8,912 matches
-
de don Perlimplín con Belisa en su jardín"”, un ritual complex de inițiere în dragoste, care anunță dramele „nereprezentabile” din 1930 și 1931, anume „"El público"” și „"Así que pasen cinco años"”, operele sale cele mai ermetice. Prima este o meditație asupra lumii teatrului, a conceptului de revoluție și a homosexualității, în vreme ce a doua o meditație asupra ființei umane și a sensului vieții. Conștient de succesul dramelor rurale poetice, Lorca compune tragediile „"Bodas de sangre"” (1933) și „"Yerma"” (1934), combinații de
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
care anunță dramele „nereprezentabile” din 1930 și 1931, anume „"El público"” și „"Así que pasen cinco años"”, operele sale cele mai ermetice. Prima este o meditație asupra lumii teatrului, a conceptului de revoluție și a homosexualității, în vreme ce a doua o meditație asupra ființei umane și a sensului vieții. Conștient de succesul dramelor rurale poetice, Lorca compune tragediile „"Bodas de sangre"” (1933) și „"Yerma"” (1934), combinații de mit, poezie și substanță reală. În general, problemele umane sunt cele care au determinat scrierea
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
Selectarea lor intră la calculul foarte precis al romancierului. Astfel, sunt zile de trecere, de radicală schimbare a condiției protagonistului (profesională, etică, morala și, de ce nu, umană). Discursul românesc are (instituind totodată, o anume convenție) alură de colaj: crâmpeie de meditație nedisimulată, „serioasă”, autentic tensionată, se amestecă, după o regulă a imprevizibilului, cu versuri mai mult sau mai puțin cunoscute (inventate), cu fragmente din texte de muzică rock, cu decupare din/de personaje celebre, etc., totul, subordonat inerției funcționării limbajului interior
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
îngrijite și prefațate de Nicolae Bilețchi - membru al colegiului redacțional Articole, studii, recenzii* 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 210. Bilețchi, N. Pâinea - motiv etern de meditații și emoții. // Pe calea trasată de partid. - Chișinău: Literatura artistică, 1981. - P. 150-162. 1982 215. Bilețchi, N. Punct de pornire în lumea scrierilor: Interviu realizat de N. Bilețchi cu scriitorul S. Lesnea. // Lit. și arta. - 1982. - 29 iulie. 216. Bilețchi
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
o elaborare manieristică a timpului filmic perpetuu dilatat și o calofilie imagistică din clasa prețiozităților monumentaliste ale unui Dan Pița (...)”". În schimb, Călin Stănculescu a lăudat filmul într-un articol din "România Liberă" pentru că oferă spectatorilor mai multe idei de meditație asupra vieții, a morții și a prefăcătoriei, precum și recitaluri actoricești de excepție. "„Filmul îi lasă spectatorului destule momente de meditație asupra destinului care lovește fără a alege, asupra incompatibilităților existente între generații, asupra jocurilor politice și a moralității acestora. O
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
În schimb, Călin Stănculescu a lăudat filmul într-un articol din "România Liberă" pentru că oferă spectatorilor mai multe idei de meditație asupra vieții, a morții și a prefăcătoriei, precum și recitaluri actoricești de excepție. "„Filmul îi lasă spectatorului destule momente de meditație asupra destinului care lovește fără a alege, asupra incompatibilităților existente între generații, asupra jocurilor politice și a moralității acestora. O frazare filmică traversată de accente necesare pentru aprofundarea psihologiilor eroilor, o imagine (Dan Alexandru) care propune un decor eliberat de
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
de Stat (1980), Maestru emerit în Arte (1983), cavaler al Ordinului Republicii (1998). În "Poeți din Basarabia", Adrian Dinu Rachieru remarcă: "Nici bonom, dar nici încrâncenat, heracliteanul ne face părtași, fără descărcări pasionale, la dialogul învolburat cu sinele în registrul meditației calme, totuși. Lirosofia sa, anexată esteticii transmoderne(ca fenomen de latență) îl definește - s-a observat - drept "cel mai nichitastănescian poet basarabean". Theodor Codreanu, în "Victor Teleucă - Un heraclitean transmodern", scrie : Nu încape de îndoială, opera, întregită cu două veritabile
Victor Teleucă () [Corola-website/Science/306489_a_307818]
-
profeți sociali”, precum Aldous Huxley ori George Orwell. Eroul principal este profesorul dr. Elwin Ransom („ransom”=„răscumpărare, salvare”, personaj ce prezintă unele asemănări cu J.R.R. Tolkien. Între scrierile sale din perioada profesoratului de la Cambridge se numără "Reflections on the Psalms" ("Meditații la Psalmi", trad. Emanuel Conțac, Humanitas, București, 2013). "Ferigi și elefanți" În ciuda popularității lor, lucrările lui C.S. Lewis au fost aspru criticate. Cunoscutul ciclul al "Cronicilor din Narnia" a fost acuzat că face propagandă religioasă, este marcat de misoginism, rasism
