secete au fost cunoscute în anii 1945 și 1947, iar
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
se întamplă ca uneori, primăvara, Jiul să-și reverse apele prin mărirea debitului de apă în lunca Brestei și astfel să producă pagube la culturile de toamnă. Cea mai mare inundație s-a produs acum 42 de ani, când întreaga luncă a fost inundată. Cele mai mari secete au fost cunoscute în anii 1945 și 1947, iar cele mai grele ierni au fost semnalate la confluența anilor 1928-1929 și 1941-1942. Pădurile ocupă suprafețe restrânse și sunt dispersate în teritoriu. Ele se
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
împărțită pe categorii de folosință astfel: Principalele tipuri de sol ale comunei sunt: solul aluvional ce se întinde de pe malul drept al Jiului și până în marginea albiei satului și solul brun-roșcat de pădure ce acoperă platourile și dealurile. Solurile din lunca Jiului au fost și sunt cultivate pentru consum propriu cu legume, dar și pentru comercializare în piețele din Craiova. Solul brun-roșcat de pădure dă rezultate aproape la fel de bune ca solurile de cernoziom în ceea ce privește cultura cerealelor. Coastele orientate către sud ale
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10°-11,5°, iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului. Relieful comunei Goicea se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de șes. Spre partea vestică se observă și o ușoară înclinare spre lunca Desnățuiului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Goicea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,85% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
în comuna Călărași din județul Dolj, Oltenia, România. Datează oficial din 1900. În acte figurează cu numele de Sărata, neoficial se mai numește și Oarca. Acest sat aparține de comuna Călărași (Dolj). Așezată în zona de sud a județului, în lunca Dunării. Alte localități învecinate: orașul Dăbuleni la 5 km N-E; orașul Bechet la 8 km N-V; la 1 km N com. Călărași; iar în S, la 3 km de sat curge Dunărea. Raportat la municipiul Craiova, pentru a
Sărata, Dolj () [Corola-website/Science/300416_a_301745]
-
de peste 100 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 - 10 ha. Pădurea Ciurumela sau Grădina Boierească, așa cum au mai denumit-o localnicii, este situată în partea de sud-vest a Olteniei, în județul Dolj, în aria majoră a luncii fluviului Dunărea, între com. Poiana Mare, sat. Tunarii Vechi și com. Piscu Vechi, la distanța de 20 Km de orașele Calafat și 85 Κm de Craiova. Suprafața ocupată este de 10 ha, pe care s-a instalat activ salcâmul - Robinia
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
Tunarii Vechi este un sat în comuna Poiana Mare din județul Dolj, Oltenia, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Lunca Dunării. Localitatea TUNARI a luat ființă în jurul anilor 1600, cănd Domnitorul Mihai Viteazul, conform unei legende, s-ar fi aflat cu oastea să pe aceste meleaguri în scopul atacării Cetății Babă Vida din Bulgaria și zădărnicirii invaziei hoardelor otomane peste
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
Platoului Tatomireștean - cea dinspre Meteu - are și câteva notabile depozite de marmură. "Argilele" - galbenă și vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
comuna Brădești, despărțindu-se prin Valea-Rea; la Sud, cu comuna Braloștița»; la Vest, cu comuna Răcari; «și la Nord, cu comuna Brădești.» (MDGR, V, p. 549). Terenul comunei Tatomirești - întins ca-n palmă, atât pe platou cât și în câmpia / lunca râului - este scăldat de Jiu și de pâraiele-i afluente, pe «direcțiunea de la V. spre E.»; peste Jiul din comuna Tatomirești - mai suntem informați - «se află două poduri stătătoare» "(ibid.)". După cum afirmă tot această sursă academică din 1902, comuna Tatomirești
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
6-8 m față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul râului Șabăr ( zona se numește Islaz, astăzi fiind transformată în teren agricol). <br> Între Șabăr și localitatea Vărăști se desfasoara, pe o distanță de circa 4 Km, Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă din vegetație lemnoasa în proporție mai mică și vegetație ierboasa în proporție mai mare.Vegetația lemnoasa
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
rolul de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă din vegetație lemnoasa în proporție mai mică și vegetație ierboasa în proporție mai mare.Vegetația lemnoasa se compune din: salcie în zona de lunca, anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Vegetația lemnoasa se compune din: salcie în zona de lunca, anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o fauna de lunca și baltă.Fauna este compusă din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
formate pe rocile argiloase sunt solurile brune de pădure slab erodate, care au un conținut moderat de humus și azot, fiind însă insuficient dotate cu fosforoși potasiu mobil. Solurile acestea necesita amendamente cu îngrășeminte chimice și naturale. Predominante sunt solurile de luncă, solurile aluvionare nisip-argilă. Climatul este continental cu influență premediteraneană, cu veri călduroase și ierni blânde dar umede, precipitații suficiente cu vânturi dominante din nord și nord-est. Temperatura medie anuală este de +10,2 °C. Temperatura medie a verii (iulie-august) depășește
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
sute de ani cu vită de vie. În fapt, Radu Vodă Mihnea la 13 mai 1613 (Târgoviște) pomenește despre aceste vii pe care le cumpărase parțial. Viticultura, o tradiție aici, s-a pierdut din păcate în ultimii 25 de ani. Lunca: Ținutul cuprinde și o zonă agricolă întinsă denumită Lunca Budienilor care practic este partea sudică și sud-estică a platoului pe care se găsește orașul Tg. Jiu. Ea intra practic în alcătuirea părții nordice a Luncii Jiului. Această zonă are cel
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Radu Vodă Mihnea la 13 mai 1613 (Târgoviște) pomenește despre aceste vii pe care le cumpărase parțial. Viticultura, o tradiție aici, s-a pierdut din păcate în ultimii 25 de ani. Lunca: Ținutul cuprinde și o zonă agricolă întinsă denumită Lunca Budienilor care practic este partea sudică și sud-estică a platoului pe care se găsește orașul Tg. Jiu. Ea intra practic în alcătuirea părții nordice a Luncii Jiului. Această zonă are cel mai fertil sol fiind cultivata în special cu cereale
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
în ultimii 25 de ani. Lunca: Ținutul cuprinde și o zonă agricolă întinsă denumită Lunca Budienilor care practic este partea sudică și sud-estică a platoului pe care se găsește orașul Tg. Jiu. Ea intra practic în alcătuirea părții nordice a Luncii Jiului. Această zonă are cel mai fertil sol fiind cultivata în special cu cereale. Aici se cunoaște o rețea de canale ce au servit atât irigării cât și preluării cantităților prea mari de precipitații. Acestea au fost realizate cu peste
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]