10,288 matches
-
prietenia ți-l oferă"291 realitatea transformă dorința în coșmar. "E insuportabil să trăiești sub același acoperiș cu oameni față de care nu ai încredere, de care trebuie mereu să te ferești; atunci mai bine să trăiești într-o pădure printre lupi și mistreți"292. El se plânge printre altele de atitudinea celor din casă, a valeților care îl servesc scrâșnind din dinți și care i-au "smuls" mulți bani, "în case în care altădată am făcut prostia să mă duc și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Rousseau se identifică aici cu persoana sacră a preotului Domnului 330. "De îndată o împresurară pe tânăra fată care era pe jumătate moartă, o apucă și o smulg unul altuia fără milă precum la picioarele Alpilor înghețați o haită de lupi înfometați prind o juncă slabă ce tocmai s-a adăpat, se năpustesc asupra ei și o sfâșie. [...]... cum oare această frumusețe pe moarte nu vă îngheață dorințele de fiare. Iată deja ochii ei închiși, chipul șters și fața stinsă: paloarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poartă Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Hanul răzeșilor (2004) o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja-n cruce, publicate în perioada 2003. Alte române au fost publicate în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
fragment: "În cimitir copacii mai au destule frunze. Poate pentru că locul, ceva mai jos decât vatra satului, e mai ferit. Ori poate că însăși desimea lor umbroasă i-a protejat. S-au înghesuit unii în alții ca oile atacate de lup, și vântul nu i-a putut scărmăna iar bruma nu i-a putut arde." Trăiască metafora! Dar metafora nici nu dă peste tine să te înădușească. Este foarte frumos. Ce mai e de spus? Și dacă am vorbit despre verile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
bate câinii, încolo mă voi mărita! Credințe, povestiri despre Andrei, strigoi, moroi necurat Andrei a fost un prooroc, om bătrân. Se povestește că a fost pe la războaie . A fost împușcat. Necazuri. Andrei se ține de dobitoace: -Ca să nu înnădească lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de strigoi și de strigoaice. De la Andrei nu se lucrează: -Îi zi primejdioasă. Atunci două luminițe umblă prin gânjuri (garduri de nuiele), garduri de răzlogi. Pădurea țipă, trosnește, te apucă
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
curată. Într-o noapte făceam curat în școală, când am descuiat ușa, să intru-n școală, a trecut ceva printre picioarele mele.L-am văzut. Nu era om de carne. Se prefăcea: ba ca mâța, ba ca cânele, ba ca lupul, ca broasca. S-a urcat într-un prăsad din ograda școlii. Da dacă dă peste tine, te face șperlă ori îți strâmbă gura, o mână, un picior. Strigoii pocesc. Fix la ora unu noaptea ieșea din școală. Da amu’ nu
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
încercat să vă apropie de atmosfera, de spiritul unei sărbători deosebite, din păcate prea puțin cunoscută ca și multe alte sărbători ale noastre. Acuma, bineînțeles că n-o să vă mai plictisesc ca în anii anteriori, cu noaptea strigoilor, cu ziua lupului, cu usturoiul...de unde vine, de ce se făcea, fiindcă îmi inchipui că suntem împreună cumva, foarte puțini sunt cei noi, care ați venit pentru prima dată. Deși m-aș bucura să fie mai mulți cei mai noi, asta însemnând că această
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Articolul UNIC Se aleg în funcția de vicepreședinte al Senatului următorii senatori: Doru Ion Taracila - Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România (P.D.S.R.) Ioan Lup - Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (P.N.T.C.D.) Eugen Dijmarescu - Grupul parlamentar al Partidului Democrat (F.S.N.)) Valer Suian - Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române (P.U.N.R.). PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN -------------
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 1 februarie 1994 pentru alegerea vicepreşedinţilor Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109821_a_111150]
-
lăstunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum și pentru protecția dihorului pătat (Vormela perpegusna) și a șarpelui rău (Coluber jugularis) și a șarpelui de apă. Zona are și importanța arheologică, existind aici vestigii ale vechilor civilizații. 2.13. Grindul Lupilor (2.075 ha) a) Delimitare ... Zona Grindul Lupilor este situată în partea de sud a rezervației fiind delimitata la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud și sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