Clive Staples Lewis () [Corola-website/Science/306546_a_307875]
-
de „Împărat și proletar”, „Călin-File din poveste” sau „Strigoii”, poezia „Floare albastră” își are punctul de plecare în mitul romantic al aspirației către un ideal înalt, de fericire, încununat de o iubire pură, desăvârșită. Astfel, poezia „Floare albastră” este o meditație pe tema iubirii, o idilă desfășurată într-un cadru feeric, în care visul romantic prefigurează peisajul, putându-se confunda cu natura, dar și o eglogă pe tema fericirii și a iubirii ca formă de cunoaștere. Titlul poeziei este alcătuit din
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
mai poate întoarce și clipa consonanței sufletești, care i-ar fi putut aduce fericirea, rămâne în veci pierdută: "„Și te-ai dus, dulce minune/ Și-a murit iubirea noastră/ Floare-albastră! Floare-albastră/ Totuși este trist în lume”". Amintirea devine prilej de meditație asupra fragilității ființei umane în Univers. Din această perspectivă, condiția omului este tristă, pentru că este repede trecător; nu poate reveni asupra erorilor de conduită existențială, dar nici nu poate păstra, atunci când trăiește, clipa fericirii. Asta este ceea ce Eminescu face, suprapunând
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
face, suprapunând peste tema erotică a poeziei, o alta temă, a timpului, care este motivul fundamental al întregii sale creații romantice. De aceea, ”Floare albastra” este nu numai o poezie de dragoste, cum apare la prima lectură, ci și o meditație cu rezonanțe mai grave asupra condiției umane în genere. Această interpretare înlatură și controversele iscate în primele ediții ale poeziilor lui Eminescu, în care unii editori au publicat varianta „ Totul este trist în lume”, adverbul „totuși” părându-li-se nefiresc
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
bărbatul se încăpățânează să-l ignore: "„Ah! Ea spuse adevarul”" , "„Eu am râs, n-am zis nimica”". Planul bărbatului, foarte redus (cuprins în strofele 4 și 13-14), are dublu rol, fixează „povestea” în interiorul unei amintiri și confera poeziei caracterul de meditație. Senzația de poveste evocată este dată de prezența în text a unui narator, marcat de pronumele personal „eu”, și a unor scurte precizări, care delimitează planurile: "„Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi părul”" sau "„Înc-o gură-și dispare.../ Ca un
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
este pusă într-o ramă, într-o altă poveste, a bărbatului. Rezultă că planul al doilea, atât de redus în economia poemului, deține rolul esențial în conturarea ideii de bază a poeziei, primul plan, al idilei, fiind încorporat într-o meditație senină și luminoasă, marcată însă de o iremediabilă tristețe. Din punct de vedere stilistic, „Floare albastră” surprinde, ca și celelalte idile, prin prospețimea și naturalețea limbajului, prin grația exprimării. Aceste trăsături rezultă din valorificarea extraordinar de rafinată a lexicului popular
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
La funcțiile liturgice participa cu bucurie, în special la cele celebrate de călugări pentru că erau mai îngrijite și făcute cu devoțiune, și nu de puține ori era însoțit de câte cineva pe care-l târâse după el. Frecventarea sacramentelor și meditația personală au fost izvoarele de unde și-a tras forța și învățătura pentru a progresa în viața spirituală. Începu să frecventeze spitalele, zonele populare, însoțind cu un salut jovial și cu o vorbă bună pe toți aceia care aveau nevoie. Întâlnește
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
în stil liturgic, Zoroastru și-a început cariera ca unul dintre numeroșii zaotari, preoți într-o continuă deplasare. Propovăduirea lui a început destul de târziu, la vârsta de treizeci și șase de ani. Ea a fost precedată de o perioadă de meditație pe un munte din țare lui. În timpul acestei însingurări, Zarathustra a primit revelația misiunii sale: Ahura Mazda, „Înțeleptul Domn” i s-a arătat personal și i-a arătat drumul Bunei Religii. După cum se spune în imnurile Gatha, părăsindu-și „deșertul
Zarathustra () [Corola-website/Science/306682_a_308011]
-
Meditația este un fenomen mental biofizic care descrie o stare de atenție asupra unui gând, asupra conștientului, subconștientului sau incoștientului. De obicei implică atenția spre gândirea însăși, dar fără a te lasă dus de gânduri. Meditația este adesea formal considerată ca
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
Meditația este un fenomen mental biofizic care descrie o stare de atenție asupra unui gând, asupra conștientului, subconștientului sau incoștientului. De obicei implică atenția spre gândirea însăși, dar fără a te lasă dus de gânduri. Meditația este adesea formal considerată ca fiind o componentă a religiilor estice, despre care există dovezi că ar fi fost practicată timp de pește 5.000 de ani. În accepțiunea orientala a termenului, în special în filosofia Zen, ca ramură a