precum și pentru protecția dihorului pătat (Vormela perpegusna) și a șarpelui rău (Coluber jugularis) și a șarpelui de apă. Zona are și importanța arheologică, existind aici vestigii ale vechilor civilizații. 2.13. Grindul Lupilor (2.075 ha) a) Delimitare ... Zona Grindul Lupilor este situată în partea de sud a rezervației fiind delimitata la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud și sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul Golovita. b) Caracterizare ecologică ... Datorită poziției sale, între
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
cuibărit și hrănire a păsărilor. Îndeosebi în perioada migrației de toamnă, zona devine o impresionantă concentrare a faunei ornitologice și, în special, a oaspeților de iarnă (gâște, rate), deoarece în lacul Sinoie apă este mai sărată la sud de grindul Lupilor decît la nord, spre Razim. Datorită cotelor reduse și a condițiilor favorabile, zona are și o mare importanță pentru reproducerea naturală a peștilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salău (Stizostedion lucioperca), plătica (Abramis brama) etc. 2.14. Istria-Sinoie (400 ha
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
următoarea delimitare: - la nord-est, zona cu regim de protecție integrală Capul Dolosman; - la sud, malul lacului Razim; - la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Dolosman. 3.10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha) Protejează zonele cu regim de protecție integrală grindul Lupilor, Istria-Sinoie și grindul Chituc, având următoarea delimitare: - la nord, limită lacului Ceamurlia spre Podișul Dobrogean până la lacul Golovita, apoi o linie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor și apoi pe latura dinspre nord acestuia până la
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Protejează zonele cu regim de protecție integrală grindul Lupilor, Istria-Sinoie și grindul Chituc, având următoarea delimitare: - la nord, limită lacului Ceamurlia spre Podișul Dobrogean până la lacul Golovita, apoi o linie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor și apoi pe latura dinspre nord acestuia până la litoralul Mării negre; - la est, litoralul Mării Negre până la grindul Plantației (grindul Chituc); - la sud, grindul Plantației, limită sudică a lacului Sinoie, plantațiile din zona de nord a localității Vadu, limită sudică a
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
ca mijloc de diagnostic al infecției cu Trichinella spiralis la om și la animale. Rezervorul natural al infecției este format din grupa animalelor sălbatice carnivore sau omnivore de cîmp și de pădure: mistrețul, ursul, bursucul, pisica sălbatică, vulpea, șoarecele, șobolanul, lupul etc. Rezervorul secundar îl formează unele animale domestice receptive : porcul, pisica, cainele, calul, măgarul, nutria etc. Porcinele se contaminează consumînd șobolani sau șoareci parazitați, găsiți morți prin adăposturi sau pe cîmp, cadavre de animale sălbatice sau resturi de carne parazitata
HOTĂRÎRE Nr. 524 din 8 august 1994 privind aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a trichinelozei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111149_a_112478]
-
unde să vadă acoperișuri sparte, bănci din vremea epocii lemnului timpuriu, școli fără apă, fără posibilități de încălzire, fără grup social, pereți doar cu urme discrete de tencuială și ferestre prin care ,șuieră, șuieră vântul, ca printr-un craniu de lup dintr-o poezie de A.E.Bakonsky? 2.Dar poate că prietenul și-ar mai fi venit în fire văzând la toate televiziunile reportaje de la }ebea unde Președintele Băsescu a sădit un gorun lângă cel al lui Horea, lovit de
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
ultimul ciclu e parcă ecoul unor vorbe mai vechi, pisania unei biserici de-altă lege: noi sîntem văzători, și Dumnezeu e-un orb bătrîn, fiecare sîntem copiii lui, și fiecare îl purtăm de mînă. Un joc de oameni și de lupi, cu întîlniri la crîșma lui Humă, cu fugi pe munte, acolo unde ,vin vulturii și nu te deosebesc de pietre și/ și ți se așază pe brațe". O poezie rece, chiar dacă aprinsă de patimă, așezată, ca o glazură, pe felioare
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
B și alte povestiri din 1983), acest component de rang secund al Cercului Literar de la Sibiu își ia, în posteritate, o strălucită revanșă. Odată scoase din sertarul cu manuscrise și integrate circuitului editorial, Adio, Europa!, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, Lupul și Catedrala (plus corespondența strânsă în Traversarea Cortinei și alte volume) au făcut din Ion D. Sîrbu o figură de prim-plan a generației sale chinuite și umilite de Istorie. Dacă despre alți autori postbelici se vorbește rar sau se
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
de sevă: "...spui că am cerut legi de la vulturi/ și am trăit viața norului alb: acum mă dezbrac/ de propria viață să simt că este iarnă/ în sfinți//... mă cheamă la el un suflet uriaș păzit/ de mari haite de lupi:/ cînd urlă ei se aude pînă în Moarte:/ de acolo din cînd în cînd răspunde urletul/ sîngelui meu înzăpezit" ( Zodia capricornului). Ori: "iarna/ roșie care ascultă soldatul cu o sută de răni cum/ strigă în fiecare lumînare aprinsă: hei Dumnezeule
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
prapor/ eu umbră/ căzută pe spinarea Tisei adun bucăți de țară:/ aici stau și scriu pe crucea morților în timp ce/ Dumnezeul împarte lumina precum porții de pîine:/ aici unde El a semănat oameni și legi nescrise/ pomi animale grîne și vise/ lupul trăsnit trecea urlînd prin duminica omului/ care murise" ( Cimitirul vesel). După cum cadența folclorică își face loc, ca un paradoxal luminiș întunecat, în desimea stihurilor de ortodoxă constituție expresionistă: "hai hai și iar hai/ fă Doamne o crîșmă-n rai/ ai lichior
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
în poeme) și un Nea Goe (jucăuș, mobil). Un conflict (istoric chiar) intuit de Gheorghe Iova în postfața cărții: "Ce cucereau romanii ei numeau Dacia Felix. Acum ăștia d-acia de-i fericeau romanii aveau steag de război o piele de lup cu cap cu tot ce dădea șuier." Felix Lupu, Învățăturile lui Nea Goe, Editura Muzeul Literaturii Române, Editura Vinea, 2000, 280p., f.p.
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
fire de frezie/ apoi vorbim îndelung despre..." "...apoi vorbim îndelung despre/ năprasnice cavalcade pământul câmpiei spulberat în copite/ razele soarelui iute de vară desfăcute în culorile/ spectrului grâul zdrobit lustruiește potcoava fulgerândă/ în fugă strigătul bărbatului îmbrăcat în piele de lup/ sabia lui retezând curcubeie" etc. Acest sfârșit în forță justifică, într-un fel, și eleganța epatantă a volumului ca obiect, în al cărui design recunoaștem competența și bunul-gust al cronicarului de artă plastică. Altfel, rămâneam cu sentimentul unei disproporții între
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
aveau cu ce se îmbrăca. Apoi trecu un urs și-i zise iedului: Nu vrei să te hrănesc eu? Ba da! Adu aici mâncarea ca să te pot hrăni. Iedul, prostănac, a adus-o, iar ursul a mâncat o. Trecu un lup și-i spuse iedului, cam speriat deja de toate câte i se întâmplaseră: Nu vrei să te adorm eu? Nu vreau! Iedul se băgă înfricoșat în pat și dormi până dimineață. Când s-au întors caprele, iedul le-a povestit
Iedul cu trei capre. In: Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
meditație colectivă. Avem ocazia să participăm la un ritual de mistere, așa cum cred că se oficiau în vechime la geto-daci, religia lor fiind una de salvare și de mister. Se fac invocații ale spiritelor străbunilor. Prin Victoria ascultăm glasul Marelui Lup Alb, protectorul neamului românesc. Îl chemăm să aibe grijă de urmașii neamului geto-dacilor. Am ocazia să trăiesc pe viu un moment inițiatic la care mai lipsesc doar torțele. Poate cu altă ocazie să pot asista la un ritual complet, așa cum
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
intrate în horă sabatului: "demonii călăreau pe coastele mele că pe niște fantome de cai/ și se-ndemnau la stricăciune./ Fiara eram si-aveam aripile întoarse pe dos ca niște mănuși" (Cîntece de îndrăcita). Sau: " Chircita desenăm cu labă de lup o inimă spongioasa, umflată./ Hai, îndrăcito, fă-te bufnita albă, te îmblînzește,/ strigă la sîngele negru să se-nrosească așa cum se cuvine,/ să curgă cuminte printre insulele pelerinilor cîntînd./ Bu-hu, aleluia,/ sfîrtec noaptea, tai lumină,/ mănînc moartea,/ ling grindină" (ibidem). Sau
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
cărămizii mă face să mă îndoiesc de secolul în care sînt. De ar fi numai zidul prăpădit al vecinei mele... E ora cea bizară: "entre chien et loup". Sau cum se traduce mai recent această expresie franțuzească, "între cîine și lup". Sună telefonul. Și sună, și sună. De ce nu l-oi fi scos din priză? Sună insistent. Mă gîndesc că numai mama poate fi ca să-mi spună că fiul meu și nepotul ei iar nu a mîncat nimic, că nu vrea
Azilul de noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14313_a_15638]