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
considerată ca fiind o componentă a religiilor estice, despre care există dovezi că ar fi fost practicată timp de pește 5.000 de ani. În accepțiunea orientala a termenului, în special în filosofia Zen, ca ramură a Taoismului, termenul de meditație desemnează o stare a mentalului în care acesta este golit de absolut orice conținut, așa numita minte liniștită sau tăcută. Această stare a minții presupune echilibrarea conștientă a planului conștient al minții, creând, astfel condiția necesară accesării subconștientului și înțelegerii
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
a minții presupune echilibrarea conștientă a planului conștient al minții, creând, astfel condiția necesară accesării subconștientului și înțelegerii adânci, profunde a rădăcinilor gândurilor cu care operează mintea conștientă. Acest demers este fundamental atunci când cineva își pune problema cunoașterii de sine. Meditația a devenit, de asemenea, un simbol principal în cultura Occidentului. Ea cuprinde oricare din marea varietate a practicilor spirituale care subliniază activitatea mentală. Meditația poate fi folosită doar pentru cunoașterea sinelui sau pentru echilibrarea minții asupra oricărui subiect, dar este
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
care operează mintea conștientă. Acest demers este fundamental atunci când cineva își pune problema cunoașterii de sine. Meditația a devenit, de asemenea, un simbol principal în cultura Occidentului. Ea cuprinde oricare din marea varietate a practicilor spirituale care subliniază activitatea mentală. Meditația poate fi folosită doar pentru cunoașterea sinelui sau pentru echilibrarea minții asupra oricărui subiect, dar este adesea folosită pentru cunoașterea divinității (sau a unui aspect privitor la divinitate). Multe persoane practică meditația în scopul găsirii liniștei sufletești, pe când alții practică
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
varietate a practicilor spirituale care subliniază activitatea mentală. Meditația poate fi folosită doar pentru cunoașterea sinelui sau pentru echilibrarea minții asupra oricărui subiect, dar este adesea folosită pentru cunoașterea divinității (sau a unui aspect privitor la divinitate). Multe persoane practică meditația în scopul găsirii liniștei sufletești, pe când alții practică anumite exerciții yoga (asane, Hatha-yoga (Ha - forță pozitivă, tha - forță negativă)) care au în comun exercițiile de sport pentru încheieturi, mușchi-tendoane și astfel toate ajuta la sporirea și menținerea sănătății fizice și
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
și astfel toate ajuta la sporirea și menținerea sănătății fizice și mentale. Legătură dintre minte și corp, corp și minte este evidentă. Mintea sprijină corpul și corpul ajuta mintea astfel ajungându-se la "O minte sănătoasă într-un corp sănătos". Meditația și improvizația muzicală pot fi asociate cu un nivel scăzut al activității cerebrale, acest fapt având potențialul de a favoriza relaxarea și creativitatea, conform estimării cercetătorului Julio Perez, de la Universitatea din Sao Paolo, din Brazilia. Mantra în meditație este o
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
corp sănătos". Meditația și improvizația muzicală pot fi asociate cu un nivel scăzut al activității cerebrale, acest fapt având potențialul de a favoriza relaxarea și creativitatea, conform estimării cercetătorului Julio Perez, de la Universitatea din Sao Paolo, din Brazilia. Mantra în meditație este o inducție asupra corpului uman ce se folosește de vibrații sonore pentru a crea o alterare a câmpului magnetic al individului. Totul în mantra este doar o succesiune de cuvinte. Acestea pur și simplu creează o gândire care permite
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
exemplu o persoană are o gândire descentralizata persoană va fi ajutată de mantra să își atingă scopurile. Intru-totul mantra simbolizează aducerea la realitate a unor fenomene din interiorul minții care vor devenii viabile atunci când se reflectă asupra persoanei în sine. Meditația naturală nu are de-a face cu nici un obiect, gând sau stare, ci se rezumă la simplă observare a tot ceea ce există interior și exterior, se referă la cunoaștere, cu alte cuvinte este forma de a simți natural viața. Această
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]
-
naturală nu are de-a face cu nici un obiect, gând sau stare, ci se rezumă la simplă observare a tot ceea ce există interior și exterior, se referă la cunoaștere, cu alte cuvinte este forma de a simți natural viața. Această meditație este prezentă la toate tipologiile de oameni, ea începe prin observarea simplă a respirației. Respiri deci exiști, iar dacă poți să fii constient de acest fenomen exiști tot timpul vieții tale și astfel se scăpa încet de prostie, ignoranța, aroganță
Meditație () [Corola-website/Science/306735_a_308064]